2r-890/18 — Încasarea salariului restant, penalitătii si prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-890/18

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central, judecător – I. Dadu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Iu. Cotruță, I. Țurcan, N. Simciuc

DECIZIE

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Nicolae Iacob,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nicolae Iacob

către IMSP Spitalul Cărpineni, privind încasarea restanțelor salariale, repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost restituită cererea de apel depusă de Nicolae Iacob împotriva hotărârii

din 11 mai 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1)

lit. b) din Codul de procedură civilă,

con st ată:

La 30 august 2017, Nicolae Iacob s-a adresat în instanța de judecată cu cerere

către IMSP Spitalul Cărpineni, solicitând încasarea restanțelor salariale, repararea

prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 11 mai 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cererea

de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 25 iunie 2018, prin

intermediul oficiului poștal, Nicolae Iacob a înaintat apel împotriva hotărârii din 11

mai 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, solicitând admiterea acestuia,

casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea

cererii de apel, Nicolae Iacob a indicat că a recepționat dispozitivul hotărârii la 13

iunie 2018.

Prin încheierea din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituită cererea de apel depusă de Nicolae Iacob împotriva hotărârii din 11 mai

2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din

Codul de procedură civilă.

La 08 octombrie 2018, a fost înregistrată cererea de recurs, înaintată de Nicolae

Iacob împotriva încheierii din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

depusă la Oficiul poștal la 03 octombrie 2018.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de

apel, care urmează a fi casată, deoarece apelantul/recurent nu a primit hotărârea

1

motivată a primei instanțe și din acest motiv nu a avut posibilitate să depună

cererea de apel în termen. Potrivit recurentului, termenul de atac urma a fi calculat

din momentul recepționării de către el a copiei hotărârii motivate.

Astfel, recurentul a solicitat casarea încheierii din 11 septembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile

legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul declarat de Nicolae Iacob urmează a fi respins din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea contestată cu recurs a fost pronunțată de

Curtea de Apel Chișinău la 11 septembrie 2018, fiind expediată spre cunoștință

participanților la proces la 13 septembrie 2018 (f.d. 62), însă la materialele cauzei

nu există înscrisuri care să confirme momentul recepționării încheierii de către

părți. Totuși, recurentul Nicolae Iacob a luat cunoștință de materialele cauzei la 25

septembrie 2018, făcând o mențiune în acest sens pe cererea sa din 05 septembrie

2018 (f.d. 63). Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost înregistrată

la 08 octombrie 2018, fiind depusă la oficiul poștal la 03 octombrie 2018 (f.d. 81),

Colegiul consideră că aceasta a fost depusă în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data

emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că, prin încheierea din 11 septembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel depusă de Nicolae Iacob împotriva

hotărârii din 11 mai 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, în temeiul art.

369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură

civilă, instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea, dacă apelul a fost depus

în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicită repunerea în termen sau

instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Astfel, Colegiul susține poziția instanței de apel referitoare la tardivitatea

cererii de apel formulate de Nicolae Iacob, deoarece în conformitate cu prevederile

art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului

este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu

prevede altfel.

2

Cu referire la norma citată, Colegiul menționează faptul că dispozitivul

hotărârii Judecătoriei Hîncești, sediul Central a fost pronunțat la 11 mai 2018 și

termenul de atac urmează a fi calculat anume din această zi, și nu din data

recepționării copiei dispozitivului sau a hotărârii motivate în cauză de către

recurent, aceasta fiind o interpretare eronată a normelor de procedură, odată ce

legiuitorul indică în mod expres momentul în care începe a curge termenul de

declarare a apelului.

Respectiv, odată ce recurentul Nicolae Iacob a fost prezent în ședința de

judecată a primei instanțe din 11 mai 2018, când a fost pronunțat dispozitivul

hotărârii, copia acestuia fiindu-i înmânată în aceeași zi, Colegiul consideră că

termenul de atac, prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

urmează a fi calculat anume din această dată.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1), (4) din Codul de

procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de

îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat

dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua

în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

Cu referire la norma citată, Colegiul atrage atenția asupra faptului că

apelantul/recurent Nicolae Iacob nu a solicitat instanței de apel repunerea în

termen, considerând eronat că acțiunile sale procedurale se încadrează în termenul

prescris de legea procesuală.

Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În

acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu

se conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc

un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și

scopul vizat. Mai mult, repunerea nejustificată în termen a cererii de apel ar egala

cu încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

În conformitate cu art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a

actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de

către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

3

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat

de Nicolae Iacob împotriva încheierii din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, este neîntemeiat, iar actul de discreție al Curții de Apel Chișinău este

întemeiat și urmează a fi menținut de către instanța de recurs.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Nicolae Iacob.

Se menține încheierea din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nicolae Iacob către

IMSP Spitalul Cărpineni, privind încasarea restanțelor salariale, repararea

prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Dumitru Mardari,

Nicolae Craiu

4