2ra-2474/16 — partajarea averii comune în devalmasie, anularea actului ai înregistrărilor

2ra-2474/16 — partajarea averii comune în devalmasie, anularea actului ai înregistrărilor (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: A.Garbuz dosarul nr.2ra-2474/16

instanța de apel: A.Gherghieș, A. Albu, A. Toderaș

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Glavan

Alexandru în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Glavan

Elena împotriva lui Glavan Alexandru privind partajarea averii comune în

devălmășie și încasarea cheltuielilor pentru repararea construcției și

cererea de chemare în judecată înaintată de Glavan Alexandru împotriva

Primăriei Corlăteni r-nul Rîșcani, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial

Rîșcani, Glavan Elena privind anularea actului și înregistrărilor din Registrul de

evidență a gospodăriilor,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2016, prin care s-a respins

apelul declarat de Glavan Alexandru și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Rîșcani

din 27 ianuarie 2016, prin care cererea de chemare în judecată s-a admis parțial,

c o n s t a t ă

La 05 noiembrie 2013, Glavan Elena, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Glavan Alexandru privind partajarea în natură a bunurilor proprietate

comună în devălmășie și restituirea din contul lui Glavan Alexandru a 1/ din suma

2

cheltuielilor suportate pentru repararea și îmbunătățirea casei de locuit în sumă de

54 144 lei.

În motivarea cererii Glavan Elena a invocat că, a înregistrat căsătoria cu Glavan

Alexandru în 1978. Din căsătorie au doi copii, care sunt deja de vîrstă majoră.

1

În 1983 au procurat o casă veche, cu un lot aferent de 0,20 ha, pe care au

demolat-o și în perioada anilor 1986-1989 au construit o casa nouă, care este

amplasată în sat. Corlăteni, str. Deșteptării 13, r-nul Rîșcani. Pîrîtul a plecat de acasă

în 1997 și pe parcursul acestor ani nu a participat la întreținerea și îngrijirea casei.

În anul 2007, Glavan Elena a solicitat desfacerea căsătoriei încheiate cu Glavan

Alexandru, căsătoria fiind desfăcută la 11 iunie 2007 de judecătoria Rîșcani.

În perioada anilor 2007-2013, cînd pîrîtul a lipsit de acasă, ea personal din

sursele financiare proprii cîștigate în Italia și cu ajutorul feciorului care locuiește în

imobilul dat, fară careva aporturi din partea lui Glavan Alexandru, au reparat capital

jumătate de casă. Au construit o fîntînă, au tras apă în casă, au făcut canalizare și au

gazificat casa. De asemenea, au făcut un gard în fața casei, deoarece gardul vechi

era din lemn și se dărîma.

Circumstanțele invocate a menționat reclamanta, vor fi confirmate de mai mulți

martori, inclusiv cei care au participat nemijlocit la efectuarea lucrărilor, lista cărora

v-a fi prezentată ulterior instanței de judecată pentru a fi citați în calitate de martori.

La 11.09.2013, cînd s-a întors acasă de peste hotarele țării, Glavan Alexandru nu

i-a permis să intre în casă, menționînd că ea nu a participat la edificarea casei, casa

este scrisă după el și pe cale de consecință, ea nu are nici un drept asupra imobilului.

Pîrîtul i-a permis accesul în imobil, doar după ce a intervenit poliția de la

Rîșcani.

Ține să menționeze, că imobilul dat le aparține la ambii și are statut de

proprietate comună în devălmășie, indiferent de faptul că nu a fost partajat

concomitent cu desfacerea căsătoriei.

În perioada absenței pîrîtului de acasă, ea a suportat cu ocazia reparării casei

următoarele cheltuieli: profil met. 40 buc. X 50 lei = 2000 lei; podves met. 160 buc.

X 1,50 lei = 240 lei; tencuială 15 saci X 94 lei = 1410 lei; șpaclevcă 25 saci X 74 lei

= 1850 lei; clei p/u gresie 20 saci X120 lei = 2400 lei; gipsocarton 70 foi X110 lei =

7700 lei; penoplast 260 foi X 60 lei = 1 5600 lei; vopsea 80 litri = 2200 lei; gresie

podea 28,9 m2 X155 lei = 4479 lei; gresie sobe 12 m2 X135 lei = 1620 lei; gresie

bucătărie 2 m2 X 299 lei = 598 lei; cărămidă p/u sobă 1000 buc. X 5 lei = 5000 lei;

leațuri p/u pereți 100 buc. X10 lei = 1000 lei; laminat 12,1 m2 X110 lei = 1331 lei;

ferestre PVC 2 buc. X 4400 lei = 8800 lei.

Asfel, a cheltuit în total pentru materiale de construcții suma de 56 228 lei.

