3r-227/16 — cu privire la contestarea actului administrativ

prima instanță: G. Bivol 3r-227/16

instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruță

DECIZIE

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016, prin

care a fost restituită cererea de apel declarată de Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, din motiv că apelul a fost declarat în afara termenului legal, iar

apelantul nu a solicitat repunerea în termen

constată:

La 26 februarie 2015, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău,

intervenient accesoriu Andrei Pînzari cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că la 04 decembrie 2014, Consiliul municipal

Chișinău a adoptat decizia nr. 10/22-10, prin care a fost transmisă lui Andrei

Pînzari în locațiune, încăperea cu suprafața de 42,6 mp, din str. Vasile Lupu, 27,

(subsol), mun. Chișinău, pe un termen de trei ani.

Menționează că Oficiul teritorial Chișinău, în conformitate cu art. 64 din

Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală a

efectuat controlul sub aspectului legal al deciziei contestate și consideră că aceasta

a fost adoptată cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

Relevă că prin notificarea nr. 1304/OT4-09 din 06 ianuarie 2015, Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului municipal Chișinău

anularea deciziei nr. 10/22-10 din 04 decembrie 2014, ca fiind emisă contrar

legislației.

Susține că la adoptarea deciziei, Consiliul municipal Chișinău a ignorat

prevederile art. 77 alin.(2), (3), (5) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006,

1

privind administrația publică locală care stipulează, că bunurile domeniului privat

al unității administrativ teritoriale pot fi înstrăinate, date în administrare, în arendă

ori în locațiune, în condițiile legii, înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori

în locațiune a bunurilor proprietate a unității administrativ teritoriale se fac prin

licitație publică, organizată în condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres

prin lege.

Susține că autoritățile publice locale urmau a aplica prevederile legislației în

vigoare și transmiterea proprietății publice în baza organizării unui concurs sau a

licitației. Iar, procedura licitării dreptului de locațiune urma a fi petrecută în

conformitate cu Regulamentul privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.136 din 10 februarie 2009, care stabilește că

organizarea și desfășurarea licitației este condiționată de: asigurarea liberului acces

la licitație și a drepturilor egale pentru toți participanții, cu excepția celor lipsiți de

acest drept și prioritatea prețului maxim propus.

Cu referire la prevederile pct. 15 din Regulamentul sus numit și prevederile

art. 34 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, notează că Consiliul

Municipal Chișinău urma să asigure accesul liber și egalitatea tuturor doritorilor de

a obține dreptul la locațiune a încăperii cu suprafața de 42,6 m.p. din

str. Vasile Lupu 27 (subsol), mun. Chișinău.

Totodată, relevă că Consiliul municipal Chișinău urma să țină cont și de

prevederile punctului 3.1. din Regulamentul gestionării clădirilor, construcțiilor și

încăperilor cu altă destinație, decât cea locativă-proprietate municipală”, aprobat

prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 4/11 din 26 septembrie 2003, care

stabilește că încăperile sunt acordate în locațiune prin intermediul licitațiilor pentru

obținerea dreptului de închiriere a încăperilor cu statut nelocuibil sau pe baza

principiilor generale.

În context, consideră că la adoptarea actului administrativ contestat, au fost

ignorate și prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 317 din 18 iulie 2003 privind

actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice

centrale și locale.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 33, 166, 174, 192 alin. (2),

277, 278 CPC, art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, art. 3, 5 lit. b), 17 alin. (2), 21 alin. (1) din Legea

contenciosului administrativ nr. 793 – XIV din 10 februarie 2000.

Solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului mun. Chișinău

nr. 10/22-10 din 04 decembrie 2014.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 decembrie 2015,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 14 ianuarie 2016, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

03 decembrie 2015, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016, a fost

restituită cererea de apel declarată de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

2

Stat, din motiv că apelul a fost declarat în afara termenului legal, iar apelantul nu a

solicitat repunerea în termen.

La 22 septembrie 2016, prin intermediul Oficiului Poștal, Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat recurs împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 08 septembrie 2016, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea încheierii recurate, cu restituirea pricinii spre rejudecare.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată.

