3ra-1236/16 — anularea buletinului de trimitere la examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate si naturii ei, constatarea actiunilor drept ilegale

3ra-1236/16 — anularea buletinului de trimitere la examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate si naturii ei, constatarea actiunilor drept ilegale (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: G. Bivol dosarul nr. 3ra-1236/16

instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

D E C I Z I E

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva, Valentina Clevadî

Oleg Sternioală, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către reprezentantul lui Ion Murzac, avocatul

Igor Chiriac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Murzac împotriva

Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea buletinului de trimitere la

examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei și constatarea

acțiunilor drept ilegale,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național

de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției și emisă o nouă hotărâre cu privire la

respingerea acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 26 mai 2014, Ion Murzac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratul Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea buletinului de trimitere la

examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei și constatarea

acțiunilor drept ilegale.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în dimineața zilei de 08 februarie

2014 a fost condus de către inspectorii de poliție de patrulare rutieră de pe

bd.Renașterii, mun. Chișinău la Dispensarul Republican de Narcologie din

mun.Chișinău, fiind bănuit de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate.

Menționează că, colaboratorii poliției nu erau în drept să-l escorteze la

Dispensarul Republican de Narcologie în vederea supunerii examinării medicale

pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, fiind obligați mai întâi să-1 supună

testării alcoolscopice și numai dacă în urma acesteia se stabilea o concentrație de alcool

în aerul expirat, corespunzătoare stării de ebrietate cu grad avansat de alcoolemie, erau

în drept să-1 escorteze la Dispensarul Republican de Narcologie.

1

Afirmă că, Dispensarul Republican de Narcologie era în drept să-1 supună

examinării medicale doar dacă inspectorii de poliție respectau această procedură.

Susține că, el nu se încadrează în nici una dintre categoriile prevăzute în pct. 6

lit. a) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală

pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM

nr. 296 din 16 aprilie 2009 și, respectiv, supunerea lui examinării medicale în vederea

stabilirii stării de ebrietate și naturii ei este contrară legii.

Relevă că, conform art. 17 al Pactului internațional din 16 decembrie 1966 cu

privire la drepturile civile și politice, nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni

arbitrare sau ilegale în viața particulară, însă el a fost pus în situația unui tratament

diferențiat față de alți conducători auto, care au dreptul de a oferi doar probele din aerul

expirat, astfel, încălcându-se dreptul său constituțional la egalitate prevăzut de art. 16

din Constituția RM.

Mai relevă că, alți conducători auto sunt testați cu alcooltestul de către

inspectorul de patrulare rutieră și dacă se constată o concentrație de alcool în aerul

expirat cu grad minim (de pînă la 0,5 mg/l), acestor persoane li se întocmește un proces-

verbal cu privire la contravenție pentru conducerea mijlocului de transport în stare de

ebrietate în baza art.233 alin. (1) din Codul contravențional, fără a fi supuse examinării

medicale și fără a fi impuse de a preda probe biologice, însă în situația sa, inspectorul

poliției rutiere nu 1-a supus testării alcoolscopice (din nedorință sau din lipsa

alcooltesterului), fiind condus la o instituție medicală specializată, unde a fost examinat

de către un medic specializat.

Invocă că, în situația în care se constată prezența în aerul expirat a aceleiași

concentrații de alcool corespunzătoare stării de ebrietate cu grad minim, conducătorul

auto ar fi obligat să predea probe de sânge.

Consideră că, în cazul în care inspectorul de patrulare rutieră, Ilie Doțen nu

avea la acel moment un alcooltester, acesta era obligat să solicite ajutorul unui alt

echipaj al poliției rutiere, care aveau în dotare un alcooltester, să-1 supună mai întâi

testării alcoolscopice și dacă existau motive legale de a-1 supune examinării medicale,

doar atunci putea fi însoțit la Dispensarul Republican de Narcologie și supus

investigațiilor medicale.

Mai invocă că, în acest caz i-a fost încălcat dreptul la viața privată ocrotit de

art. 8 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale.

Menționează că, pct. 14 din Regulamentul privind modul de testare

alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei

prevede expres că, subiectul, căruia în urma testării alcoolscopice i s-a constatat un

grad minim de ebrietate, adică de până la 0,5 mg/l, acesta poate refuza de a fi condus

la o instituție medicală abilitată pentru examinarea medicală cu recoltarea probelor

biologice și în acest caz se consideră doar că conducătorul mijlocului de transport a

refuzat de la dreptul de a contesta rezultatul testării alcoolscopice, fără a surveni vreo

consecință.