Pentru edificarea fîntînii și efectuarea lucrărilor de canalizare a fost cheltuită

suma de 20 000 lei.

Pentru construirea gardului, au fost utilizați 22 m3 de fortan, cu preț de 480 lei

m3, iar în total 10 560 lei.

2

La fel, s-au consumat următoarele materiale de construcție: nisip - 5000 lei;

ciment 2 tone X1500 lei = 4500 lei; poartă - 8 000 lei; acoperiș pentru gard - 4000

lei, în total 32 060 lei.

Pentru repararea casei, efectuarea lucrărilor de canalizare, construirea gardului și

fîntînii a fost cheltuită în total suma de 108 288 lei.

Din sursele bănești pe care ea le-a investit în gospodăria lor, prețul acesteia a

crescut considerabil și prin urmare, partajarea casei și lotului aferent între ea și

Glavan Alexandru în cote părți egale ar constitui pentru pîrît o îmbogățire fară justă

cauză.

Dat fiind faptul, că între ea și pîrît apar divergențe referitoare la imobil, a decis

de a înainta în instanța de judecată o cerere privind partajarea bunului imobil și

lotului aferent situat în sat. Corlăteni, str. Deșteptării 13, r-nul Rîșcani.

În drept își întemeiază pretențiile în conformitate cu prevederile art.art.19, 20,

23, 25, 26 Codul Familiei, art.art.371, 373 Cod civil, art.art.166,167 CPC.

Glavan Alexandru la 11 februarie 2014 la fel a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei sat. Corlăteni, r-lui Rîșcani, intervenient accesoriu

Glavan Elena, în care a solicitat anularea certificatului Nr.529 din 13 septembrie

2013, în care s-a indicat că, Glavan Elena este proprietara terenului aferent

construcției locative cu nr. cadastral 7121211.123 și a casei de locuit individuale cu

nr. cadastral 7121211.123.01 ca fiind ilegal, anularea înregistrării din Registrul de

evidentă a gospodăriilor populației nr.14, pag.79, cont personal 1313, ținut de

Primăria sat. Corlăteni, r-nul Rîșcani, conform căreia Glavan Elena apare ca fiind

proprietara terenului și casei de locuit construită în sat. Corlăteni, str. Deșteptării,

13, r-nul Rîșcani, de a obliga OCT Rîșcani de a înregistra hotărârea judecătorească

și de a modifica înregistrarea în dreptul titularului dreptului de proprietate a

terenului și a casei de locuit din sat. Corlăteni, str. Deșteptării 13, r-nul Rîșcani prin

excluderea Elenei Glavan ca fiind proprietara acestor bunuri imobile.

În motivarea cererii Glavan Alexandru a indicat următoarele:

A aflat din conținutul cererii de chemare în judecată înaintată de Glavan Elena

că Primăria sat. Corlăteni a eliberat certificatul nr.529 din 13.09.2013, în care a

indicat, că Elena Glavan este și ea proprietara imobilelor din sat. Corlăteni, str.

Deșteptării 13, r-nul Rîșcani. Conform informației nr.01-09/2 eliberată de către

Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani la solicitarea avocatului Corneliu Vrabie se

indică, că la 03.01.2013 în Registiul bunurilor mobile au fost înregistrate atît pe

numele lui Glavan Alexandru, cît și pe numele Glavan Elenei, construcția și terenul

aferent construcției locative din sat. Corlăteni, r-nul Rîșcani. Consideră, că atît

3

certificatul nr.529 din 13 septembrie 2013, cît și înregistrarea efectuată de OCT

Rîșcani la 03.01.2013 sunt ilegale și de natură să-i încalce dreptul lui de proprietate.

Drept urmare, a solicitat de la Primăria sat.Corlăteni, r-nul Rîșcani anularea

certificatului menționat cu obligarea OCT Rîșcani să anuleze înregistrările efectuate.

La 15.01.2014 a primit răspuns de la Primăria sat.Corlăteni, r-nul Rîșcani în

care i s-a refuzat în anularea certificatului respectiv. Un răspuns similar a primit și

de la OCT Rîșcani.

Astfel, a decis să se adreseze în instanța contenciosului administrativ cu o

cerere prin care a solicitat; anularea certificatului nr.529 din 13 septembrie 2013

prin care s-a indicat că Glavan Elena este proprietara terenului aferent construcției

locative cu nr. cadastral 7121211.123 și a casei de locuit cu nr. cadastral

7121211.123.01 ca fiind ilegal; anularea înregistrării din Registrul de evidență a

gospodăriilor populației nr.14, pag. 79, cont personal nr.1313, ținut de Primăria sat.

