3ra-1315/16 — furnizarea informației solicitate și recuperarea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- furnizarea informaţiei solicitate şi recuperarea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1315/16 — furnizarea informației solicitate și recuperarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: N. Lazareva dosarul nr.3ra-1315/16 instanța de apel: A. Curdov, G. Colev, S. Gubenco Î N C H E I E R E 26 octombrie 2016 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ceceli Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ceceli Victor împotriva Judecătoriei Vulcănești cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 21 martie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Ceceli Victor, admis apelul declarat de Judecătoria Vulcănești, casată parțial hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 04 decembrie 2015 și în partea casată emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă, în rest hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 04 decembrie 2015 a fost menținută, c o n s t a t ă : La 17 iulie 2015, Ceceli Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Vulcănești cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a invocat că la data de 15 iunie 2015, în temeiul art. 34 alin. (1) din Constituția RM, a expediat o cerere către Judecătoria Vulcănești, prin care a solicitat furnizarea în adresa sa a informației oficiale ce vizează citația primită la 08 iunie 2015 pe cauza civilă nr. nr. 52-2-363-27052015 la cererea lui de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Vulcănești cu privire la lezarea dreptului de acces la justiție.
Concomitent, a solicitat comunicarea motivului și în baza căror temeiuri cerințele înaintate de el în Judecătoria Vulcănești se examinează de către organele de poliție, în cazul în care organele de poliție nu au stabilit careva încălcări în cerințele înaintate de el, precum și furnizarea răspunsul la întrebările indicate în cererea de chemare în judecată președintelui judecătoriei Vulcănești, din 29 octombrie 2014, conținutul căreia a fost indicat și în cererea sa din 15 iunie 2015. Susține că potrivit avizului de recepție CN 05 din 15 iunie 2015, cererea depusă, a fost recepționată de către Judecătoria Vulcănești la data de 17 iunie 2015, iar prin scrisoarea nr.01-60/1599 din 19 iunie 2015, a fost informat că în adresa sa a fost expediată citația, prin care a fost invitat în judecătoria Vulcănești pentru data de 21 iulie 2015 ora 09.00 în legătură cu examinarea cauzei civile la de chemare în judecată a dînsului, Ceceli Victor împotriva Inspectoratului de Poliție Vulcănești privind lezarea dreptului de acces la justiție, care se află în procedura Judecătoriei Vulcănești.
Indică reclamantul că deși, potrivit art. 34 alin. (2) din Constituția RM, autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal, în scrisoarea Judecătoriei Vulcănești nr. 01-60/1599 din 19 iunie 2015, lipsește informația deplină solicitată prin cererea din 15 iunie 2015. Sau, în scrisoarea nr. 01-60/1599 din 19 iunie 2015, Judecătoria Vulcănești în schimbul informației solicite a indicat doar faptul că toate întrebările vizavi de cauza civilă la cererea de chemare în judecată lui împotriva Inspectoratului de Poliție Vulcănești privind lezarea dreptului de acces la justiție le v-a putea adresa părților la proces în instanța de judecată, care se vor prezenta în ședința de judecată, conform citației expediate.
În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 23 alin. (1) din Legea privind accesul la informație și art. 38 alin. (2) Cod procedură civilă. Solicită, anularea răspunsului nr. 01/60/1599 din 19 iunie 2015 și obligarea Judecătoriei Vulcănești să-i furnizeze informația solicitată, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 04 decembrie 2015 acțiunea a fost admisă parțial, fiind obligată Judecătoria Vulcănești să elibereze lui Ceceli Victor informația solicitată prin cererea din 15 iunie 2015, în rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia Curții de Apel Comrat din 21 martie 2016, a fost respins apelul declarat de Ceceli Victor, admis apelul declarat de Judecătoria Vulcănești, casată hotărîrea primei instanțe în partea admiterii cerințelor înaintate de Ceceli Victor și emisă o nouă hotărîre în această parte de respingere a cerințelor ca neîntemeiate, în rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută. La data de 08 iunie 2016, Ceceli Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral.
În motivarea recursului a invocat că concluziile instanțelor ierarhic inferioare privind respingerea cerințelor înaintate sunt neîntemeiate, iar instanța de apel concluzionînd că informația solicitată de la Judecătoria Vulcănești se conține în materialele cauzei nr. 2-144/14, a ignorat înscrisurile din dosar și a interpretat eronat normele de drept material și procesual. Totodată, a mai indicat recurentul că în instanța de apel cauza a fost examinată de judecătorii Curdov Afanasie, Colev Grigore și Gubenco Serghei, care însă nu erau în drept să participe la examinarea cauzei, întrucît judecătorii Grigire Colev și Serghei Gubenco au participat la învinuirea sa și atragerea ilegală la răspundere penală și activează în cadrul unei instanțe al cărui președinte este judecătorul Afanasie Curdov.
Astfel, consideră că pentru evitarea circumstanțelor care ar putea pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor la examinarea cauzei prin prisma prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) și art. 52 alin. (1) CPC, care reglementează temeiurile de recuzare a judecătorului de la judecare, judecătorii Curdov Afanasie, Colev Grigore și Gubenco Serghei urmau să se abțină de la judecarea cauzei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. După cum rezultă din actele cauzei copia deciziei instanței de apel din 21 martie 2016, a fost recepționată de Ceceli Victor la data de 12 aprilie 2016, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție CN din 11 aprilie 2016 (f.d.
132, 134). Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 08 iunie 2016, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ceceli Victor este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ceceli Victor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.
Sub acest aspect, nu constituie temei de admiterea recursului nici susținerea recurentului precum că pricină civilă în ordine de apel a fost judecată de judecătorii Curdov Afanasie, Colev Grigore și Gubenco Serghei care nu avea dreptul să participe la judecarea ei, din motiv că judecătorii Grigore Colev și Serghei Gubenco au participat la învinuirea sa și atragerea ilegală la răspundere penală și activează în cadrul unei instanțe al cărui președinte este judecătorul Afanasie Curdov, deoarece, Ceceli Victor fiind participant al procesului din speță și bucurându-se de drepturile sale procedurale, nu a fost lipsit de posibilitatea de a-și exercita efectiv dreptul său prin înaintarea unei propuneri de recuzare judecătorului în cazul în care considera că există temeiuri prevăzute de art. 50 CPC, fapt însă ignorat de ultimul.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Ceceli Victor asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ceceli Victor ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Ceceli Victor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.