3ra-1412/16 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului, examinarea pricinii in absenta unui participant, citare
3ra-1412/16 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr. 3ra - 1412/16
prima instanță: A. Cerbu
instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza
D E C I Z I E
26 octombrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
Judecătorii: Valentina Clevadî, Mariana Pitic
Tamara Chișca – Doneva, Oleg Sternioală,
examinând cererea de recurs depusă de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe
mun. Bălți,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Firma Comercial
– Industrială „Șenhal - Com” Societate cu Răspundere Limitată împotriva
Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Bălți, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat
privind contestarea actelor administrative,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 31 mai 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălți cu menținerea
hotărârii Judecătoriei Bălți din 28 septembrie 2015,
c o n s t a t ă :
La 27 octombrie 2014, Firma Comercial – Industrială „Șenhal - Com”
Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Bălți cu privire la contestarea actelor
administrative.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 02 iulie 2014, Inspectoratul
Fiscal de Stat Bălți a emis decizia nr. 1072 din 02 iulie 2014 asupra cazului de
încălcare fiscală depistată în rezultatul controlului fiscal efectuat la „Șenhal - Com”
SRL, în baza actului de control nr. 5 - 665832 din 04 iunie 2014. Astfel, organul
1
fiscal a stabilit că, în perioada anilor 2012 - 2014, reclamantul nu a calculat salariul
garantat administratorului întreprinderii Secrier Liudmila. Respectiv, reclamantul
relatează că nu a fost de acord cu decizia emisă de către pârât, iar la 15 iulie 2014 și
la 21 iulie 2014, a contestat-o la autoritatea publică emitentă, precum și la organul
ierarhic superior al organului emitent.
În consecință, prin decizia Inspectoratului Fiscal de Stat Bălți nr. 1400 din 12
august 2014, cererea prealabilă înaintată de „Șenhal-Com” SRL a fost respinsă, ca
neîntemeiată. Ulterior, la 29 august 2014, reclamantul a depus cerere prealabilă la
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat cu privire la anularea deciziei Inspectoratul
Fiscal de Stat pe mun. Bălți din 12 august 2014. Prin urmare, la 29 septembrie 2014,
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a emis decizia nr. 309 pe marginea contestației
din 29 august 2014, prin care a fost respinsă contestația.
Consideră reclamantul că toate deciziile enumerate supra sunt ilegale. În
opinia acestuia, la emiterea deciziilor contestate, organul fiscal a aplicat normele
legislației care se referă la achitarea salariului în privința administratorilor. În acest
sens, susține că administratorul „Șenhal-Com” SRL, Secrier Liudmila este singurul
fondator și proprietar al societății comerciale, situație juridică prevăzută în art. 258
alin. (1) Codul muncii. Din acest considerent, sugerează că dispozițiile Codului
muncii au prioritatea de restul legilor, care reglementează plățile salariale ale
administratorilor persoanelor juridice.
Solicită „Șenhal – Com” SRL, anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat
Bălți nr. 1072 din 02 iulie 2014, deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat Bălți nr. 1400
din 12 august 2014 și deciziei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 309 din 29
septembrie 2014.
La 30 octombrie 2014, „Șenhal-Com” SRL a depus cerere de concretizare a
cerințelor, prin care a solicitat suplimentar repunerea în termenul de prescripție a
dreptului la acțiune, încasarea cheltuielilor de judecată și atragerea în proces a
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. (f. d. 29 – 30)
Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Bălți din 09 decembrie 2014 a fost
admis demersul reclamantului și a fost atras în calitate de pârât Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat de pe lângă Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. (f. d. 38)
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 28 septembrie 2015 acțiunea a fost
admisă și s-a anulat decizia Inspectoratului Fiscal de Stat Bălți nr. 1072 din 02 iulie
2014, decizia Inspectoratului Fiscal de Stat Bălți nr. 1400 din 12 august 2014 și
decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 309 din 29 septembrie 2014. În
același timp, a fost încasat de la Inspectoratul Fiscal de Stat Bălți și Inspectoratul
2
Fiscal Principal de Stat în beneficiul „Șenhal-Com” SRL cheltuielile de judecată în
mărime de 3500 lei. ( f. d. 107, 112 – 114)
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 31 mai 2016 a fost respinsă cererea de
apel declarată de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălți cu menținerea hotărârii
Judecătoriei Bălți din 28 septembrie 2015. (f. d. 141 - 144)
La 13 iunie 2016, Curtea de Apel Bălți a expediat copia deciziei integrale din
31 mai 2016 în adresa Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Bălți, „Șenhal - Com”
SRL și avocatului Maxim Larisa. (f. d. 145)
La 29 iulie 2016, Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălți a declarat recurs
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 31 mai 2016, solicitând casarea deciziei
instanței de apel și hotărârii primei instanței cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin
care cererea de chemare în judecată să fie respinsă.
