2ra-2520/16 — încasarea cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 2ra-2520/16

prima instanță - (Judecătoria Centru, mun. Chișinău) S. Vîșcu

instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol

ÎNCHEIERE

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Evghenia Andreeva,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Evghenia

Andreeva împotriva societății pe acțiuni „Combustibil Solid” și Agenției Proprietății

Publice cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și repararea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Evghenia Andreeva, casată hotărârea Judecătoriei Centru,

municipiul Chișinău din 14 ianuarie 2016 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea

a fost admisă parțial, precum și împotriva deciziei suplimentare a Curții de Apel

Chișinău din 05 iulie 2016,

c o n s t a t ă:

La 08 noiembrie 2012 Evghenia Andreeva a depus cerere de chemare în

judecată împotriva societății pe acțiuni „Combustibil Solid”, prin care a solicitat

încasarea de la pârât în beneficiul său a sumei de 65 976,80 lei cu titlu de cheltuieli

de judecată suportate, a sumei de 40 839,15 lei pentru rata inflației, 400 000 lei cu

titlu de prejudiciu moral și 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru

examinarea prezentului litigiu.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, societatea pe acțiuni

„Combustibil Solid” s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune împotriva

1

întreprinderii „Indiana Marketing & Sales Inc”, intervenienți accesorii societatea cu

răspundere limitată „Nams-N.A.”, societatea cu răspundere limitată „Dumbrava

Nord”, societatea cu răspundere limitată „Foods-Company”, societatea cu răspundere

limitată „Moldcărbune”, societatea cu răspundere limitată „Antala-Com”, societatea

cu răspundere limitată „Holde-Prim”, societatea cu răspundere limitată „Sansilvia”,

întreprinderea individuală „Dim-Jan Ochincă”, societatea pe acțiuni „Cocs”, Eugenia

Andreeva, Dumitru Ochincă, Valeriu Cojocaru, Sorin Railean, Pavel Tacu, Mihail

Dumbravă, Vadim Purice, Veaceslav Durnea și Adrian Talpalaru, cu privire la

recunoașterea ilegalității acțiunilor executorului judecătoresc și anularea rezultatelor

licitației.

Astfel, relevă că prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11

septembrie 2009 a fost respinsă acțiunea depusă de societatea pe acțiuni „Combustibil

Solid” ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2010 a fost respins apelul

societății pe acțiuni „Combustibil Solid” și menținută hotărârea primei instanțe.

Iar, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 mai 2013 a fost respins

recursul declarat de societatea pe acțiuni „Combustibil Solid” și menținute hotărârile

instanțelor de judecată inferioare.

Invocă reclamanta că în cadrul examinării dosarului civil sus-menționat, în

vederea apărăii drepturilor sale, la 14 ianuarie 2005 a încheiat cu societatea cu

răspundere limitată „Medima-Com” contractele de asistență juridice nr. 11 și nr. 15,

achitând suma de 65 976,80 lei.

Consideră că, cheltuielile de asistență juridică au fost necesare, rezonabile și

reale, având în vedere complexitatea dosarului, durata examinării în instanța de

judecată și volumul de lucru îndeplinit.

La încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în anul 2005 urmează a

fi calculată și rata inflației.

Susține reclamanta că în rezultatul acțiunilor pârâtului a fost acuzată de diverse

fraude, a fost supusă diferitor controale și revizii, i-a fost înjosită onoarea și

demnitate, i-au fost cauzate suferințe psihice, iar ca urmare s-a îmbolnăvit, fiindu-i

cauzat și un prejudiciu moral pe care îl estimează în sumă 400 000 lei.

Prin încheierea protocolară a judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 11

decembrie 2014 s-a atras în proces, în calitate de co-pârât, Agenția Proprietății

Publice.

La 24 martie 2015 reclamanta Evghenia Andreeva a depus cerere de

concretizare a cerințelor, prin care a solicitat încasarea, în mod solidar, de la

societatea pe acțiuni „Combustibil Solid” și Agenția Proprietății Publice a sumei de

65 976 lei cu titlu de compensație a cheltuielilor de judecată, 51 395,26 lei cu titlu de

despăgubire a prejudiciului material, 400 000 lei cu titlu de despăgubire a

2

prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în

sumă de 3 621,07 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 lei, iar în

total 8 621,07 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 ianuarie 2016 s-a

respins acțiunea ca neîntemeiată.

La 25 ianuarie 2016 Evghenia Andreeva a declarat apel împotriva hotărîrii

instanței de fond.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 s-a admis apelul

declarat de Evghenia Andreeva.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 14 ianuarie 2016 și

s-a emis o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial.

