2ac-181/16 — anularea ordinului de concediere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de concediere
- Temei legal
- temeiurile de recuzare
2ac-181/16 — anularea ordinului de concediere (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr. 2ac-178/16
Î N C H E I E R E
09 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței Tamara Chișca-Doneva
Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea
examinând propunerea de recuzare a tuturor judecătorilor Curții de Apel
Chișinău înaintată de către Dronic Constantin, cu strămutarea pricinii la altă instanță
de judecată egală în grad,
în cauza civilă intentată la acțiunea lui Dronic Constantin împotriva Societății
pe Acțiuni „Termoelectrica” privind anularea ordinului, încasarea salariului pentru
lipsa forțată de la serviciu și a compensației în locul restabilirii în funcție și
repararea prejudiciului moral,
c o n s t a t ă:
La 09.03.2016, Dronic Constantin s-a adresat cu cerere de chemare în judecată
împotriva SA „Termoelectrica”, prin care a solicitat anularea ordinului, încasarea
salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, încasarea compensației în locul
restabilirii în funcție și repararea prejudiciului moral.
Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 13 mai 2016, acțiunea
lui Dronic Constantin a fost respinsă ca neântemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, 09.06.2016, Dronic Constantin
a atacat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii Judecătoriei
Ciocana, mun. Chișinău din 13 mai 2016 și emiterea unei noi hotărâri de admitere a
acțiunii.
La 24.10.2016, Dronic Constantin a depus cerere de recuzare a tuturor
judecătorilor Curții de Apel Chișinău și strămutarea pricinii la o altă instanță egală
în grad.
În motivarea cererii, solicitantul a invocat că, intimata SA „Termoelectrica”
exercită presiune asupra judecătorilor Curții de Apel Chișinău.
La fel a susținut că Curtea de Apel Chișinău în nenumărate rânduri a emis
hotărâri ilegale în cauzele în care dânsul figura ca apelant.
Dosarul în cauză a fost expediat către Curtea Supremă de Justiție pentru
soluționarea cererii de recuzare a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.
Potrivit art. 53 alin. (3) CPC al RM, dacă din motivul recuzării, în instanța
sesizată cu pricina nu se poate constitui completul de judecată și dacă recuzarea îi
privește pe toți judecătorii ei, cererea de recuzare se va judeca de instanța ierarhic
superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă.
Studiind temeiurile cererii de recuzare invocate de Dronic Constantin tuturor
judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea,
reieșind din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 50 alin. (1) CPC, judecătorul care judecă pricina
urmează a fi recuzat dacă:
a) la judecarea anterioară a pricinii a participat în calitate de martor, expert,
specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau
mediator;
1
b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de
afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la
proces sau cu reprezentanții acestora;
b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea
grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiași pricini;
b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad
inclusiv cu un alt membru al completului de judecată;
c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părți;
d) și-a expus opinia asupra pricinii care se judecă;
e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori există
alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.
Potrivit art. 52 alin. (1) CPC, dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51,
judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de
la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la
proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanță.
(5) În proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiași judecător și
pentru aceleași motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu
se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sînt
cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea
judecătorului căruia i s-a încredințat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui
alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sînt implicați în examinarea pricinii.
Pornind de la prevederile normelor legale evocate, Colegiul civil comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că motivele
invocate de către Dronic Constantin nu cad sub incidența art. 50 CPC.
Jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului la acest subiect indică
că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a
judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește
imparțialitatea acestuia.
Dreptul la recuzarea judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege (art. 50 CPC)
constituie o garanție a independenței și imparțialității instanței de judecată.
Ordinea procesuală a soluționării cererilor de recuzare a judecătorilor (art.53
CPC), precum și limitele impuse de lege (art. 52 CPC) pentru admiterea recuzărilor
urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar
pentru înfăptuirea efectivă a justiției.
De aceea, potrivit art. 52 alin. (5) CPC, nu se admite recuzarea judecătorului
din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sînt cunoscute temeiurile de drept și de
fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredințat
verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor
care nu sunt implicați în examinarea pricinii.
Reieșind din certitudinea prevederilor menționate, considerăm abuzive cererile
privind recuzarea tuturor judecătorilor unei instanțe de judecată, dacă aceștia nu
sunt implicați în examinarea unei cauze civile.
Ținînd cont de cerințele art. 46 CPC privind componența completelor de
judecată, se impune concluzia că, în majoritatea cazurilor, acestea oricum nu
cuprind toți judecătorii care activează într-o instanță. Prin urmare, cererile de
recuzare se pot justifica doar în privința judecătorilor din același complet, și
nicidecum asupra tuturor judecătorilor din instanța respectivă.
Rațiunea legiuitorului este de a nu admite perturbarea înfăptuirii justiției de
către instanța investită de lege, iar extinderea artificială a temeiurilor de recuzare
2
asupra judecătorilor neimplicați în judecarea cauzelor civile concrete constituie un
abuz de drept din partea justițiabililor, care generează atât tergiversarea procesului,
cât și duce la prejudicierea intereselor părților adverse.
De aceea cererile de recuzare a tuturor judecătorilor din instanța respectivă
dacă nu sunt implicați în examinare unei cauze civile, urmează a fi respinsă prin
încheiere nesusceptibilă de recurs separat.
Potrivit art. 53 alin. (3) CPC, dacă, din motivul recuzării, în instanța sesizată cu
pricină nu se poate constitui complet de judecată și dacă recuzarea îi privește pe toți
judecătorii ei, cererea de recuzare se va judeca de instanța ierarhic superioară spre
care se îndreaptă calea de atac respectivă.
În acest sens, practica judiciară a Curții Supreme de Justiție (Recomandarea nr.
28 din 01.11.2012) indică că norma legală citată nu conferă dreptul participanților la
proces de a cere recuzarea tuturor judecătorilor instanței, dar reglementează
examinarea demersurilor de recuzare în cazurile când componența completelor, în
unele judecătorii și Curți de Apel, poate coincide cu numărul judecătorilor din
aceleași instanțe sau cazurile când nu poate fi format completul care trebuie să
examineze recuzarea completului sesizat pe fond.
În aceste situații, cererile de recuzare, fiind formulate anume față de completul
de judecată și nu față de toți judecătorii, urmează a fi examinate de instanța ierarhic
superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă.
Pornind de la prevederile menționate, Colegiul consideră abuzivă cererea
privind recuzarea tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău.
Referitor la recuzarea judecătorilor care fac parte din completul ce examinează
cererea de apel declarată de Dronic Constantin, Colegiul menționează că temeiurile
invocate în cererea de recuzare urmează a fi examinate de un complet de judecată
din instanța respectivă care nu participă la examinarea cauzei.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
propunerea de recuzare înaintată de către Dronic Constantin tuturor judecătorilor
Curții de Apel Chișinău, cu restituirea pricinii pentru examinare în aceeași instanță.
În conformitate cu art. art. 50, 52, 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se respinge cererea de recuzare a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău
înaintată de către Dronic Constantin, cu strămutarea pricinii la altă instanță de
judecată egală în grad.
Pricina civilă în cauza intentată la acțiunea lui Dronic Constantin împotriva
Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” privind anularea ordinului, încasarea
salariului pentru lipsa forțată de la serviciu și a compensației în locul restabilirii în
funcție și repararea prejudiciului moral, se restituie pentru examinare la Curtea de
Apel Chișinău.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței Tamara Chișca-Doneva
Judecători Sveatoslav Moldovan
Iuliana Oprea
3