Corlăteni, r-l Rîșcani conform căreia Glavan Elena apare ca proprietara terenului și

a casei de locuit construită în satul Corlăteni str. Deșteptării, r-l Rîșcani; obligarea

OCT Rîșcani de a înregistra hotărârea judecătorească și de a modifica înregistrarea

în dreptul titularului dreptului de proprietate a terenului și a casei de locuit din sat.

Corlăteni, str. Deșteptării, 13, r-l Rîșcani prin excluderea Elenei Glavan ca

proprietara acestor bunuri imobile; de a solicita de la Primăria sat. Corlăteni, r-l.

Rîșcani de a prezenta în original Registrul de evidentă a gospodăriilor populației

nr.14.

A indicat că pînă în anul 2013, terenul conform titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren din 14 iulie 2003 și casa de locuit î-i aparțineau

numai lui. Acest lucru este confirmat și prin decizia Sovietului sătesc nr.2-53 din 28

februarie 1986, prin care este indicat, că cet. Glavan Alexandru i s-a atribuit teren cu

suprafața 0,8 ha în vederea construcției locuinței. La acea dată, Glavan Alexandru și

Glavan Elena nu mai erau căsătoriți, căsătoria lor fiind desfăcută încă la 19.05.1984

de către Judecătoria or. Noiabrisc, Federația Rusă.

Astfel, atît la momentul atribuirii terenului respectiv pentru construcție, cît și

la momentul eliberării titlului, Glavan Alexandru nu mai era căsătorit cu Glavan

Elena, respectiv terenul cu nr. cadastral 7121211123 îi aparține cu drept de

proprietate exclusivă. Același lucru este și în privința casei, care la fel a fost

construită după anul 1986 și dată în exploatare în septembrie 2013.

La fel, solicită de a exclude pe Glavan Elena din Registrul de evidență a

gospodăriilor ca fiind proprietara terenului și a construcției din sat. Corlăteni, str.

Deșteptării 13, (pag.79).

4

În drept și-a întemeiat pretențiile în conformitate cu prevederile art.l al

Protocolului adițional din 20.03.1952 CEDO din 04.11.1950, art.19 al.(l) Codul

Familiei, art.art.14,16, 25 ale Legii nr.793 din 10.02.2000.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani din 27 februarie 2014, a fost admis

demersul reprezentantului reclamantei, avocatul Lilia Ababei și s-au conexat într-o

singură procedură ambele cauze (f.d.61).

Prin hotărârea judecătoriei Rîșcani din 27 ianuarie 2016 cererea de chemare în

judecată înaintată de Glavan Elena s-a admis parțial.

S-a partajat averea comună în devălmășie a lui Alexandru Glavan și Elena

Glavan.

S-a acordat lui Alexandru Glavan, conform raportului de constatare a

specialistului din 06.06.2014, varianta 1, partea a doua, ce constă din încăperea nr.4

locativă cu suprafața de 41,8 în sumă totală de 22 011 lei.

S-a acordat Elenei Glavan, conform raportului de constatare a specialistului

din 06.06.2014, varianta 1, partea întîi, ce constă din încăperea nr.l coridor cu

suprafața de 9,0 m2; încăperea nr.2 locativă cu suprafața de 12,9 m2; încăperea

locativă nr.3 cu suprafața de 12,1 m2; încăperea locativă nr.5 cu suprafața de 12,1

m2; bucătăria cu nr.6 cu suprafața de 12,9 m2, în sumă totală de 33 694 lei.

S-a partajat terenul cu nr.cadastral 7121211123 cu suprafața de 0,2083 ha și

nr.cadastral 7121214473 cu suprafața de 0,1916 ha cu acordarea lui Glavan

Alexandru și Glavan Elena cîte 1/ cotă parte ideală la fiecare.

2

S-a obligat Glavan Alexandru să spargă fereastră și să facă ușă din camera

nr.4 în afară și pe Glavan Elena să astupe ușa din camera nr.l în camera nr.4.

S-a încasat de la Glavan Elena în beneficiul lui Glavan Alexandru diferența

dintre cota parte ce-i revine și cota parte acordată în sumă de 5 841 lei.

În rest cerințele Elenei Glavan s-au respins ca neîntemeiate.

Cererea de chemare în judecată înaintată Glavan Alexandru împotriva

Primăriei Corlăteni r-nul Rîșcani, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial

Rîșcani, Glavan Elena privind anularea actului și înregistrărilor din registru s-a

respins ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Alexandru Glavan în beneficiul Elenei Glavan cheltuielile de

judecată, ce constau din cheltuielile de asistență juridică în sumă de 7 500 lei și

cheltuieli pentru efectuarea expertizei în sumă de 1 945,56 lei.

