2rh-213/16 — anularea procesului-verbal și obligarea să conecteze energia electrică

dosarul nr. 2rh-213/16

Judecătoria Dubăsari

Judecător: B.Talpă

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A.Panov, M.Moraru, A.Minciuna

Curtea Supremă de Justiție

Judecători: V.Doagă, S.Moldovan, Iu.Oprea

ÎNCHEIERE

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

examinând cererea de revizuire înaintată de Sobcenco Alexandr, în pricina civilă

la cererea de chemare în judecată înaintată de Sobcenco Alexandr împotriva

Asociației Obștești „Irigator” privind anularea procesului-verbal din 24.07.2011,

obligarea pârâtului să conecteze energia electrică, încasarea prejudiciului moral

cauzat și cererea reconvențională înaintată de Asociația Obștească „Irigator”

împotriva lui Alexandr Sobcenco privind încasarea sumei pentru consumul

nesancționat de energie electrică, a sumei paușale și a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 29 iunie 2016,

CONSTATĂ:

La 17.06.2014, reclamantul Sobcenco Alexandr s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva AO „Irigator”, solicitând anularea procesului-verbal nr.4 din

24.07.2011, obligarea pârâtului să conecteze energia electrică și încasarea

prejudiciului moral cauzat în mărime de 50 000 lei.

În motivarea acțiunii a indicat, că este membru al AO „Irigator” și este

proprietarul lotului de teren nr.3, amplasat pe teritoriul AO „Irigator”, situat în s.

Pîrîta, r-l Dubăsari.

Menționează reclamantul că lotul său de teren a fost conectat la rețeaua de

energie electrică, iar el achita plățile pentru curentul electric consumat.

Notează că la 24.07.2011, Consiliul de Administrație al AO „Irigator” a emis în

privința sa procesul-verbal nr. 4, conform căruia i-a fost aplicată o amendă în mărime

de 3 000 de lei pentru așa-zisul consum neautorizat de energie electrică, exprimat în

scoaterea sigiliului și conectarea sarcinii la contactele contorului.

Comunică reclamantul că în baza procesului-verbal menționat supra, lotul său de

teren a fost deconectat de la rețeaua de energie electrică.

Consideră că procesul-verbal menționat supra este ilegal, întrucât Consiliul de

Administrație al AO „Irigator” și-a depășit în mod evident împuternicirile oferite de

Statut, deoarece el nu a consumat în mod ilegal energie electrică pe lotul său de teren.

Concretizează reclamantul că la 06.05.2014, a expediat în adresa pârâtului o

notificare, în care a solicitat ca procesul-verbal nr. 4 din 24.07.2011 să fie anulat, iar

1

lotul său de teren să fie conectat la rețeaua de energie electrică, însă la 20.05.2014 a

fost invitat la ședința Consiliului de Administrație din 18.05.2014, unde pârâtul a

legat soluționarea problemei ce ține de conectarea sa la rețeaua de energie electrică cu

prezentarea documentației și ștampilei AO „Irigator”, precum că ar fi fost reținute de

el.

Mai consideră că acțiunile ilegale ale Consiliului de Administrație al AO

„Irigator”, manifestate prin deconectarea lotului său de teren de la rețeaua de energie

electrică, i-au cauzat mari incomodități, indicând că timp de trei ani nu poate folosi pe

deplin lotul de teren care îi aparține, precum și construcțiile aflate pe acesta. Lipsa

energiei electrice îi cauzează foarte multe incomodități menajere.

Astfel, consideră că prin acțiunile pârâtului, i-a fost cauzat un prejudiciu moral în

valoare de 50 000 de lei.

La 01.09.2014, AO „Irigator” a înaintat acțiune reconvențională împotriva lui

Alexandr Sobcenco privind încasarea sumei pentru consumul nesancționat de energie

electrică și încasarea sumei paușale în mărime de 3 000 lei.

În motivarea acțiunii, AO „Irigator” a indicat că prin actul din 24.07.2011,

întocmit de reprezentanții AO „Irigator”, a fost depistat consumul nesancționat de

energie electrică în casa cu două etaje pe terenul cu nr. 3 proprietar al căruia este

Sobcenco Alexandr.

Menționează că energia electrică se consuma ocolind contorul electric individual

al lui Sobcenco Alexandr instalat pe casa acestuia, însă era fixată pe contorul comun

al AO „Irigator”. Un fir electric suplimentar a fost instalat ocolind evidența și a fost

conectat la malaxorul de beton al lui Sobcenco Alexandr cu puterea de 2 KW, însă

actul menționat supra nu probează nimic, fiindcă sustragerea avea loc prin ocolirea

evidenței.

Comunică că la 24.07.2011, la ședința Asociației a fost efectuat calculul energici

electrice sustrase în sumă 224 lei. Consiliul de Administrare a ținut cont că chiar dacă

mărimea sumei paușale pentru 1 an a constituit 28 032 lei, lui Sobcenco Alexandr i-a

atribuit doar 3 000 lei, însă Sobcenco Alexandr nu a achitat datoria principală, motiv

din care a fost sistată furnizarea energiei electrice în temeiul p. 116 lit.(g) al

Regulamentului cu privire la furnizarea și folosirea energiei electrice nr.393 din

15.02.2010.