În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Prin prisma normei de drept enunțate, instanța de recurs constată că recursul
declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat Bălți la 29 iulie 2016 este depus în termen.
În motivarea recursului Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălți consideră
decizia contestată neîntemeiată, lipsită de suport legal și în contradicție cu situația de
fapt și de drept. Astfel, afirmă că instanțele judecătorești au aplicat în mod eronat
normele de drept material și au încălcat normele de drept procedural, invocând
prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) și alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Recurentul notează că intimatul „Șenhal - Com” SRL nu a respectat termenul
de depunere a cererii de chemare în judecată, prevăzut de art. 17 al Legii
contenciosului administrativ, fiind depășit cu 45 de zile. Or, la 12 august 2014, i-a
fost adusă la cunoștință decizia de examinare a contestației, iar, la 27 octombrie
2014, a fost depusă cererea de chemare cu privire la contestarea deciziilor emise în
privința acestuia. Totodată, nici prima instanța, nici instanța de apel nu s-a expus
asupra repunerii în termen a dreptului la acțiune al intimatului.
La fel, Inspectoratul Fiscal de Stat Bălți sugerează că au fost încălcate
normele de drept procedural, întrucât Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nu a fost
citat pentru examinarea cauzei. Mai mult ca atât, instanțele judecătorești au indicat
date eronate în hotărârile sale, schimbând anul procurii nr. 12 – 4 – 06/168 din 21
mai 2014, în anul 2015.
Statuează că deciziile emise de organele de control fiscal sunt legale și
întemeiate, iar agentul economic nu este în drept să aplice prevederile capitolul IV,
art. 258 alin. (1) din Codul muncii, atâta timp cât, administratorul „Șenhal - Com”
3
SRL, Secrier Liudmila are funcția de administrator și este, totodată, unicul asociat al
societății cu cota - parte în capitalul social în mărime de 5400 lei.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia.
La 19 august 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa „Șenhal -
Com” SRL cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței
timp de o lună de la data primirii scrisorii. (f. d. 161)
Până la data examinării pricinii, „Șenhal - Com” SRL nu a depus referință,
prin care să-și expună opinia cu referire la recursul declarat.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 octombrie 2016, recursul
declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălți a fost considerat admisibil.
În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Judecând recursul declarat în limitele invocate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și
restituirea pricinii spre rejudecare în aceiași instanță din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de
apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța
de recurs.
Din materialele pricinii, rezultă că, la 29 mai 2014, în baza deciziei privind
inițierea controlului fiscal nr. 4615, inspectorul principal al Inspectoratului Fiscal de
Stat pe mun. Bălți, Ana Oboroc a efectuat un control fiscal total la Firma Comercial
– Industrială „Șenhal - Com” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la
respectarea legislației fiscale, întocmind actul de control nr. 5 – 665832 din 04 iunie
(f. d. 14 - 16)
Astfel, șeful – adjunct al Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Bălți, T.
Neghina, cu participarea contribuabilului „Șenhal - Com” SRL, a examinat actul de
control nr. 5 – 665832 din 04 iunie 2014 și a emis decizia nr. 1072 din 02 iulie 2014
asupra cazului de încălcare fiscală depistată în rezultatul controlului fiscal efectuat la
intimat. (f. d. 17 – 18)
4
La 15 iulie 2015, intimatul a depus contestație la Inspectoratul Fiscal Principal
de Stat, prin care a solicitat anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.
Bălți nr. 1072 din 02 iulie 2014. Ulterior, prin scrisoarea Inspectoratului Fiscal
Principal de Stat nr. 26 – 12/2 – 12 – 2031/5618 din 25 iulie 2014, i-a fost
comunicat că este competent să examineze contestația acestuia Inspectoratul Fiscal
de Stat pe mun. Bălți. (f. d. 19 și 21)
La 21 iulie 2014, „Șenhal - Com” SRL a depus contestația împotriva deciziei
sus menționate la Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălți (f. d. 22), care, prin
decizia nr. 1400 din 12 august 2014 pe marginea contestației, a respins cererea
prealabilă, ca nefondată (f. d. 23 – 24).
