3ra-1236/16 — anularea buletinului de trimitere la examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei

prima instanță: G. Bivol dosarul nr. 3ra-1236/16

instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Valentina Clevadî, Maria Ghervas

Oleg Sternioală, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către reprezentantul lui Ion Murzac, avocatul

Igor Chiriac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Murzac împotriva

Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea buletinului de trimitere la

examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei și constatarea

acțiunilor drept ilegale,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul

Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției și emisă o nouă hotărâre

cu privire la respingerea acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 26 mai 2014, Ion Murzac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratul Național de Patrulare

al Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea buletinului de trimitere

la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei și

constatarea acțiunilor drept ilegale.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în dimineața zilei de 08

februarie 2014 a fost condus de către inspectorii de poliție de patrulare rutieră de

pe bd. Renașterii, mun. Chișinău la Dispensarul Republican de Narcologie din

mun. Chișinău, fiind bănuit de conducerea mijlocului de transport în stare de

ebrietate.

Menționează că, colaboratorii poliției nu erau în drept să-l escorteze la

Dispensarul Republican de Narcologie în vederea supunerii examinării medicale

pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, fiind obligați mai întâi să-1 supună

testării alcoolscopice și numai dacă în urma acesteia se stabilea o concentrație de

alcool în aerul expirat, corespunzătoare stării de ebrietate cu grad avansat de

alcoolemie, erau în drept să-1 escorteze la Dispensarul Republican de Narcologie.

1

Afirmă că, Dispensarul Republican de Narcologie era în drept să-1 supună

examinării medicale doar dacă inspectorii de poliție respectau această procedură.

Susține că, el nu se încadrează în nici una dintre categoriile prevăzute în pct. 6

lit. a) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare

medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărârea

Guvernului RM nr. 296 din 16 aprilie 2009 și, respectiv, supunerea lui examinării

medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei este contrară legii.

Relevă că, conform art. 17 al Pactului internațional din 16 decembrie 1966 cu

privire la drepturile civile și politice, nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni

arbitrare sau ilegale în viața particulară, însă el a fost pus în situația unui tratament

diferențiat față de alți conducători auto, care au dreptul de a oferi doar probele din

aerul expirat, astfel, încălcându-se dreptul său constituțional la egalitate prevăzut

de art. 16 din Constituția RM.

Mai relevă că, alți conducători auto sunt testați cu alcooltestul de către

inspectorul de patrulare rutieră și dacă se constată o concentrație de alcool în aerul

expirat cu grad minim (de pînă la 0,5 mg/l), acestor persoane li se întocmește un

proces-verbal cu privire la contravenție pentru conducerea mijlocului de transport

în stare de ebrietate în baza art. 233 alin. (1) din Codul contravențional, fără a fi

supuse examinării medicale și fără a fi impuse de a preda probe biologice, însă în

situația sa, inspectorul poliției rutiere nu 1-a supus testării alcoolscopice (din

nedorință sau din lipsa alcooltesterului), fiind condus la o instituție medicală

specializată, unde a fost examinat de către un medic specializat.

Invocă că, în situația în care se constată prezența în aerul expirat a aceleiași

concentrații de alcool corespunzătoare stării de ebrietate cu grad minim,

conducătorul auto ar fi obligat să predea probe de sânge.

Consideră că, în cazul în care inspectorul de patrulare rutieră, Ilie Doțen nu

avea la acel moment un alcooltester, acesta era obligat să solicite ajutorul unui alt

echipaj al poliției rutiere, care aveau în dotare un alcooltester, să-1 supună mai

întâi testării alcoolscopice și dacă existau motive legale de a-1 supune examinării

medicale, doar atunci putea fi însoțit la Dispensarul Republican de Narcologie și

supus investigațiilor medicale.

Mai invocă că, în acest caz i-a fost încălcat dreptul la viața privată ocrotit de

art. 8 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale.

Menționează că, pct. 14 din Regulamentul privind modul de testare

alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei

prevede expres că, subiectul, căruia în urma testării alcoolscopice i s-a constatat un

grad minim de ebrietate, adică de până la 0,5 mg/l, acesta poate refuza de a fi

condus la o instituție medicală abilitată pentru examinarea medicală cu recoltarea

probelor biologice și în acest caz se consideră doar că conducătorul mijlocului de

transport a refuzat de la dreptul de a contesta rezultatul testării alcoolscopice, fară a

surveni vreo consecință.

Consideră că, trimiterea emisă de polițistul Ilie Doțen la 08 februarie 2014 în

vederea examinării sale medicale pentru determinarea stării de ebrietate și naturii

este una ilegală și urmează a fi anulată.

2

De asemenea, consideră ilegală și decizia Inspectoratului General al Poliției

comunicată prin scrisoarea din 15 martie 2014 precum că, în acțiunile angajatului

de poliție Ilia Doțen nu ar exista careva abateri disciplinare.