2

Consideră că, trimiterea emisă de polițistul Ilie Doțen la 08 februarie 2014 în

vederea examinării sale medicale pentru determinarea stării de ebrietate și naturii ei

este una ilegală și urmează a fi anulată.

De asemenea, consideră ilegală și decizia Inspectoratului General al Poliției

comunicată prin scrisoarea din 15 martie 2014 precum că, în acțiunile angajatului de

poliție Ilia Doțen nu ar exista careva abateri disciplinare.

Susține că, prin scrisoarea Inspectoratului General al Poliției din 25 aprilie 2014

i-a fost comunicat că, conform actelor normative în vigoare, buletinul de trimitere la

examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate nu poate fi supus controlului

prin prisma Legii contenciosului administrativ și, respectiv, nu poate fi anulat, fapt ce

contravine art. 2 din Legea contenciosului administrativ și art. 16 din Legea privind

controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și de

alte substanțe psihotrope.

Cere anularea buletinului de trimitere a sa la examinarea medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, întocmit la 08 februarie 2014 de către

inspectorul de patrulare rutieră, Ilia Doțen, anularea deciziei Inspectoratului General al

Poliției, comunicată prin scrisoarea din 15 martie 2014, precum că, în acțiunile

angajatului de poliție Ilia Doțen nu ar exista careva abateri, anularea deciziei

Inspectoratului General al Poliției, comunicată prin scrisoarea din 25 aprilie 2014, prin

care s-a refuzat anularea buletului de trimitere la examinarea medicală din 08 februarie

2014, constatarea drept ilegale a acțiunilor angajatului Inspectoratului Național de

Patrulare, polițistul Ilia Doțen din 08 februarie 2014, care 1-a supus examinărilor

medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei și încasarea în mod solidar

de la pârâți a cheltuielilor de judecată.

În ședința de judecată a primei instanțe reprezentantul reclamantului Ion

Murzac, avocatul Igor Chiriac a solicitat anularea buletinului de trimitere a lui Ion

Murzac la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei,

întocmit la data de 08 februarie 2014 de către inspectorul de patrulare rutieră, Ilia Doțen

și constatarea drept ilegale a acțiunilor angajatului Inspectoratului Național de

Patrulare, polițistul Ilia Doțen din 08 februarie 2014, care 1-a supus pe Ion Murzac

examinărilor medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 noiembrie 2015 a fost

admisă parțial acțiunea și a fost declarat nul buletinul de trimitere a lui Ion Murzac la

examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, întocmit la data

de 08 februarie 2014. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016 a fost admis apelul

declarat de către Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național de Patrulare

al Inspectoratului General al Poliției, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă

o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

La data de 22 iunie 2016, reprezentantul lui Ion Murzac, avocatul Igor Chiriac

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

ridicarea excepției de constituționalitate a prevederilor art. 23 alin.(3) lit. b) din Legea

nr.131-XVI din 07 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier, conform sesizării

3

depuse în ședința instanței de apel din 29 martie 2016, casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece instanța de apel, la examinarea cauzei, nu a aplicat legea care trebuia să

fie aplicată și, anume, art. 8 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 17 din Pactul internațional din 16

decembrie 1966 cu privire la drepturile civile și politice, art. art. 24, 27 alin. (l) și 28

din Constituția RM și pct. 25 din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică

și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie 2009; a aplicat o lege care nu trebuia

să fie aplicată - art. 25 alin. (5) pct. 22) din Legea cu privire la activitatea Poliției și a

statutului polițistului și a interpretat in mod eronat legea și, anume, art. 7 alin. (4) și (7)

și art. 17 alin. (2)-(23) și (25) din Legea privind controlul și prevenirea consumului

abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și de alte substanțe psihotrope, art. 438

alin. (1) și 2) din Codul civil și pct.pct. 9 și 10 din Regulamentul privind modul de

testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie 2009.

Menționează că, în instanța de apel a solicitat ridicarea excepției de

neconstituționalitate și inițierea controlului de constituționalitate a prevederilor art. 23

alin. (3) lit. b) din Legea nr. 13l-XVI din 07 iunie 2007 privind siguranța traficului

rutier, însă prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, contrar

prevederilor Hotărârii Curții Constituționale din 09 februarie 2016, a fost respins

această cerere, fără a-i fi aduse la cunoștință încheierea și motivele respingerii cererii.

