3ra-1236/16 — anularea buletinului de trimitere la examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei

prima instanță: G. Bivol dosarul nr. 3ra-1236/16 instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol Î N C H E I E R E 05 octombrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî, Maria Ghervas Oleg Sternioală, Mariana Pitic examinând recursul declarat de către reprezentantul lui Ion Murzac, avocatul Igor Chiriac, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Murzac împotriva Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea buletinului de trimitere la examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei și constatarea acțiunilor drept ilegale, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, prin care a fost admis apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției și emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acțiunii, c o n s t a t ă: La data de 26 mai 2014, Ion Murzac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea buletinului de trimitere la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei și constatarea acțiunilor drept ilegale.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în dimineața zilei de 08 februarie 2014 a fost condus de către inspectorii de poliție de patrulare rutieră de pe bd. Renașterii, mun. Chișinău la Dispensarul Republican de Narcologie din mun. Chișinău, fiind bănuit de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate. Menționează că, colaboratorii poliției nu erau în drept să-l escorteze la Dispensarul Republican de Narcologie în vederea supunerii examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, fiind obligați mai întâi să-1 supună testării alcoolscopice și numai dacă în urma acesteia se stabilea o concentrație de alcool în aerul expirat, corespunzătoare stării de ebrietate cu grad avansat de alcoolemie, erau în drept să-1 escorteze la Dispensarul Republican de Narcologie.

1 Afirmă că, Dispensarul Republican de Narcologie era în drept să-1 supună examinării medicale doar dacă inspectorii de poliție respectau această procedură. Susține că, el nu se încadrează în nici una dintre categoriile prevăzute în pct. 6 lit. a) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie 2009 și, respectiv, supunerea lui examinării medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei este contrară legii.

Relevă că, conform art. 17 al Pactului internațional din 16 decembrie 1966 cu privire la drepturile civile și politice, nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viața particulară, însă el a fost pus în situația unui tratament diferențiat față de alți conducători auto, care au dreptul de a oferi doar probele din aerul expirat, astfel, încălcându-se dreptul său constituțional la egalitate prevăzut de art. 16 din Constituția RM.

Mai relevă că, alți conducători auto sunt testați cu alcooltestul de către inspectorul de patrulare rutieră și dacă se constată o concentrație de alcool în aerul expirat cu grad minim (de pînă la 0,5 mg/l), acestor persoane li se întocmește un proces-verbal cu privire la contravenție pentru conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate în baza art. 233 alin. (1) din Codul contravențional, fără a fi supuse examinării medicale și fără a fi impuse de a preda probe biologice, însă în situația sa, inspectorul poliției rutiere nu 1-a supus testării alcoolscopice (din nedorință sau din lipsa alcooltesterului), fiind condus la o instituție medicală specializată, unde a fost examinat de către un medic specializat.

Invocă că, în situația în care se constată prezența în aerul expirat a aceleiași concentrații de alcool corespunzătoare stării de ebrietate cu grad minim, conducătorul auto ar fi obligat să predea probe de sânge. Consideră că, în cazul în care inspectorul de patrulare rutieră, Ilie Doțen nu avea la acel moment un alcooltester, acesta era obligat să solicite ajutorul unui alt echipaj al poliției rutiere, care aveau în dotare un alcooltester, să-1 supună mai întâi testării alcoolscopice și dacă existau motive legale de a-1 supune examinării medicale, doar atunci putea fi însoțit la Dispensarul Republican de Narcologie și supus investigațiilor medicale. Mai invocă că, în acest caz i-a fost încălcat dreptul la viața privată ocrotit de art. 8 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Menționează că, pct. 14 din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei prevede expres că, subiectul, căruia în urma testării alcoolscopice i s-a constatat un grad minim de ebrietate, adică de până la 0,5 mg/l, acesta poate refuza de a fi condus la o instituție medicală abilitată pentru examinarea medicală cu recoltarea probelor biologice și în acest caz se consideră doar că conducătorul mijlocului de transport a refuzat de la dreptul de a contesta rezultatul testării alcoolscopice, fară a surveni vreo consecință. Consideră că, trimiterea emisă de polițistul Ilie Doțen la 08 februarie 2014 în vederea examinării sale medicale pentru determinarea stării de ebrietate și naturii este una ilegală și urmează a fi anulată.

