2ac-181/16 — anularea ordinului de concediere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de concediere
- Temei legal
- temeiurile de recuzare
2ac-181/16 — anularea ordinului de concediere (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr. 2ac-178/16 Î N C H E I E R E 09 noiembrie 2016 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței Tamara Chișca-Doneva Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea examinând propunerea de recuzare a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău înaintată de către Dronic Constantin, cu strămutarea pricinii la altă instanță de judecată egală în grad, în cauza civilă intentată la acțiunea lui Dronic Constantin împotriva Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” privind anularea ordinului, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și a compensației în locul restabilirii în funcție și repararea prejudiciului moral, c o n s t a t ă: La 09.03.2016, Dronic Constantin s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA „Termoelectrica”, prin care a solicitat anularea ordinului, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, încasarea compensației în locul restabilirii în funcție și repararea prejudiciului moral.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 13 mai 2016, acțiunea lui Dronic Constantin a fost respinsă ca neântemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, 09.06.2016, Dronic Constantin a atacat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 13 mai 2016 și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. La 24.10.2016, Dronic Constantin a depus cerere de recuzare a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău și strămutarea pricinii la o altă instanță egală în grad. În motivarea cererii, solicitantul a invocat că, intimata SA „Termoelectrica” exercită presiune asupra judecătorilor Curții de Apel Chișinău. La fel a susținut că Curtea de Apel Chișinău în nenumărate rânduri a emis hotărâri ilegale în cauzele în care dânsul figura ca apelant.
Dosarul în cauză a fost expediat către Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea cererii de recuzare a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău. Potrivit art. 53 alin. (3) CPC al RM, dacă din motivul recuzării, în instanța sesizată cu pricina nu se poate constitui completul de judecată și dacă recuzarea îi privește pe toți judecătorii ei, cererea de recuzare se va judeca de instanța ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă. Studiind temeiurile cererii de recuzare invocate de Dronic Constantin tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea, reieșind din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 50 alin. (1) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a pricinii a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; 1 b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții acestora; b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași pricini; b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părți; d) și-a expus opinia asupra pricinii care se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.
Potrivit art. 52 alin. (1) CPC, dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanță. (5) În proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător și pentru aceleași motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sînt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sînt implicați în examinarea pricinii.
Pornind de la prevederile normelor legale evocate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că motivele invocate de către Dronic Constantin nu cad sub incidența art. 50 CPC. Jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului la acest subiect indică că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia. Dreptul la recuzarea judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege (art. 50 CPC) constituie o garanție a independenței și imparțialității instanței de judecată. Ordinea procesuală a soluționării cererilor de recuzare a judecătorilor (art.53 CPC), precum și limitele impuse de lege (art. 52 CPC) pentru admiterea recuzărilor urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.
De aceea, potrivit art. 52 alin. (5) CPC, nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sînt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea pricinii. Reieșind din certitudinea prevederilor menționate, considerăm abuzive cererile privind recuzarea tuturor judecătorilor unei instanțe de judecată, dacă aceștia nu sunt implicați în examinarea unei cauze civile. Ținînd cont de cerințele art. 46 CPC privind componența completelor de judecată, se impune concluzia că, în majoritatea cazurilor, acestea oricum nu cuprind toți judecătorii care activează într-o instanță.
Prin urmare, cererile de recuzare se pot justifica doar în privința judecătorilor din același complet, și nicidecum asupra tuturor judecătorilor din instanța respectivă. Rațiunea legiuitorului este de a nu admite perturbarea înfăptuirii justiției de către instanța investită de lege, iar extinderea artificială a temeiurilor de recuzare 2 asupra judecătorilor neimplicați în judecarea cauzelor civile concrete constituie un abuz de drept din partea justițiabililor, care generează atât tergiversarea procesului, cât și duce la prejudicierea intereselor părților adverse. De aceea cererile de recuzare a tuturor judecătorilor din instanța respectivă dacă nu sunt implicați în examinare unei cauze civile, urmează a fi respinsă prin încheiere nesusceptibilă de recurs separat.
Potrivit art. 53 alin. (3) CPC, dacă, din motivul recuzării, în instanța sesizată cu pricină nu se poate constitui complet de judecată și dacă recuzarea îi privește pe toți judecătorii ei, cererea de recuzare se va judeca de instanța ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă. În acest sens, practica judiciară a Curții Supreme de Justiție (Recomandarea nr. 28 din 01.11.2012) indică că norma legală citată nu conferă dreptul participanților la proces de a cere recuzarea tuturor judecătorilor instanței, dar reglementează examinarea demersurilor de recuzare în cazurile când componența completelor, în unele judecătorii și Curți de Apel, poate coincide cu numărul judecătorilor din aceleași instanțe sau cazurile când nu poate fi format completul care trebuie să examineze recuzarea completului sesizat pe fond.
În aceste situații, cererile de recuzare, fiind formulate anume față de completul de judecată și nu față de toți judecătorii, urmează a fi examinate de instanța ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă. Pornind de la prevederile menționate, Colegiul consideră abuzivă cererea privind recuzarea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău. Referitor la recuzarea judecătorilor care fac parte din completul ce examinează cererea de apel declarată de Dronic Constantin, Colegiul menționează că temeiurile invocate în cererea de recuzare urmează a fi examinate de un complet de judecată din instanța respectivă care nu participă la examinarea cauzei.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge propunerea de recuzare înaintată de către Dronic Constantin tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău, cu restituirea pricinii pentru examinare în aceeași instanță. În conformitate cu art. art. 50, 52, 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge cererea de recuzare a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău înaintată de către Dronic Constantin, cu strămutarea pricinii la altă instanță de judecată egală în grad.
Pricina civilă în cauza intentată la acțiunea lui Dronic Constantin împotriva Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” privind anularea ordinului, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și a compensației în locul restabilirii în funcție și repararea prejudiciului moral, se restituie pentru examinare la Curtea de Apel Chișinău. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței Tamara Chișca-Doneva Judecători Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 3
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.