3ra-1274/19 — eliberarea extrasului din lista de tarificare, încasarea prejudiciului material si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.3ra-1274/19

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central (Judecătorul N. Berbec)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

4 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Nicolae Iacob,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Nicolae Iacob împotriva ÎMSP Spitalul Cărpineni cu privire eliberarea

extrasului din lista de tarificare, încasarea prejudiciului material și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de către Nicolae Iacob, a fost casată parțial

hotărârea din 31 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central în partea

respingerii pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și pronunțată în

această parte o nouă hotărâre,

constată:

La 15 martie 2017, Nicolae Iacob a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎMSP Spitalul Cărpineni cu privire eliberarea extrasului din lista de

tarificare, încasarea prejudiciului material și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat, că

activează în calitate de medic ORL la spitalul Cărpineni din 4 iulie 1970.

A susținut că, pe 17 octombrie 2016 a depus pe numele directorului-

interimar al IMSP Spitalul Cărpineni cerere privind eliberarea extrasului din lista

de tarifare, în vigoare după 1 iulie 2016, informație cu caracter personal.

A menționat că, la 10 decembrie 2016 a solicitat de la directorul-interimar al

spitalului repetat eliberarea informației, însă i-a fost respinsă cererea din motiv că

în spital sunt probleme cu mult mai importante.

Astfel, reclamantul a considerat că, prin refuzul neîntemeiat de a elibera

informația solicitată, de IMSP Spitalul Cărpineni i-a fost cauzat un prejudiciu

moral considerabil, suferințe psihice.

La fel, a susținut că, în vederea soluționării cauzei pe cale extrajudiciară la

12 decembrie 2016, a depus petiție către Ministerul Sănătății, însă, la

23 decembrie 2016 a fost înștiințat că petiția a fost readresată Consiliului raional

1

Hîncești. Prin urmare, petiția readresată Consiliului raional Hîncești până în

prezent a rămas fără răspuns.

Nicolae Iacob a solicitat, obligarea IMSP Spitalul Cărpineni, eliberarea

extrasului din lista de tarifare, valabilă după 1 iulie 2016; soluționarea problemei

responsabilității persoanelor vinovate de încălcarea legii, prin aplicarea

sancțiunilor prevăzute de lege, repararea prejudiciului moral, cauzat prin refuzul

nelegitim de a furniza informația solicitată în suma de 15 000,00 de lei și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 28 iunie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,

acțiunea înaintată de Nicolae Iacob a fost respinsă integral, ca neîntemeiată. S-a

încasat din contul lui Nicolae Iacob în folosul statului taxa de stat în sumă de

100,00 lei.

Prin decizia din 14 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Nicolae Iacob și menținută hotărârea din 28 iunie 2017 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Central.

Prin decizia din 20 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul depus de Nicolae Iacob. A fost casată decizia din 14 noiembrie 2017 a

Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

înaintată de Nicolae Iacob împotriva IMSP Spitalul Cărpineni privind obligarea de

a elibera extrasul din lista de tarificare, încasarea prejudiciului material și moral, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Prin decizia din 18 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul depus de Nicolae Iacob. A fost casată hotărârea din 28 iunie 2017 a

Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la

Judecătoria Hîncești, sediul Central, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 31 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central a

fost admis renunțul reclamantului Nicolae Iacob la capătul de cerere din acțiune, în

partea ce ține de obligarea IMSP Spitalul Cărpineni de a furniza informația

solicitată.

Ulterior, prin cererile de chemare în judecată concretizate din

30 noiembrie 2018 și 17 ianuarie 2019, reclamantul Nicolae Iacob a solicitat,

încasarea de la IMSP Spitalul Cărpineni în beneficiul său a prejudiciului moral în

mărime de 30 000,00 de lei; cheltuielile de judecată suportate, precum și atragerea

la răspundere a persoanelor ce se fac vinovate de nefurnizarea informației.

Prin hotărârea din 31 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, a

fost admisă parțial acțiunea depusă de Nicolae Iacob, a fost încasată de la ÎMSP

Spitalul Cărpineni în beneficiul lui Nicolae Iacob suma de 87,15 lei, cu titlu de

prejudiciu material. În rest acțiunea a fost respinsă.

La 8 februarie 2019, Nicolae Iacob a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe prin care a solicitat, casarea integrală a hotărârii, cu pronunțarea unei noi

hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii.

Prin decizia din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea

de apel depusă de către Nicolae Iacob, a fost casată parțial hotărârea din

31 ianuarie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central în partea respingerii

pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și pronunțată în această parte o

nouă hotărâre, prin care. A fost încasată de la ÎMSP Spitalul Cărpineni în

2

beneficiul lui Nicolae Iacob suma de 200,00 de lei, cu titlu de prejudiciul moral

cauzat prin încălcarea dreptului de acces la informație. În rest hotărârea primei

instanțe a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia

primei instanțe, care a conchis de a încasa de la pârât în beneficiul lui Nicolae

Iacob a prejudiciului material, probat și pertinent examinării prezentei cauze, în

mărime de 87,15 lei, deoarece doar în mărimea respectivă reclamantul a

demonstrat prejudiciul material.

Totodată, instanța de apel a considerat eronată concluzia primei instanțe,

privind respingerea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral.

Ca urmare, instanța de apel a concluzionat că la caz, cuantumul prejudiciului

moral cauzat prin încălcarea dreptului este în valoare de 200,00 de lei, care în

viziunea instanței de judecată este o sumă echitabilă, proporțională suferințelor

suportate de către Nicolae Iacob. În rest pretenția cu privire la încasarea

prejudiciului moral, ce excede suma de 200 lei a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La 15 august 2019 (prin intermediul oficiului poștal), Nicolae Iacob a depus

recurs împotriva deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea

unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea cererii de recurs a reiterat argumentele de fapt și de drept

indicate în cererea de chemare în judecată, care ulterior a fost concretizată, precum

și în cererea de apel.

Recurentul a considerat că hotărârile instanțelor ierarhic inferioare nu au fost

motivate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Instanța de

recurs menționează că decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) și 245 alin. (1) Cod

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

3

Conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ al Republicii Moldova, recursul

se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite

neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

După cum denotă din actele cauzei, copia deciziei integrale a instanței de apel

din 3 iulie 2019 (f.d. 186, 187-194), a fost recepționată de către Nicolae Iacob la

5 august 2019 fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS2035546402AS

(f.d. 197).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul Nicolae Iacob, s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul la 15 august 2019 (prin intermediul oficiului

poștal), în termen.

Examinând temeiurile recursului depus de către Nicolae Iacob în raport cu

materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Nicolae Iacob nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

4

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de către Nicolae Iacob.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Nicolae Iacob, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5