2ra-1757/15 — Încasarea restanței la salariu, penalităților, repararea prejudiciului

Dosarul nr.2ra-1757/15 Instanţa de fond: Judecătoria Hîncești –M. Macar Instanţa de apel: CA Chișinău – N. Vascan, Iu. Cotruță, E. Fistican ÎNCHEIERE 15 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului judecător, Svetlana Filincova, Judecătorii Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Nicolae Iacob în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Nicolae Iacob împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice ”Spitalul Raional Hîncești” și Instituției Medico-Sanitare Publice ”Spitalul Cărpineni” privind încasarea restanțelor salariale pentru perioada 01.11.2009 – 01.04.2010, penalităților, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 25 februarie 2015, prin care s-a admis apelul declarat de către Nicolae Iacob, s-a casat hotărîrea judecătoriei Hîncești din 31 octombrie 2013, prin care acțiunea a fost admisă parțial, CONSTATĂ: La 23 februarie 2011 Nicolae Iacob s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva ÎMPS ”Spitalul Raional Hîncești” și ÎMSP ”Spitalul Cărpineni” privind încasarea restanțelor salariale și a penalităților, recuperarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că începînd cu 04 iulie 1970 este angajat în funcția de medic otolaringolog în cadrul Spitalului Cărpineni, r-nul Hîncești, care pînă la 10 decembrie 2010 s-a aflat în subordinea ÎMSP ”Spitalul Raional Hîncești”. În baza deciziei IMSP ”Spitalul Raional Hîncești” din 05 februarie 2008 a fost privat în mod ilegal de posibilitatea de a munci în volum deplin, fiind obligat să activeze doar pe coeficient de 0,5 salariu, fapt ce a condiționat adresarea acestuia în instanța de judecată. Prin hotărîrea judecătoriei Hîncești din 17 decembrie 2009 și hotărîrea suplimentară din 22 februarie 2010 s-a restabilit salariul tarifar al reclamantului și s-a încasat în beneficiul său de la ÎMSP ”Spitalul Raional Hîncești” restanțele salariale în sumă de 35 437,40 lei și penalitatea aferentă salariului în mărime de 10 253,61 lei, suma de 3 996 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

În temeiul ordinului nr.46 din 20 aprilie 2010 s-a restabilit lui Nicolae Iacob începînd cu 01 aprilie 2010 cuantumul 1 salariului tarifar de 2 362,50 lei și sporul pentru categoria de calificare suma de 1 181,25 lei. Considerînd că pentru lunile noiembrie și decembrie 2009, ianuarie-martie 2010 nu i-au fost achitate restanțele salariale și penalitatea aferentă, reclamantul a solicitat încasarea de la pîrîți în mod solidar a restanței salariale în sumă de 8 859,35 lei, penalitatea aferentă în mărime de 5 444,52 lei, suma de 11 656, 81 lei, indexarea salariului, reținerea achitării penalității 15 108,72 lei, prejudiciul moral 10 000 lei. Prin hotărîrea judecătoriei Hîncești din 10 octombrie 2011 s-a admis parțial cererea de chemare în judecată.

S-a încasat de la ÎMPS ”Spitalul Raional Hîncești” și ÎMSP ”Spitalul Cărpineni”, în mod solidar, restanțele la salariu în sumă de 8 859,35 lei, penalitatea de întîrziere în mărime de 5 444,52 lei, suma de 11 656, 81 lei cu titlu de compensarea pierderilor cauzate prin neachitarea la timp a salariului, 568,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. S-a încasat de la ÎMPS ”Spitalul Raional Hîncești” și ÎMSP ”Spitalul Cărpineni”, în mod solidar, în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 795,8 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2012 s-au admis apelurile declarate de către Nicolae Iacob și ÎMSP ”Spitalul Cărpineni”. S-a casat hotărîrea judecătoriei Hîncești din 10 octombrie 2011 cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță în alt complet de judecată.

Pe parcusul examinării cauzei reclamantul a depus mai multe cereri de concretizare, în final, solicitînd încasarea în mod solidar de la ÎMPS ”Spitalul Raional Hîncești”, ÎMSP ”Spitalul Cărpineni” suma de 9 745,30 lei cu titlu de restanțe salariale pentru perioada 01 noiembrie 2009-01 aprilie 2010, suma de 11 656,81 lei ce constituie indexarea salariului, 11 838,45 lei penalitatea pentru neachitarea în termen a restanțelor salariale, 26072, 10 lei penalitate pentru perioada decembrie 2008 – 28 mai 2013, 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, 1130 lei cheltuieli de judecată. Prin hotărîrea judecătoriei Hîncești din 31 octombrie 2013, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2014 acțiunea reclamantului a fost admisă parțial.