Susține că, prin scrisoarea Inspectoratului General al Poliției din 25 aprilie

2014 i-a fost comunicat că, conform actelor normative în vigoare, buletinul de

trimitere la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate nu poate fi

supus controlului prin prisma Legii contenciosului administrativ și, respectiv, nu

poate fi anulat, fapt ce contravine art. 2 din Legea contenciosului administrativ și

art. 16 din Legea privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool,

consumului ilicit de droguri și de alte substanțe psihotrope.

Cere anularea buletinului de trimitere a sa la examinarea medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, întocmit la 08 februarie 2014 de către

inspectorul de patrulare rutieră, Ilia Doțen, anularea deciziei Inspectoratului

General al Poliției, comunicată prin scrisoarea din 15 martie 2014, precum că, în

acțiunile angajatului de poliție Ilia Doțen nu ar exista careva abateri, anularea

deciziei Inspectoratului General al Poliției, comunicată prin scrisoarea din 25

aprilie 2014, prin care s-a refuzat anularea buletului de trimitere la examinarea

medicală din 08 februarie 2014, constatarea drept ilegale a acțiunilor angajatului

Inspectoratului național de patrulare, polițistul Ilia Doțen din 08 februarie 2014,

care 1-a supus examinărilor medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate și

naturii ei și încasarea în mod solidar de la pârâți a cheltuielilor de judecată.

În ședința de judecată a primei instanțe reprezentantul reclamantului Ion

Murzac, avocatul Igor Chiriac a solicitat anularea buletinului de trimitere a lui Ion

Ion Murzac la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei,

întocmit la 08 februarie 2014 de către inspectorul de patrulare rutieră, Ilia Doțen și

constatarea drept ilegale a acțiunilor angajatului Inspectoratului național de

patrulare, polițistul Ilia Doțen din 08 februarie 2014, care 1-a supus pe Ion Murzac

examinărilor medicale în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 noiembrie 2015 a

fost admisă parțial acțiunea și a fost declarat nul buletinul de trimitere a lui Ion

Murzac la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei,

întocmit la 08 februarie 2014. În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016 a fost admis apelul

declarat de către Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul național de

patrulare al Inspectoratului General al Poliției, casată integral hotărârea primei

instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

La data de 22 iunie 2016, reprezentantul lui Ion Murzac, avocatul Igor

Chiriac a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, ridicarea excepției de constituționalitate a prevederilor art. 23 alin.(3)

lit. b) din Legea nr. 131-XVI din 07 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier,

conform sesizării depuse în ședința instanței de apel din 29 martie 2016, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Studiind cererea reprezentantului lui Ion Murzac, avocatul Igor Chiriac cu

privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, Colegiul civil, comercial și de

3

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite această cerere din următoarele considerente.

Conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie

2016 pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituția

Republicii Moldova, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție

constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea

de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin

lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate.

Curtea a menționat că, dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul

excepției de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al

dreptului la un proces echitabil.

Conform § 82-83 din hotărârea enunțată, Curtea a reținut că, judecătorul

ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu

Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii

următoarelor condiții: obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la

articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție; excepția este ridicată de către una din

părți sau reprezentantul acesteia, sau este ridicată de către instanța de judecată din

oficiu; prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei; nu există

o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

De asemenea, Curtea a reținut că, verificarea constituționalității normelor

contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale.

Astfel, judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții

Constituționale, decât doar în condițiile menționate la paragraful 82.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că, cererea înaintată de către reprezentantul lui

Ion Murzac, avocatul Igor Chiriac întrunește toate condițiile indicate supra.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că, prevederile vechiului art. 23 alin. (3)

lit.b) din Legea nr. 131-XVI din 07 iunie 2007 privind siguranța traficului rutier se

regăsesc astăzi în art. 33 alin. (3) lit. c) din aceeași lege.

În conformitate cu art. 260 alin. (1) lit. e) CPC, instanța judecătorească este

obligată să suspende procesul în cazul ridicării excepției de constituționalitate.

Astfel, ca rezultat al admiterii cererii cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a suspenda procesul.

În conformitate cu art. art. 260 alin. (1) lit. e), 263, art. art. 269-270 CPC,

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e:

Se admite cererea reprezentantului lui Ion Murzac, avocatul Igor Chiriac cu

privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate.

Se remite Curții Constituționale cererea reprezentantului lui Ion Murzac,

avocatul Igor Chiriac în vederea examinării constituționalității prevederilor art. 23

4

alin. (3) lit. b) din Legea nr. 131-XVI din 07 iunie 2007 privind siguranța traficului

rutier.

Se suspendă procesul în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui

Ion Murzac împotriva Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului Național

de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea buletinului

de trimitere la examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei și

constatarea acțiunilor drept ilegale.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Tatiana Vieru

Judecătorul

Judecătorii Valentina Clevadî

Maria Ghervas

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

5