Consideră că, normele de drept, a căror control de constituționalitate s-a

solicitat a fi verificată, urmau a fi aplicate la soluționarea acestei cauze, deoarece

instanța de apel a reexaminat și s-a expus asupra pretenției cu privire la constatarea

drept ilegale a acțiunilor angajatului Inspectoratului Național de Patrulare, polițistul

Ilia Doțen din 08 februarie 2014, manifestate prin supunerea recurentului la

examinările medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei.

Prin referința depusă la data de 18 august 2016 reprezentantul intimaților

Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției, Valentin Andriuța a solicitat declararea recursului

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 21 septembrie 2016 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 05 octombrie 2016 a fost admisă

cererea reprezentantului lui Ion Murzac, avocatul Igor Chiriac cu privire la ridicarea

excepției de neconstituționalitate, a fost remisă Curții Constituționale cererea

reprezentantului lui Ion Murzac, avocatul Igor Chiriac în vederea examinării

constituționalității prevederilor art. 23 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 131-XVI din 07

iunie 2007 privind siguranța traficului rutier și a fost suspendat procesul în prezenta

cauză.

4

Prin decizia de inadmisibilitate a Curții Constituționale nr. 69 din 12 octombrie

2016 a fost declarată inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a

art.23 alin. (3) lit. b) (actualul art. 33 alin. (3) lit. c)) din Legea nr. 131-XVI din 07

iunie 2007 privind siguranța traficului rutier, ridicată de avocatul Igor Chiriac în

dosarul nr. 3ra-1236/16, pendinte la Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea deciziei instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței

de apel.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, în dimineața zilei de 08 februarie

2014, Ion Murzac a fost condus de către inspectorii de poliție de patrulare rutieră de pe

bd. Renașterii mun. Chișinău la Dispensarul Republican de Narcologie din

mun.Chișinău, fiind bănuit de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate,

fiind întocmit în acest sens de către inspectorul de patrulare rutieră, Ilie Doțen buletinul

de trimitere a lui Ion Murzac la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate

și naturii ei (f. d. 20).

Ulterior, Ion Murzac s-a adresat la Guvernului RM și Ministerul Sănătății cu o

cerere, prin care s-a plâns asupra procedurilor de examinare medicală în vederea

examinării stării de ebrietate și naturii ei și a solicitat eliberarea copiei buletinului de

trimitere la examinarea medicală întocmit la data de 08 februarie 2014 pe numele său,

iar Guvernul Republicii Moldova a expedia petiția spre examinare la Inspectoratul

General al Poliției.

Prin scrisoarea Inspectoratului General al Poliției nr. 34/14-M369/14 din 05

martie 2014 Ion Murzac a fost informat despre faptul că, în acțiunile angajatului de

poliție, Ilie Doțen nu au fost constatate abateri de ordin disciplinar.

Ulterior, prin scrisoarea Ministerului Sănătății nr. 01-6/258 din 14 martie 2014

Ion Murzac a fost informat că, în rezultatul examinării explicațiilor și analizelor interne

în cadrul Dispensarului Republican de Narcologie s-au constatat că, încălcări ale

actelor normative din partea medicului și a personalului medical nu au fost, fiindu-i

expediată copia biletului de trimitere (îndreptării) la examinarea medicală în vederea

stabilirii stării de ebrietate și naturii ei, întocmit de polițistul Ilia Doțen la data de 08

februarie 2014.

La data de 03 aprilie 2014, Ion Murzac s-a adresat la Ministerul Afacerilor

Interne cu cerere prealabilă, prin care a solicitat declararea drept ilegal buletinul de

trimitere la examinarea medicală în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei,

întocmit la data de 08 februarie 2014 de către inspectorul de patrulare rutieră, Ilie Doțen

pe numele său și anularea acestuia, precum și declararea drept ilegală decizia

Inspectoratului General al Poliției, prin care s-a ajuns la concluzia că, în acțiunile

5

angajatului de poliție, Ilie Doțen nu ar exista careva abateri de ordin disciplinar, cu

constatarea ilegalității acțiunilor polițiștilor, care la data de 08 februarie 2014, l-au

supus pe el examinărilor medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei (f.

d. 21).