Prin hotărârea Judecătoriei Dubăsari din 20 noiembrie 2015, a fost admis

renunțul lui Sobcenco Alexandr la pretențiile privind anularea procesului-verbal din

24.07.2011 și obligarea pârâtului să conecteze energia electrică. S-a respins cererea de

chemare în judecată a lui Sobcenco Alexandr împotriva AO „Irigator” privind

încasarea prejudiciului moral. S-a respins cererea reconvențională a AO „Irigator”

împotriva lui Alexandr Sobcenco privind încasarea sumei pentru consumul

nesancționat de energie electrică, a sumei paușale și a cheltuielilor de judecată, ca

neîntemeiată.

La 17.12.2015, AO „Irigator” a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Dubăsari din 20 noiembrie 2015, solicitând anularea acesteia și pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii sale.

La 18.12.2015, Sobcenco Alexandr la fel a declarat apel, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii instanței de fond în partea respingerii încasării prejudiciului

moral, cu modificarea hotărârii primei instanțe prin încasarea prejudiciului moral de la

intimat în sumă de 50 000 lei.

2

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, s-au respins apelurile

declarate de către Sobcenco Alexandr și AO „Irigator” și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Dubăsari din 20 noiembrie 2015.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 03.05.2016, Sobcenco Alexandr

a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 09 martie 2016 și a hotărârii Judecătoriei Dubăsari din 20 noiembrie

2015 în partea respingerii cererii sale privind încasarea prejudiciului moral și emiterea

unei no hotărâri în a această parte de admitere a acțiunii.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 29 iunie 2016, recursul declarat de

Sobcenco Alexandr a fost considerat inadmisibil.

La 19.09.2016, Sobcenco Alexandr a înaintat cerere de revizuire a încheierii

Curții Supreme de Justiție din 29 iunie 2016, solicitînd admiterea acesteia, casarea

încheierii revizuite, a deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016 și a

hotărârii Judecătoriei Dubăsari din 20 noiembrie 2015 și remiterea cauzei în instanța

de drept comun pentru examinarea ei în ordinea contenciosului administrativ.

Drept temei al cererii de revizuire înaintate, revizuentul a invocat că instanța de

fond ilegal a înregistrat cererea sa și a examinat-o în ordinea de drept comun, fiind

obligată s-o examineze în ordinea contenciosului administrativ.

La fel susține că interpretul Cotoronciuc Vladimir nu i-a tradus corect sensul

frazei „renunț” și multe alte afirmații din cadrul procesului de judecată.

Examinând motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că cererea

de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele.

În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale

pentru relațiile în litigiu și de natură să influiențeze soluția adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărâri irevocabile, de către legislator

sunt definite cele conținute în art. 449 CPC și ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărâri date de

către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul

examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea

aplicării și interpretării de către prima instanță a normelor de drept material și

procesual, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat. Or, nu

poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia

s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă

situație.

Din textul cererii de revizuire, înaintate la 19.09.2016, Colegiul civil, comercial

și de contencos administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea încheierii

Curții Supreme de Justiție din 39.06.2016, a deciziei Curții de Apel Chișinău din

09.03.2016 și a hotărârii Judecătoriei Dubăsari din 20.11.2015, însă nu invocă nici un

temei din cele prevăzute exhaustiv la art. 449 CPC.

Potrivit art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care:

3

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu pricina care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror

revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind

sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin

aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în

domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

La caz, revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestor temeiuri de

revizuire.

Or, circumstanțele pe care le-a invocat revizuentul, respectiv că instanța de fond

ilegal a înregistrat cererea sa și a examinat-o în ordinea de drept comun, fiind

obligată s-o examineze în ordinea contenciosului administrativ, nu constituie temei

de declarare a revizuirii, prevăzute la art. 449 CPC, deoarece nu întrunesc condițiile

impuse de legiuitor pentru admiterea lui.

Nu se încadrează nici într-un temei de revizuire exhaustiv enumerate la art. 449

CPC nici afirmația revizuentului cum că interpretul Cotoronciuc Vladimir nu i-a

tradus corect sensul frazei „renunț” și multe alte afirmații din cadrul procesului de

judecată.

Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să

corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că circumstanțele invocate de

revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art.

449 CPC.

Prin cererea – obiectul prezentei ședințe, revizuentul nu a prezentat nici unul din

temeiurile conținute în norma indicată.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să

fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului

o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale

ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

4

printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania,

Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menționate

Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.

Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca

inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărâri judecătorești irevocabile

produce efecte grave pentru părți, întrucât se încalcă principiul stabilității raporturilor

juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea

( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În baza celor expuse și în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de

procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

DISPUNE:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Sobcenco

Alexandr împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 29 iunie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Sobcenco Alexandr împotriva

Asociației Obștești „Irigator” privind anularea procesului-verbal din 24.07.2011,

obligarea pârâtului să conecteze energia electrică, încasarea prejudiciului moral

cauzat și cererea reconvențională înaintată de Asociația Obștească „Irigator”

împotriva lui Alexandr Sobcenco privind încasarea sumei pentru consumul

nesancționat de energie electrică, a sumei paușale și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

5