2ra-2410/16 — protecția drepturilor consumatorului

prima instanță: C. Guzun dosarul nr. 2ra-2410/16 instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu Î N C H E I E R E 02 noiembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gagara Ludmila prin intermediul reprezentantului, avocatul Iftodii Eduard, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gagara Ludmila împotriva societății cu răspundere limitată „Diados Grup”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor privind protecția drepturilor consumatorilor, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016, prin care s-a respins apelul declarat de Gagara Ludmila și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Râșcani mun.

Chișinău din 21 decembrie 2015, c o n s t a t ă La 13 mai 2015, Gagara Ludmila s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Diados Grup”, intervenient accesoriu Agenția pentru Protecția Consumatorilor privind protecția drepturilor consumatorilor. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în luna aprilie 2014, a comandat la SRL „Diados Grup” confecționarea și instalarea ferestrelor PVC din profil de aluminiu cu geam din termopan, la balconul apartamentului în care domiciliază pe adresa mun. Chișinău, bd. Moscova 12/2, ap. 23, în acest scop fiind încheiat contractul de antrepriză nr. 154 din 08 aprilie 2014. Pentru demararea lucrărilor de confecționare a ferestrelor, în conformitate cu prevederile contractului, a achitat SRL „Diados Grup” un avans în sumă de 5 532 lei, costul total al lucrărilor constituind 11 765 lei.

Menționează că, potrivit pct.2.1 din contract, SRL „Diados Grup” s-a obligat să efectueze lucrările în conformitate cu condițiile tehnice, stipulate în standardele de stat și documentația tehnică. 1 Însă, indică reclamanta că, în urma instalării ferestrelor de către SRL „Diados Grup”, a observat că între ferestre și pereți, de jur-împrejur sânt niște crăpături foarte mari. Aceste crăpături, în viziunea reclamantei, s-au creat din cauza că, lucrătorii SRL „Diados Grup” incorect au măsurat dimensiunile ferestrelor, sau că au instalat alte ferestre, care nu se potrivesc. Ultima versiune se confirmă prin faptul că una din ferestre pe care au adus-o pentru instalare nu s-a potrivit și lucrătorii au fost nevoiți să aducă alta.

La 16 aprilie 2014, reclamanta a plecat la oficiul SRL „Diados Grup”, unde le-a comunicat reprezentanților acesteia despre neajunsurile depistate și despre faptul că refuză să semneze actul de primire-predare a lucrărilor, din cauză că nu sunt efectuate calitativ. De asemenea, le-a comunicat că nu va achita restul costului lucrărilor până când nu vor fi înlăturate toate neajunsurile. Drept răspuns la reclamațiile înaintate, reprezentantul SRL „Diados Grup”, a agresat-o verbal, ofensând-o și înjosind-o cu cuvinte necenzurate și umilitoare, zmulgându-i din mâini toate documentele încheiate cu SRL „Diados Grup”. În legătură cu acest fapt, a sesizat poliția, fiind astfel întocmit proces-verbal cu privire la contravenție.

Reclamanta a mai indicat că, pentru a constata neajunsurile admise la instalarea ferestrelor de către SRL „Diados Grup”, la 16 mai 2014, pe cont propriu, a comandat efectuarea unei expertize tehnice la ICȘC „INCEROM” ÎS, achitând prețul de 720 lei. La 20 mai 2014, expertul tehnic al ICȘC „INCEROM” ÎS a întocmit Avizul tehnic nr.037/14, în concluzie specificând că, blocurile din profil PVC cu geam termopan sunt instalate cu încălcarea cerințelor din standardul ГОСТ 30971-2002. Respectiv, la 19 iunie 2014, cu referire la problema dată, a depus o plângere la Agenția pentru Protecția Consumatorilor care, la rândul său, a inițiat o verificare la SRL „Diados Grup”, despre rezultatul căreia a informat-o prin scrisoarea nr.27/05- 3842 din 01 august 2014, comunicându-i astfel că, administrația SRL „Diados Grup”, a examinat adresarea ei și a luat decizia să satisfacă cerințele privind remedierea neajunsurilor.

În pofida măsurilor întreprinse, SRL „Diados Grup” nu a remediat neajunsurile constatate în Avizul tehnic nr.037/14, ci dimpotrivă, prin scrisoarea nr.01/14 din 14 iunie 2014, pârâtul neagă toate circumstanțele litigiului dat, nu recunoaște Avizul tehnic nr.037/14 și neajunsurile constatate și refuză remedierea acestora în urma circumstanțelor menționate. Indică reclamanta că, în urma acestor acțiuni, pârâtul i-a cauzat un prejudiciu moral sub formă de suferințe psihice, care au fost cauzate prin insultă și prestarea necalitativă a serviciilor, prejudiciu pe care îl estimează la suma de 20 000 lei. De asemenea, consideră reclamanta că, SRL „Diados Grup” a încălcat termenul de 14 zile de remediere a defecțiunilor depistate, stipulat în Legea privind protecția consumatorilor nr.105 din 13.03.2003.

Astfel, începând cu data de 01 august 2014, 2 când Agenția pentru Protecția Consumatorilor, prin scrisoarea nr.27/05-3842 a informat-o despre faptul că SRL „Diados Grup” urmează să înlăture toate neajunsurile și până la data de 10 martie 2015, în total 221 de zile calendaristice, pârâtul nu a remediat neajunsurile admise în prestarea serviciilor. Solicită reclamanta, încasarea de la SRL „Diados Grup” în beneficiul ei a avansului achitat în contul prestării serviciilor, care au fost executate necalitativ, în mărime de 5 532 lei, cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizei în mărime de 720 lei, prejudiciului moral cauzat în mărime de 20 000 lei, penalității în mărime de 130 003, 25 lei, obligarea SRL „Diados Grup” să demonteze pe cont propriu, ferestrele cu geamuri, care au fost instalate necalitativ, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 21 decembrie 2015, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Gagara Ludmila a contestat-o cu apel. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 s-a respins apelul declarat de Gagara Ludmila și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 21 decembrie 2015. La 25 august 2016, Gagara Ludmila prin intermediul reprezentantului, avocatul Iftodii Eduard, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea dispozițiilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărârile contestate, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că, nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele pricinii și au fost aplicate eronat normele de drept material.

Susține recurenta că, instanța de apel constatând vinovăția ei în executarea necalitativă a lucrărilor, nu a ținut cont de prevederile legale aplicabile speței, punând la baza deciziei o clauză contractuală standard și o clauză contractuală abuzivă, care nu produce efect și este nulă. A mai indicat recurenta că, nu a fost efectuată nici o expertiză ce ar confirma vinovăția ei pentru lucrările executate necalitativ, fiind doar invocate diferite motive formalistice și neîntemeiate. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Gagara Ludmila prin intermediul reprezentantului, avocatul Iftodii Eduard, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială 3 sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Gagara Ludmila este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Instanța de recurs reține că argumentele invocate în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează și faptul că, recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi 4 considerate ca fiind „serioase și legitime" conform Convenției (a se vedea Mitropolia Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe cînd în recursul declarat asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Gagara Ludmila prin intermediul reprezentantului, avocatul Iftodii Eduard, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Gagara Ludmila prin intermediul reprezentantului, avocatul Iftodii Eduard, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Valentina Clevadî 5