Prin scrisoarea Inspectoratului General al Poliției nr. 34/14-C-4/14 din 25

aprilie 2014 Ion Murzac a fost informat despre faptul că, conform pct. 5 și 9 din

Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 296

din 16 aprilie 2009, angajatul Poliției este în drept de a efectua testarea alcoolscopică,

însă nu este obligat în acest sens, precum și că, conform actelor normative care

reglementează domeniul vizat, nu este stabilită posibilitatea anulării acestuia. Totodată,

prin prisma prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000, buletinul de trimitere la examinarea medicală pentru stabilirea stării de

ebrietate nu întrunește elementele constitutive ale unui act administrativ atît cu caracter

individual, cât și normativ, fapt care generează imposibilitatea anulării acestuia.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Ion Murzac a solicitat

anularea buletinului de trimitere a lui Ion Murzac la examinarea medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, întocmit la data de 08 februarie 2014 de către

inspectorul de patrulare rutieră, Ilia Doțen și constatarea drept ilegale a acțiunilor

angajatului Inspectoratului Național de Patrulare, polițistul Ilia Doțen din 08 februarie

2014, care 1-a supus pe Ion Murzac examinărilor medicale în vederea stabilirii stării

de ebrietate și naturii ei.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii, fiind declarat nul buletinul de trimitere a lui Ion Murzac

la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, întocmit la data

de 08 februarie 2014, iar în rest acțiunea fiind respinsă ca fiind neîntemeiată.

Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către

Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național de Patrulare, a ajuns la

concluzia temeiniciei acestuia, casând integral hotărârea primei instanțe și pronunțând

o nouă hotărâre, prin care a respins acțiunea ca nefondată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată de către

instanța de apel este una întemeiată și legală.

Conform art. 1 din Legea nr. 713-XV din 06 decembrie 2001 privind controlul

și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și de alte

substanțe psihotrope, stare de ebrietate - stare survenită în urma consumului de alcool,

droguri, substanțe psihotrope și/sau alte substanțe ce provoacă ebrietate, având ca

urmare dereglarea psihofuncțională a organismului; examinare medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei - complex de acțiuni și procedee cu caracter

medical ce are ea scop determinarea și constatarea stării de ebrietate, precum și a

substanței consumate; testare alcoolscopică - acțiuni ale lucrătorului de poliție sau ale

unei alte persoane, instruită în mod corespunzător, orientate spre stabilirea

6

concentrației de alcool în aerul expirat de persoana testată, efectuate cu ajutorul

mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic.

Conform art. 7 alin. (4) și (7) din Legea enunțată, starea de ebrietate a

conducătorilor mijloacelor de transport se confirmă în urma examinării medicale pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, inclusiv testarea. În cazul în care nu este de

acord cu rezultatele primare de stabilire a stării de ebrietate și naturii ei, conducătorul

mijlocului de transport este în drept să ceară, în termenele stabilite, o examinare

medicală repetată. Pentru constatarea faptului conducerii mijlocului de transport sub

influența alcoolului, colaboratorul poliției rutiere va efectua testarea alcoolscopică.

Conform art. 17 alin. (2) – (23) și (25) din Legea enunțată, persoana care încalcă

ordinea publică reprezentând un pericol pentru mediul înconjurător și/sau pentru viața

și sănătatea proprie, fiind suspectată de aflarea sa în stare de ebrietate, este supusă

examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei. Rezultatele

examinării și recomandările medicului se aduc, contra semnătură, la cunoștința

persoanei examinate, iar în anumite cazuri și a persoanei care a adus-o la examinare.

Examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei se efectuează de

medicii învestiți cu acest drept. Examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate

și naturii ei se efectuează în baza bonului de trimitere emis de lucrătorii organelor de

drept, de conducătorii de întreprinderi și organizații, precum și în baza adresării

personale a cetățenilor. Faptul consumului de droguri fără prescripția medicului se

constată în temeiul rezultatelor examinării medicale și al rezultatelor testării lichidelor

biologice. Trimiterea la examinarea medicală pentru determinarea stării de ebrietate și

naturii ei poate fi contestată în instanța de judecată, conform legislației.

Art. 438 alin. (1) lit. a) și (2) din Codul contravențional prevede că, persoana

care conduce vehicul este înlăturată de la conducere dacă: există temeiuri suficiente de

a presupune că se află în stare de ebrietate inadmisibilă produsă de alcool sau în stare

de ebrietate produsă de alte substanțe. Persoana indicată la alin.(l) în situația de la lit.a)

este obligată să accepte, la cererea agentului constatator, testarea alcoolscopică,

examenul medical, prelevarea de sînge și de eliminări ale corpului pentru analiză.

