3ra-1539/16 — recunoasterea ilegalitatii refuzului de examinare a cererii, obligarea pregătirii materialelor în vederea adoptarii actului administrativ, repararea prejudiciului moral

prima instanță: V. Hrapacov dosarul nr. 3ra-1539/16

instanța de apel: S.Gubenco, Ș.Straciuc, G.Colev

Î N C H E I E R E

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Primarul

municipiului Comrat, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Jecov Nicolai și Jecova Natalia împotriva Primarului municipiului Comrat, intervenient

accesoriu Consiliul municipal Comrat privind recunoașterea ilegalității refuzului de

examinare a cererii, obligarea pregătirii materialelor în vederea adoptării actului

administrativ, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 05 mai 2016, prin care s-a admis apelul

declarat de către Jecov Nicolai și Jecova Natalia, s-a casat hotărârea Judecătoriei Comrat

din 08 februarie 2016, în partea respingerii cerinței de repararea prejudiciului moral și s-a

emis în această parte o nouă hotărâre, de admitere în parte a cerinței, în rest hotărârea

primei instanțe s-a menținut,

c o n s t a t ă

La 11 noiembrie 2015, Jecov Nicolai și Jecova Natalia au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primarului mun. Comrat privind recunoașterea ilegalității refuzului de

examinare a cererii, obligarea pregătirii actelor în vederea adoptării actului administrativ,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au invocat că, sunt

proprietarii bunului imobil, și anume, a garajului cu mansardă nr. cadastral 9601214746,

situat în mun. Comrat, str. Lenin, 207/16.

1

Menționează că, în temeiul art. 4 și art. 9 din Legea privind prețul normativ și modul

de vânzare-cumpărare, cât și hotărârea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008 privind

aprobarea Regulamentului de vânzare-cumpărare a terenurilor aferente, la 08 octombrie

2015 s-a adresat Primarului și Consiliului mun. Comrat cu cerere privind anexarea

documentelor prevăzute de legislație, cu privire la vânzarea terenului aferent situat în mun.

Comrat, str. Lenin, 207/16.

Prin răspunsul Primarului mun. Comrat din 02 noiembrie 2015 s-a respins cererea din

08 octombrie 2015 privind vânzarea terenului aferent, neindicându-se careva motive

plauzibile în acest sens.

Consideră reclamanții că, au executat obligațiile stabilite de lege, necesare pentru

examinarea cererii de vânzare a terenului aferent, însă Primarul contrar prevederilor

menționate supra, nu a îndeplinit acțiunile de pregătire a materialelor pentru adoptarea

actului administrativ de către consiliul local.

Opinează reclamanții că, prin refuzarea de către Primar a examinării cererii privind

vânzarea terenului aferent, dânșii au fost prejudiciați moral.

Cer, reclamanții, prin cererea de chemare în judecată, recunoașterea ilegalității

refuzului și a acțiunilor Primarului mun. Comrat de examinare a cererii din 08 octombrie

2015 privind vânzarea terenului aferent, precum și de pregătire a materialelor pentru

adoptarea deciziei de către consiliul local, obligarea Primarului mun. Comrat să întreprindă

măsuri în vederea pregătirii materialelor, pentru adoptarea deciziei privind vânzarea

terenului aferent, situat în mun. Comrat, str. Lenin, 207/16, și anume: de a întocmi

borderoul de calcul al prețului de vânzare-cumpărare a terenului de pământ și de a prezenta

Consiliului mun. Comrat documentele necesare pentru adoptarea deciziei privind vânzarea

terenului aferent, situat în mun. Comrat, str. Lenin, 207/16, încasarea de la Primarul mun.

Comrat a câte 3 000 lei/fiecare, cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Comrat din 18 decembrie 2015 s-a atras în

proces, în calitate de intervenient accesoriu, Consiliul municipal Comrat (f.d.19-verso).

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 08 februarie 2016 s-a admis cererea de

chemare în judecată depusă de către Jecov Nicolai și Jecova Natalia. S-au recunoscut

ilegale acțiunile Primarului mun. Comrat privind refuzul de examinare în modul stabilit de

legislație, a cererii din 08 octombrie 2015 cu privire la vânzarea terenului aferent situat în

mun. Comrat, str. Lenin, 207/16 și efectuarea acțiunilor prevăzute de legislație privind

pregătirea materialelor pentru luarea deciziei consiliului local, la cererea cu privire la

vânzarea terenului aferent. S-a obligat Primarul mun. Comrat să efectueze imediat acțiunile

de pregătire a materialelor în vederea emiterii deciziei cu privire la vânzarea terenului

aferent, situat în mun. Comrat, str. Lenin, 207/16, și anume, să completeze borderoul de

calcul al prețului de vânzare-cumpărare a terenului aferent; să prezinte Consiliului mun.

2

Comrat documentele necesare pentru adoptarea deciziei privind vânzarea terenului aferent,

situat în mun. Comrat, str. Lenin, 207/16, iar cerința privind compensarea prejudiciului

moral, s-a respins.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Jecov Nicolai și Jecova Natalia a

contestat-o cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 05 mai 2016 s-a admis apelul declarat de către

Jecov Nicolai și Jecova Natalia, s-a casat hotărârea Judecătoriei Comrat din 08 februarie

2016, în partea respingerii cerinței de reparare a prejudiciului moral și s-a emis în această

parte o nouă hotărâre, prin care s-a încasat de la Primarul mun. Comrat în beneficiul lui

Jecov Nicolai și Jecova Natalia cu titlu de prejudiciu moral, a câte 500 lei pentru fiecare, în

rest cerințele privind repararea prejudiciului moral s-au respins. În rest, hotărârea primei

instanțe s-a menținut.

La 01 iulie 2016, în termenul prevăzut de lege, Primarul mun. Comrat a contestat

decizia instanței de apel cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea acesteia, cu

menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului s-a invocat că, au fost încălcate și aplicate eronat normele de

drept material, nefiind aplicată legea care urma a fi aplicată, și anume, art. 1422 Cod civil.

Recurenta pledând pentru admiterea recursului, a indicat că repararea prejudiciului

moral trebuie să fie echivalent cu prejudiciului real suportat, dar nu să reprezinte o

îmbogățire fără justă cauză, pentru cei ce au fost prejudiciați.

Susține că, cererea intimaților a fost examinată la 02 noiembrie 2015, iar faptul că,

aceasta nu a fost satisfăcută, nu reprezintă neexaminarea cererii lor din 08 octombrie 2015.

Consideră că, intimații nu au demonstrat și nu și-au motivat rezonabilitatea sumei

solicitate, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin referința din 28 septembrie 2016, Jecov Nicolai și Jecova Natalia, prin care au

solicitat recunoașterea acestuia ca inadmisibil.

Verificând legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Primarul mun. Comrat urmează a

fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au

fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în

mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural

au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător

care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui

participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în

judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;

instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată

cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Primarul mun. Comrat este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care

să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia din

temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că argumentele invocate de către Primarul mun. Comrat în

cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de

legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin

care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

4

Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Primarul mun. Comrat, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Primarul municipiului Comrat, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Oleg Sternioală

Valentina Clevadî

5