2ra-1206/17 — cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei forțate de la muncă, încasarea indemnizației de concediere, a penalității pentru neachitarea în termen a sumei și încasarea prejudiciului moral

prima instanță: V. Burduh nr. 2ra-1206/17

instanța de apel: A. Bostan I. Cotruță, G. Dașchevici

ÎNCHEIERE

28 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Constantin Dronic

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Constantin Dronic

împotriva Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” cu privire la anularea ordinului de

concediere, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei

forțate de la muncă, încasarea indemnizației de concediere, a penalității pentru

neachitarea în termen a sumei și încasarea prejudiciului moral

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Constantin Dronic și menținută hotărârea primei

instanțe

constată:

La 09 martie 2016, Constantin Dronic a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Termoelectrica” cu privire la anularea ordinului de concediere,

restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale pentru perioada lipsei forțate de la

muncă și a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că conform ordinului nr. 274-p/02 din

11 decembrie 2015 a fost concediat din funcția de șef de depozit în legătură cu

reducerea numărului și a statelor de personal ale unității în baza art. 86 alin. (l),

lit. (c) Codul muncii.

Consideră ca ilegal ordinul de concediere nr. 274-p/02 din 11 decembrie 2015,

deoarece funcția în care activa nu a fost redusă, prin urmare fiind încălcat dreptul la

muncă, potrivit art. 83 alin. (1) și (2) Codul muncii.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 8, 87 – 90, 183, 348 – 355

Codul muncii, art. 183 – 246 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, anularea ordinului de concediere nr. 274-p/02 din

11 decembrie 2015, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată

de la muncă începând cu 11 decembrie 2015 până în ziua pronunțării hotărârii,

încasarea prejudiciului moral în sumă de 18000 lei.

1

La data de 09 martie 2016, Constantin Dronic a mai depus o cerere de chemare

în judecată împotriva SA „Termoelectrica” cu privire la încasarea indemnizației de

concediere, penalității pentru neachitare în termen a sumei cuvenite și a prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii Dronic Constantin a indicat că a activat la

SA „Termoelectrica” în perioada anilor 1993 – 1998 și 2004 – 11 decembrie 2015.

Conform ordinului nr. 274-p/02 din 11 decembrie 2015 a fost concediat în baza

art. 86 alin. (l ) lit. (c) Codul muncii.

Afirmă că după eliberarea din funcție i-a fost calculată indemnizația de

concediere pentru o lună în mărime de 18180,47 lei, fiind luată în calcul vechimea

în muncă de 11 ani și nu de 16 ani, astfel fiind încălcat art. 186 alin. (1) lit. (a)

Codul muncii.

Invocând prevederile art. 8 alin. (l) Codul muncii, susține că începând cu

01 septembrie 2015 nu i-a fost ridicat salariul cu 3% ca și celorlalți angajați.

Mai mult, indemnizația de concediere calculată pentru o lună i-a fost achitată

cu 8 zile întârziere, contrat prevederilor art. 143 Codul muncii, care obligă

angajatorul, potrivit art. 330 alin. (2) Codul muncii, la plata compensației în mărime

de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere.

Susține că la 16 februarie 2016 a înregistrat în cancelaria SA „Termoelectrica”

cererea prin care a solicitat achitarea suplimentară a indemnizației de concediere, cât

și penalitatea pentru neachitare în termen a sumei cuvenite în mărime de

11002,43 lei, care a rămas fără răspuns.

Consideră că prin acțiunile ilegale a reclamantului i-a fost cauzat un prejudiciu

moral în mărime de 7000 lei.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 8, 243, 186, 372 329, 330,

332, 348 - 355 Codul muncii, art. 5,85, 166 - 241 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea din contul SA „Termoelectrica” a sumei

de 11001,43 lei și a prejudiciul moral cauzat în sumă de 7000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 03 mai 2016, au fost

conexate într-un singur proces cauza civilă nr. 2-774/16 inițiată la acțiunea lui

Constantin Dronic împotriva SA „Termoelectrica” cu privire la încasarea

indemnizației de concediere, a penalității pentru neachitarea în termen a sumei

cuvenite și a prejudiciului moral cu cauza civilă nr. 2-739/16 inițiată la acțiunea

reclamantului Constantin Dronic împotriva SA „Termoelectrica” privind anularea

ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea plăților cuvenite pentru

absența forțată de la muncă și a prejudiciului moral cu atribuirea nr. 2-739/16.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana din 13 mai 2016, acțiunea a fost respinsă

ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2016, a fost respins

apelul declarat de Constantin Dronic și menținută hotărârea primei instanțe.

La 10 aprilie 2017, Constantin Dronic a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată considerând-o

ilegală și neîntemeiată.

2

Obiectează că instanța de apel a încălcat prevederile art. 87, 89 alin (2)

Codul muncii, deoarece intimatul nu a demonstrat legalitatea selectării comisiei

sindicale care a dat acordul la concedierea lui, iar propunerea de transfer la un alt

loc de muncă a fost semnat de către secția resurse umane a SA „Termoelectrica”

care nu este în drept de a înainta propunerea de transfer la un al loc de muncă.

Remarcă că de către instanța de apel au fost încălcate și prevederile

art. 386 alin. (1) lit. (d), 387 CPC și nu a aplicat normele de drept care urma a fi

aplicate.

Consideră că instanța de apel a aplicat greșit prevederile pct. 14 din Legea

nr. 426 din 26 aprilie 2004 privind aprobarea modului de calculare a salariului

mediu.

Mai mult, susține că decizia instanței de apel nu este motivată.

La 29 mai 2017, Constantin Dronic a depus recurs suplimentar împotriva

deciziei instanței de apel din 20 decembrie 2016, solicitând admiterea acestuia,

anularea deciziei recurate.

În motivarea cererii a invocat că decizia instanței de apel a fost adoptată cu

încălcarea prevederilor art. 8, 13 alin. (2), 87, 89, 183, 186, 330 Codul muncii și a

Convenției internațională privind discriminarea în domeniul ocupării forței de

muncă și exercitării profesie.

Susține că preavizul referitor la propunerea unui alt loc de muncă a fost semnat

de șeful secție resurse umane din cadrul SA „Termoelectrica” care nu este în drept

de a transfera sau concedia angajații.

Astfel, consideră că decizia instanței de apel este bazată pe acte ce nu au putere

juridică.

La 22 iunie 2017, SA „Termoelectrica” a depus referință la cererea de recurs,

prin care a solicitat declararea recursului depus de Constantin Dronic ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurată a fost expediată în

adresa părților, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f. d. 217 vol. I) și

recepționată de către recurent la 15 februarie 2017.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2016, în

termenul legal.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

3

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Constantin Dronic nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Constantin Dronic, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Constantin Dronic ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

dispune:

Recursul declarat de Constantin Dronic se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

4