3ra-1315/16 — furnizarea informației solicitate și recuperarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- furnizarea informaţiei solicitate şi recuperarea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1315/16 — furnizarea informației solicitate și recuperarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: N. Lazareva dosarul nr.3ra-1315/16
instanța de apel: A. Curdov, G. Colev, S. Gubenco
Î N C H E I E R E
26 octombrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Galina Stratulat
Ion Druță
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Ceceli Victor,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ceceli Victor împotriva
Judecătoriei Vulcănești cu privire la contestarea actului administrativ și repararea
prejudiciului moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 21 martie 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de Ceceli Victor, admis apelul declarat de Judecătoria
Vulcănești, casată parțial hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 04 decembrie 2015
și în partea casată emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă, în rest
hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 04 decembrie 2015 a fost menținută,
c o n s t a t ă :
La 17 iulie 2015, Ceceli Victor a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Judecătoriei Vulcănești cu privire la contestarea actului administrativ și
repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a invocat că la data de 15 iunie 2015, în temeiul art. 34
alin. (1) din Constituția RM, a expediat o cerere către Judecătoria Vulcănești, prin
care a solicitat furnizarea în adresa sa a informației oficiale ce vizează citația primită
la 08 iunie 2015 pe cauza civilă nr. nr. 52-2-363-27052015 la cererea lui de chemare
în judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Vulcănești cu privire la lezarea
dreptului de acces la justiție. Concomitent, a solicitat comunicarea motivului și în
baza căror temeiuri cerințele înaintate de el în Judecătoria Vulcănești se examinează
de către organele de poliție, în cazul în care organele de poliție nu au stabilit careva
încălcări în cerințele înaintate de el, precum și furnizarea răspunsul la întrebările
indicate în cererea de chemare în judecată președintelui judecătoriei Vulcănești, din
29 octombrie 2014, conținutul căreia a fost indicat și în cererea sa din 15 iunie 2015.
Susține că potrivit avizului de recepție CN 05 din 15 iunie 2015, cererea
depusă, a fost recepționată de către Judecătoria Vulcănești la data de 17 iunie 2015,
iar prin scrisoarea nr.01-60/1599 din 19 iunie 2015, a fost informat că în adresa sa a
fost expediată citația, prin care a fost invitat în judecătoria Vulcănești pentru data de
21 iulie 2015 ora 09.00 în legătură cu examinarea cauzei civile la de chemare în
judecată a dînsului, Ceceli Victor împotriva Inspectoratului de Poliție Vulcănești
privind lezarea dreptului de acces la justiție, care se află în procedura Judecătoriei
Vulcănești.
Indică reclamantul că deși, potrivit art. 34 alin. (2) din Constituția RM,
autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure
informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de
interes personal, în scrisoarea Judecătoriei Vulcănești nr. 01-60/1599 din 19 iunie
2015, lipsește informația deplină solicitată prin cererea din 15 iunie 2015.
Sau, în scrisoarea nr. 01-60/1599 din 19 iunie 2015, Judecătoria Vulcănești în
schimbul informației solicite a indicat doar faptul că toate întrebările vizavi de cauza
civilă la cererea de chemare în judecată lui împotriva Inspectoratului de Poliție
Vulcănești privind lezarea dreptului de acces la justiție le v-a putea adresa părților la
proces în instanța de judecată, care se vor prezenta în ședința de judecată, conform
citației expediate.
În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 23 alin. (1) din Legea privind
accesul la informație și art. 38 alin. (2) Cod procedură civilă.
Solicită, anularea răspunsului nr. 01/60/1599 din 19 iunie 2015 și obligarea
Judecătoriei Vulcănești să-i furnizeze informația solicitată, precum și repararea
prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 04 decembrie 2015 acțiunea a fost
admisă parțial, fiind obligată Judecătoria Vulcănești să elibereze lui Ceceli Victor
informația solicitată prin cererea din 15 iunie 2015, în rest cerințele au fost respinse
ca neîntemeiate.
Prin decizia Curții de Apel Comrat din 21 martie 2016, a fost respins apelul
declarat de Ceceli Victor, admis apelul declarat de Judecătoria Vulcănești, casată
hotărîrea primei instanțe în partea admiterii cerințelor înaintate de Ceceli Victor și
emisă o nouă hotărîre în această parte de respingere a cerințelor ca neîntemeiate, în
rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută.
La data de 08 iunie 2016, Ceceli Victor a declarat recurs împotriva deciziei
instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și
hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă
integral.
În motivarea recursului a invocat că concluziile instanțelor ierarhic inferioare
privind respingerea cerințelor înaintate sunt neîntemeiate, iar instanța de apel
concluzionînd că informația solicitată de la Judecătoria Vulcănești se conține în
materialele cauzei nr. 2-144/14, a ignorat înscrisurile din dosar și a interpretat eronat
normele de drept material și procesual.
Totodată, a mai indicat recurentul că în instanța de apel cauza a fost examinată
de judecătorii Curdov Afanasie, Colev Grigore și Gubenco Serghei, care însă nu erau
în drept să participe la examinarea cauzei, întrucît judecătorii Grigire Colev și
Serghei Gubenco au participat la învinuirea sa și atragerea ilegală la răspundere
penală și activează în cadrul unei instanțe al cărui președinte este judecătorul
Afanasie Curdov.
Astfel, consideră că pentru evitarea circumstanțelor care ar putea pune la
îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor la examinarea cauzei prin prisma
prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) și art. 52 alin. (1) CPC, care reglementează
temeiurile de recuzare a judecătorului de la judecare, judecătorii Curdov Afanasie,
Colev Grigore și Gubenco Serghei urmau să se abțină de la judecarea cauzei.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
După cum rezultă din actele cauzei copia deciziei instanței de apel din 21
martie 2016, a fost recepționată de Ceceli Victor la data de 12 aprilie 2016, fapt ce se
confirmă prin avizul de recepție CN din 11 aprilie 2016 (f.d. 132, 134).
Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor
legale și a declarat recursul la 08 iunie 2016, în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat
de către Ceceli Victor este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ceceli Victor nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul
nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.
Sub acest aspect, nu constituie temei de admiterea recursului nici susținerea
recurentului precum că pricină civilă în ordine de apel a fost judecată de judecătorii
Curdov Afanasie, Colev Grigore și Gubenco Serghei care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei, din motiv că judecătorii Grigore Colev și Serghei Gubenco au
participat la învinuirea sa și atragerea ilegală la răspundere penală și activează în
cadrul unei instanțe al cărui președinte este judecătorul Afanasie Curdov, deoarece,
Ceceli Victor fiind participant al procesului din speță și bucurându-se de drepturile
sale procedurale, nu a fost lipsit de posibilitatea de a-și exercita efectiv dreptul său
prin înaintarea unei propuneri de recuzare judecătorului în cazul în care considera că
există temeiuri prevăzute de art. 50 CPC, fapt însă ignorat de ultimul.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,
recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod
direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în
recursul declarat de către Ceceli Victor asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către Ceceli Victor ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de către Ceceli Victor se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Galina Stratulat
Ion Druță