2r-890/18 — Încasarea salariului restant, penalitătii si prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-890/18 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul Central, judecător – I. Dadu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Iu. Cotruță, I. Țurcan, N. Simciuc DECIZIE 12 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Nicolae Craiu examinând recursul declarat de Nicolae Iacob, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nicolae Iacob către IMSP Spitalul Cărpineni, privind încasarea restanțelor salariale, repararea prejudiciului material și moral, împotriva încheierii din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de Nicolae Iacob împotriva hotărârii din 11 mai 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, con st ată: La 30 august 2017, Nicolae Iacob s-a adresat în instanța de judecată cu cerere către IMSP Spitalul Cărpineni, solicitând încasarea restanțelor salariale, repararea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 11 mai 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 25 iunie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Nicolae Iacob a înaintat apel împotriva hotărârii din 11 mai 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea cererii de apel, Nicolae Iacob a indicat că a recepționat dispozitivul hotărârii la 13 iunie 2018. Prin încheierea din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel depusă de Nicolae Iacob împotriva hotărârii din 11 mai 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 08 octombrie 2018, a fost înregistrată cererea de recurs, înaintată de Nicolae Iacob împotriva încheierii din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, depusă la Oficiul poștal la 03 octombrie 2018. În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel, care urmează a fi casată, deoarece apelantul/recurent nu a primit hotărârea 1 motivată a primei instanțe și din acest motiv nu a avut posibilitate să depună cererea de apel în termen. Potrivit recurentului, termenul de atac urma a fi calculat din momentul recepționării de către el a copiei hotărârii motivate. Astfel, recurentul a solicitat casarea încheierii din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nicolae Iacob urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Potrivit materialelor cauzei, încheierea contestată cu recurs a fost pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 11 septembrie 2018, fiind expediată spre cunoștință participanților la proces la 13 septembrie 2018 (f.d. 62), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să confirme momentul recepționării încheierii de către părți.

Totuși, recurentul Nicolae Iacob a luat cunoștință de materialele cauzei la 25 septembrie 2018, făcând o mențiune în acest sens pe cererea sa din 05 septembrie 2018 (f.d. 63). Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs a fost înregistrată la 08 octombrie 2018, fiind depusă la oficiul poștal la 03 octombrie 2018 (f.d. 81), Colegiul consideră că aceasta a fost depusă în termen. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă din momentul emiterii.

Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii. În speță, se constată că, prin încheierea din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea de apel depusă de Nicolae Iacob împotriva hotărârii din 11 mai 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie printr-o încheiere cererea, dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Astfel, Colegiul susține poziția instanței de apel referitoare la tardivitatea cererii de apel formulate de Nicolae Iacob, deoarece în conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

2 Cu referire la norma citată, Colegiul menționează faptul că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Hîncești, sediul Central a fost pronunțat la 11 mai 2018 și termenul de atac urmează a fi calculat anume din această zi, și nu din data recepționării copiei dispozitivului sau a hotărârii motivate în cauză de către recurent, aceasta fiind o interpretare eronată a normelor de procedură, odată ce legiuitorul indică în mod expres momentul în care începe a curge termenul de declarare a apelului. Respectiv, odată ce recurentul Nicolae Iacob a fost prezent în ședința de judecată a primei instanțe din 11 mai 2018, când a fost pronunțat dispozitivul hotărârii, copia acestuia fiindu-i înmânată în aceeași zi, Colegiul consideră că termenul de atac, prevăzut de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, urmează a fi calculat anume din această dată.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1), (4) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. Cu referire la norma citată, Colegiul atrage atenția asupra faptului că apelantul/recurent Nicolae Iacob nu a solicitat instanței de apel repunerea în termen, considerând eronat că acțiunile sale procedurale se încadrează în termenul prescris de legea procesuală.

Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat.

Mai mult, repunerea nejustificată în termen a cererii de apel ar egala cu încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. În conformitate cu art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în 3 obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de Nicolae Iacob împotriva încheierii din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, este neîntemeiat, iar actul de discreție al Curții de Apel Chișinău este întemeiat și urmează a fi menținut de către instanța de recurs.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Nicolae Iacob. Se menține încheierea din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nicolae Iacob către IMSP Spitalul Cărpineni, privind încasarea restanțelor salariale, repararea prejudiciului material și moral. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Dumitru Mardari, Nicolae Craiu 4