La 23 februarie 2016, hotărîrea primei instanțe a fost contestată cu apel de

către Glavan Alexandru.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 iunie 2016 s-a respins apelul declarat

de către Glavan Alexandru și s-a menținut hotărîrea primei instanțe.

5

La 29 iulie 2016, Glavan Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd casarea hotărârilor judecătorești cu restituirea pricinii

spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, instanța nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată (temei prevăzut la art.432 alin.2 lit.a CPC), astfel consideră că

prima instanță și instanța de apel la apreciarea probilor nu a aplicat prevederile art.

120 al Constituției RM, potrivit căruia: este obligatorie respectarea sentințelor și a

altor hotărîri definitive ale instanțelor judecătorești, precum și colaborarea solicitată

de acestea în timpul procesului, al executării sentințelor și a altor hotărîri

judecătorești definitive, i-ar potrivit art.123 alin.2 CPC faptele stabilite printr-o

hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluționată anterior în

instanță de drept comun sau în instanță specializată sînt obligatorii pentru instanța

care judecă pricina și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la

judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleași persoane.

Menționează că, prin decizia Curții de Apel Bălti din 17 octombrie 2013,

hotărârea judecătoriei Rîșcani din 21 mai 2007 a fost casată și pronunțată hotărâre

nouă prin care procesul civil la cererea de chemare în judecată a Elenei GIavan

împotriva lui Alexandru GIavan privind desfacerea căsătoriei, s-a încetat.

Consideră că prin această hotărîre irevocabilă, obligatorie pentru instanță, s-a

constatat că, relațiile de căsătorie au încetat la data de 19 martie 1984 și instanța,

adoptînd hotărârea de partajare a bunurilor comune în devălmășie, trebuia să aplice

legea existentă la data desfacerii căsătoriei, în ce privește bunurile comune.

Reține că, la momentul înaintării acțiunii de către Elena GIavan pretențiile

înaintate de ea s-au prescris cu 26 ani înainte de a fi depusă.

A invocat că instanța, soluționînd cauza, nu trebuia să aplice prevederile art.

art.l9 și 39 CF, art.art.45 și 85 ale Legii cu privire la actele de stare civilă, art.371

CC, dar urma să aplice normele de drept în vigoare la momentul desfacerii

căsătoriei.

Soluționînd pricina, instanța nejustificat a aplicat atît legislația în vigoare la

momentul desfacerii căsătoriei, cît și cea în vigoare la momentul înregistrării

divorțului.

Menționează ca, instanța de apel nu a soluționat o problemă esențială cum

este momentul desfacerii căsătoriei. Nici unul din certificatele de divorț la care face

referire instanța de fond și de apel nu cuprinde informații în ce preivește momentul

desfacerii căsătoriei și temeiul în care ea a fost desfăcută.

În anul 1986, considerînd că deja nu era căsătorit și a început edificarea casei

personale. Consideră că, Glavan Elena nu poate avea careva drepturi reale asupra

6

bunului lui personal, care a fost edificat din sursele proprii, ce poate confirma prin

certificate de salariu pe calre le-a recepționat recent, după ce a fost emisă hătărîrea

instanței de apel, i-ar presupusele declarații a martorilor nu sunt relevante în speța

data, deoarece Elena Glavan fiind găzdașă, era obligată să întrețină casa în starea în

care a recepționat-o.

In latura hotărîrii în ce privește partajarea bunului imobil, instanța de fond nu

s-a expus asupra partajării subsolului casei cu suprafața de 9 m.p. și veranda casei

cu suprafața de 6 m.p.„în hătărîre lipsind careva mențiuni privind folosirea acestor

suprafețe nelocative.

Reține că, hotărîrile atacate î-I lezează grav dreptul exclusiv la proprietate

asupra bunului imobil în litigiu, fiindu-i încălcat dreptul fundamental consacrat în

art. 1 Protocolul nr.4 al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului, căt

și dreptul la un process echitabil consacrat în art.6 al Convenției Europene.

În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că, copia deciziei motivate a instanței de apel a fost

expediată părților de către Curtea de Apel Bălți la 05 iulie 2016 și recepționată de

recurent la 07 iulie 2016 (f.d. 251). Astfel, recursul depus la 29 iulie 2016 se

consideră depus în termen.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Glavan Alexandru

urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a

fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,

data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile

7

privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor

unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal

al ședinței de judecată; hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvîrșirea altor încălcări decît

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Glavan Alexandru este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede

că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că argumentele invocate de Glavan Alexandru în

cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea

aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului

judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în

detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o

instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

8

Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Glavan Alexandru, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de Glavan Alexandru, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Oleg Sternioală

Valentina Clevadî

9