S-a încasat de la ÎMPS ”Spitalul Raional Hîncești” și ÎMSP ”Spitalul Cărpineni”, în mod solidar, restanțele la salariu în sumă de 8859,35 lei pentru perioada 01 noiembrie 2009 – 01 aprilie 2010 și 1 130 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 30 iulie 2014 s-a admis apelul declarat de către Nicolae Iacob. S-a casat decizia instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2015 s-a admis apelul declarat de Nicolae Iacob. S-a casat hotărîrea judecătoriei Hîncești din 31 octombrie 2013. S-a emis o nouă hotărîre, prin care s-a admis parțial cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Iacob.

S-a încasat de la ÎMSP ”Spitalul raional Hîncești” în beneficiul lui Nicolae Iacob restanțele la salariu pentru perioada 01 noiembrie 2009 – 01 aprilie 2010 în sumă de 8 857,50 lei, indexarea sumei neachitate în mărime de 11 656,81 lei, prejudiciul moral 3 900 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 2 039 lei. În rest acțiunea s-a respins. În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că în baza ordinului nr.46 din 20 aprilie 2010, emis în temeiul hotărîrii judecătoriei Hîncești suplimentare din 22 2 februarie 2010, începînd cu 01 aprilie 2010 pentru medicul ORL secția consultativă ”Spitalul Cărpineni”, Nicolae Iacob s-a introdus coeficientul de 0,5 unități cu restabilirea cuantumului salariului tarifar lunar în sumă de 2362,50 lei și sporul pentru categoria de calificare în mărime de 1181,25 lei.

Prin urmare, în perioada 01 noiembrie 2009 – 01 aprilie 2010 salariul reclamantului constituia 2362,50 lei și sporul pentru categoria de calificare suma de 1181,25 lei, din care urmează a fi calculate restanțele la salariu în sumă de 8857,50 lei, ce constituie 50 % din salariul redus, dar nu din salariul majorat ulterior și stabilit în sumă de 3899,12, începînd cu 01 iulie 2012. Reclamantul a solicitat și încasarea sumei de 11656,81 lei prejudiciu cauzat prin creșterea inflației – indexarea salariului și penalitatea de întîrziere în mărime de 11838,45 lei, sume pe care instanța de apel le-a considerat întemeiate și pasibile de a fi încasate. În partea încasării prejudiciului moral instanța de apel a considerat oportun de a încasa un salariu mediu lunar în mărime de 3900 lei.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că responsabil pentru achitarea restanțelor salariale pentru perioada 2009-2010 este IMPS ”Spitalul Raional Hîncești” în cadrul căruia în această perioadă a activat Nicolae Iacob. Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 21 aprilie 2015 Nicolae Iacob a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și suspendarea procesului pînă la examinarea unei cauze conexe. În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel este nefondată, fiind încălcate esențial normele de drept procedural și s-au aplicat eronat normele de drept material. Consideră că instanța de apel urma să calculeze restanțele salariale reieșind din majorarea salariului tarifar de la 01 iulie 2014 cu 1000 lei și coeficientul de multiplicare a salarialului tarifar de 3,15, ori restanțele salariale pentru lunile 01 noiembrie 2009 – 01 aprilie 2010 se calculează conform prețurilor existente la data reparării prejudiciului.

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chișinău a fost pronunţată la 25 februarie 2015. (f.d.54-63, vol.II). Cererea de recurs depusă la 21 aprilie 2015 demonstrează exercitarea de către recurent a dreptului de atac în termen. Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Nicolae Iacob nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În speţă, completul Colegiului menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. Totodată, instanța de recurs remarcă că recursul conține pretenții noi, care nu au fost obiect de dezbateri în instanțele inferioare, fapt inadmisibil în recurs.

3 Drept urmare, se reţine că argumentele invocate nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.

Recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Argumentul recurentului precum că pricina urmează să fie suspendată pînă la examinarea unei pricini conexe nu poate fi reținut, ori instanțele în prezenta speță s- au expus asupra pretențiilor formulate de recurent pentru perioada de activitate 01 noiembrie 2009 – 01 aprilie 2010. Respectiv, cauza nu este conexă cu alt litigiu. Prin urmare, reieşind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul, declarat de către Nicolae Iacob, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2015, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolae Iacob împotriva Instituției Medico- Sanitare Publice ”Spitalul Raional Hîncești” și Instituției Medico-Sanitare Publice ”Spitalul Cărpineni” privind încasarea restanțelor salariale pentru perioada 01.11.2009 – 01.04.2010, penalităților, repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedinte completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecători: Dumitru Mardari Maria Ghervas 4