Conform art. 25 alin. (5) pct. 21) și 22) din Legea nr. 320 din 27 decembrie

2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, în realizarea atribuțiilor de

serviciu, polițistul are următoarele împuterniciri: să verifice persoana care conduce

mijlocul de transport atunci cînd se bănuiește că persoana respectivă este sub influența

alcoolului, substanțelor narcotice, psihotrope, toxice sau este afectată de medicamente

pentru a nu admite la conducerea mijlocului de transport această persoană, precum și

persoana care nu are dreptul de a conduce vehicule sau care, din cauza stării sale de

sănătate, creează pericol pentru siguranța traficului; să apeleze la instituțiile medico-

sanitare pentru testarea obligatorie, conform prevederilor legislației, a persoanelor

aflate în stare de ebrietate produsă de alcool, substanțe narcotice, psihotrope sau toxice.

Din materialele dosarului rezultă că, având suspiciuni referitoare la aflarea lui

Ion Murzac în stare de ebrietate și întru realizarea obligațiunilor de serviciu și evitarea

unor consecințe nedorite, întru asigurarea securității participanților la trafic și curmării

eventualei abateri din partea lui Ion Murzac, colaboratorul de poliție, Ilie Doțen a luat

7

măsurile necesare întru elucidarea eventualului pericol, ce-1 prezinta conducătorul Ion

Murzac pentru securitatea în trafic.

Invocarea de către recurent a faptului că în privința sa ar fi fost vorba despre o

discriminare din partea colaboratorului de poliție, în condițiile în care alți șoferi puteau

fi verificați cu alcooltestul din dotarea poliției de patrulare, nu poate fi reținută de către

instanță și urmează a fi respinsă.

Actele cauzei denotă faptul că, la momentul efectuării controlului, colaboratorul

de poliție, Ilie Doțen nu dispunea de un alcooltest pentru determinarea stării de ebrietate

prin expirarea aerului, iar în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, având suspiciuni

asupra faptului că, respectivul conducător auto s-ar afla în stare de ebrietate, nu putea

admite ca Ion Murzac să-și continue drumul, or, prin aceasta ar fi admis în trafic un

șofer, eventual, în stare de ebrietate și să pericliteze securitatea în traficul rutier.

Astfel, colaboratul de poliție, Ilie Doțen a eliberat lui Ion Murzac trimiterea la

examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, ultimului

revenindu-i obligațiunea de a se supune cerințelor legale ale colaboratorului de poliție.

De asemenea, actele cauzei denotă faptul că, acțiunile colaboratului de poliție,

Ilie Doțen au fost supuse anchetei, nefiind stabilite careva abateri, ceea ce reconfirmă

legalitatea acțiunilor și a actului contestat. Totodată, Ion Murzac nu a contestat

rezultatele examinării plângerii sale referitoare la acțiunile colaboratorului de poliție,

Ilie Doțen.

La caz, se reține că, lipsa alcooltestului la colaboratorii de poliție, la momentul

efectuării controlului lui Ion Murzac și întocmirii buletinului de trimitere la examinarea

medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei la instituția medico-sanitară,

Dispensarul Narcologic Republican, nu poate fi apreciată drept o încălcare a procedurii,

în condițiile în care existau suspiciuni despre aflarea lui Ion Murzac în stare de ebrietate.

Mai mult ca atât, conform pct. 9 din Regulamentul privind modul de testare

alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei,

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie 2009, testarea

alcoolscopică se efectuează de către persoanele abilitate în acest scop (colaboratorii de

poliție, lucrătorii medicali, inspectorii „Controlului treziei” și alții), instruite în modul

stabilit și cu respectarea regulilor și normativelor sanitaro-epidemiologice în vigoare.

Din materialele dosarului rezultă că, Ion Murzac, fiind adus la Dispensarul

Republican de Narcologie , a fost supus testării alcoolscopice cu alcooltestul, însă a

refuzat de a fi supus examenului medical și prelevării probelor biologice în cadrul

acestui examen.

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel corect

a concluzionat că, buletinul de trimitere la examinarea medicală pentru stabilirea stării

de ebrietate și naturii ei a fost întocmită legal de către colaboratorul de poliție, Ilie

Doțen în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu respectarea competenței și a procedurii

legale și nu sunt temeiuri de anulare a acestuia și prin urmare, temeinic și legal a respins

acțiunea ca nefondată, iar argumentele invocate de către reprezentantul recurentului,

avocatul Igor Chiriac în acest sens nu pot fi reținute ca întemeiate.

8

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia

instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către

reprezentantul recurentului sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către reprezentantul lui Ion Murzac, avocatul

Igor Chiriac.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016 în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a lui Ion Murzac împotriva Inspectoratului General

al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției

cu privire la anularea buletinului de trimitere la examinare medicală pentru stabilirea

stării de ebrietate și naturii ei și constatarea acțiunilor drept ilegale.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței, Tatiana Vieru

judecătorul

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

9