S-a încasat de la societatea pe acțiuni „Combustibil Solid” în beneficiul

Evgheniei Andreeva suma de 40 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică

aferente judecării cauzei civile intentate la cererea societății pe acțiuni „Combustibil

Solid” împotriva întreprinderii „Indiana Marketing & Sales Inc”, intervenienți

accesorii societatea cu răspundere limitată „Nams-N.A.”, societatea cu răspundere

limitată „Dumbrava Nord”, societatea cu răspundere limitată „Foods-Company”,

societatea cu răspundere limitată „Moldcărbune”, societatea cu răspundere limitată

„Antala-Com”, societatea cu răspundere limitată „Holde-Prim”, societatea cu

răspundere limitată „Sansilvia”, întreprinderea individuală „Dim-Jan Ochincă”,

societatea pe acțiuni „Cocs”, Eugenia Andreeva, Dumitru Ochincă, Valeriu Cojocaru,

Sorin Railean, Pavel Tacu, Mihail Dumbravă, Vadim Purice, Veaceslav Durnea și

Adrian Talpalaru, cu privire la recunoașterea ilegalității acțiunilor executorului

judecătoresc și anularea rezultatelor licitației din 10 mai 2000.

În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2016 s-a

încasat de la societatea pe acțiuni „Combustibil Solid” în beneficiul Evgheniei

Andreeva suma de 6 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică aferente

judecării pricinii în instanța de fond și instanța de apel.

În rest, cererea Evgheniei Andreeva privind compensarea cheltuielilor de

asistență juridică aferente judecării prezentei pricini, s-a respins.

La 01 septembrie 2016 Evghenia Andreeva a declarat recurs împotriva

deciziilor instanței de apel, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 28

iunie 2016 și a deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2016, în

partea în care cerințele au fost respinse și adoptarea unei noi hotărârii în această parte,

prin care acțiunea să fie admisă integral, prin încasarea în mod solidar din contul

pârâților a sumei de 65 976,80 lei cu titlu de compensație a cheltuielilor de judecată,

51 395,26 lei cu titlu de despăgubire a prejudiciului material și 400 000 lei cu titlu de

despăgubire a prejudiciului moral.

3

În motivarea recursului recurenta a invocat art. 432 alin. (1) și alin. (2) lit. a)

Codul de procedură civilă, indicând că instanța de apel nu a aplicat în legea materială

și legea procedurală care trebuie să fie aplicată, și anume prevederile art. 533, art.

1398, art. 1404 Codul civil, precum și art. 96 alin. (1), art. 83, art. 87, art. 167 Codul

de procedură civilă.

Consideră Evghenia Andreeva că prin decizia instanței de apel, în partea

contestată, prin care s-a respins cererea de încasare în mod solidar a cheltuielilor de

judecată și din contul Agenției Proprietății Publice (în calitate de coreclamantă), fără

a motiva această soluție, i se încalcă dreptul la un proces echitabil, în sensul garantat

prin art. 6 paragraf. 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale.

Susține că instanța de apel nu a explicat din ce considerente nu a dispus

încasarea în mod solidar a cheltuielilor de judecată și din contul celuilalt reclamant, și

anume de la Agenția Proprietății Publice.

Afirmă că această soluție a instanței de apel este ilegală, deoarece contravine

art. 96 alin. (1) Codul de procedură civilă, care prevede că cheltuielile de judecată

suportate de partea care a câștigat procesul urmează să fie compensate de partea care

a pierdut procesul, or la caz, procesul a fost pierdut atât de societatea pe acțiuni

„Combustibil Solid” cât și de Agenția Proprietății Publice.

Refuzul instanței de apel de a încasa în mod solidar cheltuielile de judecată atât

de la societatea pe acțiuni „Combustibil Solid” cât și de Agenția Proprietății Publice

este vădit ilegal, deoarece încalcă prevederile art. 533 Codul civil.

Astfel, dispunând încasarea cheltuielilor de judecată doar din contul unui

debitor solidar (societatea pe acțiuni „Combustibil Solid”), în situația în care

recurenta-reclamantă a solicitat încasarea în mod solidar a cheltuielilor de judecată

din contul ambilor debitori (societatea pe acțiuni „Combustibil Solid” și Agenția

Proprietății Publice), instanța de apel a depășit limitele autorității judecătorești.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că la materialele dosarului nu este anexată dovada legală

privind recepționarea deciziei, în conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă,

4

recursul depus de Evghenia Andreeva la 01 septembrie 2016 se consideră depus în

termen.

Analizând modul în care recurenta Evghenia Andreeva și-a exercitat dreptul la

recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Codul de procedură civilă.

Astfel, analizând argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de

declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele

stabilite de norma precitată, instanța de apel aplicând corect normele de drept

material și de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în

viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în

prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie

temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea

deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri, însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432

alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia

5

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite la art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu

rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cu referire la argumentul privind aplicarea eronată de către instanța de apel a

normelor de drept material, colegiul menționează că în cererea de recurs nu se indică

prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material și din care

circumstanțe aceasta rezultă. Colegiul reține că acesta argument al recurentului poartă

un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al

deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Evghenia Andreeva

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Evghenia Andreeva, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

6