2ra-2487/16 — inlaturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra-2487/16

Prima instanță: Judecătoria Ialoveni (jud. C. Crețu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A.Nogai, Vl.Brașoveanu)

ÎNCHEIERE

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecători: Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Sergiu

Cujba împotriva deciziei din 05 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu

Cujba împotriva Evgheniei Cujba, intervenient accesoriu Primăria sat. Molești, rl

Ialoveni cu privire la înlăturarea obstacolelor și încasarea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La data de 13 octombrie 2014, Sergiu Cujba a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Evgheniei Cujba, intervenient accesoriu Primăria sat. Molești, rl

Ialoveni solicitând obligarea pârâtei să defrișeze copacii, tufarii și florile din drum

în perimetrul gardului gospodăriei sale, ce îngrădesc deplasarea liberă pe drumul

public și căile de acces la proprietatea sa; să demoleze șina metalică instalată

samavolnic în drumul public în apropierea gospodăriei sale, ce afectează deplasarea

liberă cu transportul; obligarea pârâtei să nu planteze, în viitor, copaci, tufari și flori

în drum în perimetrul gardului gospodăriei sale și să nu depoziteze, să nu monteze

sau să efectueze lucrări, ce ar îngrădi deplasarea liberă pe drumul public și căile de

acces la proprietate; încasarea prejudiciului moral în sumă de 10000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că este proprietarul casei de locuit

amplasată în sat. Molești, rl Ialoveni, care se află în vecinătatea casei de locuit a

pârâtei Evghenia Cujba.

Menționează că, pârâta Evghenia Cujba a îngrădit căile de acces comun timp

de doi ani, prin montarea șinei metalice în drum, plantarea copacilor, tufarilor,

plantelor și florilor în drum, prin ce-i crează obstacole de a se deplasa liber, inclusiv

cu transportul la domiciliul său.

Susține că, pârâta Evghenia Cujba permanent inițiază certuri, situații de conflict

sub pretextul ruperii florilor, copacilor, tufarilor plantați în drum, prin ce încalcă

ordinea publică și îngrădește căile de acces.

Relatează că, anterior pârâta a fost sancționată de către organele de drept,

deoarece a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenției prevăzute de art.233

1

Cod contravențional, care prevede deteriorarea drumurilor, pasajelor de nivel,

precum și crearea intenționată a obstacolelor în circulația rutieră, pentru ce pârâta a

fost sancționată cu o amendă în mărime de 20 unități convenționale.

Prin hotărârea din 19 noiembrie 2012 a Judecătoriei Ialoveni, menținută prin

decizia din 20 decembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă plângerea

Evgheniei Cujba și a fost menținută decizia agentului constatator din 01 octombrie

2012 al Comisariatului de Poliție rl Ialoveni privind sancționarea Evgheniei Cujba

în baza art. 223 Cod contravențional.

Prin hotărârea din 08 februarie 2016 a Judecătoriei Ialoveni s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de Sergiu Cujba împotriva Evgheniei Cujba,

intervenient accesoriu Primăria sat. Molești, rl Ialoveni cu privire la înlăturarea

obstacolelor.

Prin decizia din 05 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de Sergiu Cujba și s-a menținut hotărârea din 08 februarie 2016 a

Judecătoriei Ialoveni.

La data de 02 septembrie 2016, conform sigiliului oficiului poștal (f.d.158),

Sergiu Cujba a declarat recurs împotriva deciziei din 05 iulie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 08 februarie 2016 a

Judecătoriei Ialoveni, cu remiterea pricinii la rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare au examinat

cazul superficial, nu au luat în considerare probele prezentate, inclusiv și planșa

ilustrată, care confirmă imposibilitatea de a se folosi de drumul public.

Indică că, în contextul prevederilor art. 6 § 1 CEDO, art. 20 al Constituției

Republicii Moldova și art. 5 Cod de procedură civilă, accesul la justiție este garantat

și nu poate fi îngrădit prin careva legi sau acte normative.

Susține că, art. 13 CEDO garantează dreptul la un recurs efectiv în fața

autorităților judiciare în cazul limitării drepturilor constituționale și internaționale,

inclusiv dreptul la proprietate, garantat de art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO, art.

46 al Constituției Republicii Moldova și dreptul la un proces echitabil garantat de

art. 6 § 1 CEDO.

Consideră că, instanțele ierarhic inferioare nu au examinat fondul cauzei și au

admis încălcări de procedură ce nu pot fi înlăturate fără limitarea în drepturi a

participanților la proces.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 05 iulie 2016, iar Sergiu

Cujba a declarat recurs la data de 02 septembrie 2016, conform sigiliului oficiului

poștal (f.d.158), ceea ce denotă că recursul este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Sergiu Cujba, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

2

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Cujba nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebait și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

3

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Sergiu Cujba.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Cujba împotriva deciziei

din 05 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

4