Susține că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat normele de drept

material.

Astfel, având în vedere prevederile art. 206 alin. (1) CPC, afirmă că Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus prin intermediul cancelariei

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, la data de 30 septembrie 2015 o cerere de

examinarea cauzei civile respective în lipsa reprezentantului.

Totodată, invocă și dispozițiile art. 236 alin. (4) CPC, conform cărora

participanții care nu au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului hotărârii primesc

copia hotărârii în decurs de 5 zile. Iar, în temeiul art. 362 alin. (1) CPC, termenul

de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

În acest sens, notează și prevederile art. 272 alin. (1) Cod civil, potrivit

cărora termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data nașterii

dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data când persoana a aflat sau

trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Prin urmare, relevă că dispozitivul hotărârii a fost expediat de către instanța

de judecată, conform fișei de însoțire, la data de 11 ianuarie 2016, iar apelul a fost

depus la data de 14 ianuarie 2016. Astfel, consideră că apelul a fost depus în

termen și motiv de restituire a cererii de apel nu este.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată

în adresa părților la 13 septembrie 2016, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 85), iar careva date despre recepționarea acesteia de către recurent la

materialele dosarului lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 22 septembrie 2016, împotriva încheierii Curții

de Apel Chișinău din 08 septembrie 2016, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului

și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa încheierea instanței de

apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce

urmează.

3

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

La caz, din materialele dosarului, se constată că prin încheierea din

08 septembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a restituit Oficiului teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat cererea de apel depusă împotriva hotărârii

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 decembrie 2015, pe motiv că a fost

depusă peste termenul stabilit de lege, iar apelantul nu a solicitat repunerea în

termen.

La adoptarea acestei soluții instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe

dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanța de apel restituie,

printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar

apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze

repunerea în termen.

Instanța de recurs reține că concluzia instanței de apel cu privire la restituirea

cererii de apel depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat este

adoptată cu încălcarea prevederilor procesuale, prin urmare nu poate fi menținută.

În interpretarea corectă a acestor norme legale, este de înțeles că restituirea

apelului poate fi dispusă doar la faza de primire a cererii de apel, adică până la

expirarea termenului de pregătire a pricinii către dezbateri în ședință de judecată și

dispunerea apelului pentru examinare în ședința de judecată, conform dispozițiilor

art. 370, 371 CPC.

Raportând la caz aceste prevederi legale, se constată că, prin încheierea din

12 aprilie 2016, instanța de apel a soluționat, prin prisma prevederilor art. 370

CPC, chestiunea cu privire la punerea pe rol a cererii de apel depusă de Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, pricina fiind numită spre examinare în

ședința de judecată pentru data de 26 mai 2016 ora 10.00, în același timp

informând apelantul despre necesitatea prezentării apelului motivat (f. d. 60).

La fel, este cert că ședințe de judecată numită pentru 26 mai 2016 a fost

amânată pentru 08 septembrie 2016, la cererea intervenientului accesoriu Andrei

Pânzari (f. d. 66).

În conexiunea celor relatate, se constată că instanța de apel, într-un mod

neînțeles, aplică prevederile art. 369 CPC la 08 septembrie 2016, când faza de

pregătire a pricinii pentru judecarea apelului a fost deja depășită, cauza fiind pusă

pe rol încă de la 12 aprilie 2016, și restituie cererea de apel depusă de Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat ca tardivă.

Or, restituirea apelului, după cum a fost menționat mai sus, se dispune doar

la faza de pregătire a pricinii pentru judecarea apelului, până la numirea acesteia

spre examinare în ședința de judecată, conform dispozițiilor art. 370 CPC.

Distinct de cele menționate, este evident că încheierea recurată în speță a

fost adoptată cu încălcarea normelor procedurale, fapt ce incontestabil indică

netemeinicia acesteia.

Ca consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul și a casa

4

încheierea instanței de apel din 08 septembrie 2016, cu restituirea pricinii spre

rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

decide:

Se admite recursul declarat de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat.

Se casează integral încheierea Curții de Apel Chișinău din

08 septembrie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului mun. Chișinău cu

privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea pricinii spre rejudecare la

Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

5