2 De asemenea, consideră ilegală și decizia Inspectoratului General al Poliției comunicată prin scrisoarea din 15 martie 2014 precum că, în acțiunile angajatului de poliție Ilia Doțen nu ar exista careva abateri disciplinare. Susține că, prin scrisoarea Inspectoratului General al Poliției din 25 aprilie 2014 i-a fost comunicat că, conform actelor normative în vigoare, buletinul de trimitere la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate nu poate fi supus controlului prin prisma Legii contenciosului administrativ și, respectiv, nu poate fi anulat, fapt ce contravine art. 2 din Legea contenciosului administrativ și art. 16 din Legea privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri și de alte substanțe psihotrope.

Cere anularea buletinului de trimitere a sa la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, întocmit la 08 februarie 2014 de către inspectorul de patrulare rutieră, Ilia Doțen, anularea deciziei Inspectoratului General al Poliției, comunicată prin scrisoarea din 15 martie 2014, precum că, în acțiunile angajatului de poliție Ilia Doțen nu ar exista careva abateri, anularea deciziei Inspectoratului General al Poliției, comunicată prin scrisoarea din 25 aprilie 2014, prin care s-a refuzat anularea buletului de trimitere la examinarea medicală din 08 februarie 2014, constatarea drept ilegale a acțiunilor angajatului Inspectoratului național de patrulare, polițistul Ilia Doțen din 08 februarie 2014, care 1-a supus examinărilor medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei și încasarea în mod solidar de la pârâți a cheltuielilor de judecată.

În ședința de judecată a primei instanțe reprezentantul reclamantului Ion Murzac, avocatul Igor Chiriac a solicitat anularea buletinului de trimitere a lui Ion Ion Murzac la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, întocmit la 08 februarie 2014 de către inspectorul de patrulare rutieră, Ilia Doțen și constatarea drept ilegale a acțiunilor angajatului Inspectoratului național de patrulare, polițistul Ilia Doțen din 08 februarie 2014, care 1-a supus pe Ion Murzac examinărilor medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 noiembrie 2015 a fost admisă parțial acțiunea și a fost declarat nul buletinul de trimitere a lui Ion Murzac la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, întocmit la 08 februarie 2014. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016 a fost admis apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul național de patrulare al Inspectoratului General al Poliției, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca nefondată. La data de 22 iunie 2016, reprezentantul lui Ion Murzac, avocatul Igor Chiriac a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, ridicarea excepției de constituționalitate a prevederilor art. 23 alin.(3) lit. b) din Legea nr. 131-XVI din 07 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier, conform sesizării depuse în ședința instanței de apel din 29 martie 2016, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Studiind cererea reprezentantului lui Ion Murzac, avocatul Igor Chiriac cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, Colegiul civil, comercial și de 3 contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite această cerere din următoarele considerente. Conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituția Republicii Moldova, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate.

Curtea a menționat că, dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil. Conform § 82-83 din hotărârea enunțată, Curtea a reținut că, judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de către instanța de judecată din oficiu; prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

De asemenea, Curtea a reținut că, verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale. Astfel, judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la paragraful 82. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că, cererea înaintată de către reprezentantul lui Ion Murzac, avocatul Igor Chiriac întrunește toate condițiile indicate supra. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că, prevederile vechiului art. 23 alin. (3) lit.b) din Legea nr. 131-XVI din 07 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier se regăsesc astăzi în art. 33 alin. (3) lit. c) din aceeași lege.

În conformitate cu art. 260 alin. (1) lit. e) CPC, instanța judecătorească este obligată să suspende procesul în cazul ridicării excepției de constituționalitate. Astfel, ca rezultat al admiterii cererii cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a suspenda procesul. În conformitate cu art. art. 260 alin. (1) lit. e), 263, art. art. 269-270 CPC, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se admite cererea reprezentantului lui Ion Murzac, avocatul Igor Chiriac cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

Se remite Curții Constituționale cererea reprezentantului lui Ion Murzac, avocatul Igor Chiriac în vederea examinării constituționalității prevederilor art. 23 4 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 131-XVI din 07 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier. Se suspendă procesul în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Murzac împotriva Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea buletinului de trimitere la examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei și constatarea acțiunilor drept ilegale. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Tatiana Vieru Judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Maria Ghervas Oleg Sternioală Mariana Pitic 5