Prin decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 309 din 29 septembrie
2014, a fost respinsă contestația intimatului din 29 august 2014. (f. d. 25 – 27)
La 27 octombrie 2014, Firma Comercial – Industrială „Șenhal - Com”
Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Bălți cu privire la contestarea actelor
administrative. Ulterior, la 30 octombrie 2014, „Șenhal-Com” SRL a depus cerere
de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat suplimentar repunerea în termenul
de prescripție a dreptului la acțiune, încasarea cheltuielilor de judecată și atragerea
în proces a Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Bălți din 09 decembrie 2014 a fost
admis demersul reclamantului și a fost atras în calitate de pârât, Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat de pe lângă Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. (f. d. 38)
Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauzei, a admis acțiunea
și a anulat decizia Inspectoratului Fiscal de Stat Bălți nr. 1072 din 02 iulie 2014,
decizia Inspectoratului Fiscal de Stat Bălți nr. 1400 din 12 august 2014 și decizia
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 309 din 29 septembrie 2014. În același
timp, a fost încasat de la Inspectoratul Fiscal de Stat Bălți și Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat în beneficiul „Șenhal-Com” SRL cheltuielile de judecată în mărime
de 3500 lei. ( f. d. 107, 112 – 114)
Ca urmare, după pronunțarea hotărârii primei instanțe, la 04 noiembrie 2015,
Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălți a depus cerere de apel nemotivată, iar, la
14 martie 2016, recurentul a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii
Judecătoriei Bălți din 28 septembrie 2015. (f. d. 109, 122 – 125)
Între timp, la 12 mai 2016, Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălți a depus
cerere de repunere în termen a apelului (f. d. 134 – 135). La acest capitol, potrivit
procesului – verbal al ședinței de judecată din 31 mai 2016, reprezentantul „Șenhal -
Com” SRL a solicitat respingerea cererii de apel, ca fiind depusă tardiv. (f. d. 140)
5
În pofida acestui fapt, Curtea de Apel Bălți a tratat cererea de repunere în
termen, ca irelevantă, și nu s-a expus asupra acesteia. Astfel, prin decizia instanței
de apel din 31 mai 2016 a fost respins apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat
pe mun. Bălți cu menținerea hotărârii Judecătoriei Bălți din 28 septembrie 2015. (f.
d. 141 - 144)
Verificând legalitatea actelor contestate în raport cu prevederile aplicabile la
caz, instanța de recurs constată că, deși obiecția formulată de intimați în ordine de
apel, potrivit căreia cererea de apel a Inspectoratului a fost depusă cu omiterea
termenului de atac, instanța de apel nu a adus vreun motiv pentru respingerea
acesteia, dar a examinat pricina în fond.
În speță, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reiterează că articolul 6 § 1
al CEDO obligă instanțele judecătorești să-și motiveze hotărârile lor, iar în cauza
Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea a notat că, deși recursul a
fost depus abia la 8 aprilie 2002, adică cu 47 de zile după expirarea termenului
prevăzut de lege pentru depunerea recursului, reprezentatul Ministerului nu a
prezentat nici un motiv al omiterii termenului, precum nici Curtea de Apel nu a
examinat chestiunea repunerii în termen și nici nu și-a motivat decizia sa (§§ 40 și
41).
În conformitate cu art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,
dacă legea nu prevede altfel.
În corespundere cu art. 236 alin. (5) lit. b) Codul de procedură civilă,
participanții la proces, în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului
hotărârii, depun cerere de apel.
Din sensul acestor prevederi legale rezultă că termenul de declarare a apelului
este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu
prevede altfel, indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la pronunțarea
dispozitivului hotărârii, iar repunerea în termen se face de către instanța de judecată
în condițiile prevăzute art. 116 din CPC. Este necesar de a accentua că cererea cu
privire la repunerea apelului în termen, or repunerea în termenul de prescripție este
un beneficiu acordat de lege titularului dreptului la acțiune, având un caracter
excepțional, în sensul că o astfel de cerere este admisibilă doar în cazurile în care
depășirea termenului de prescripție se datorează unor cauze temeinic justificate,
neimputabile titularului dreptului material la acțiune.
Concomitent, din interpretarea art. 369 alin. (1) lit. b) din CPC, instanța de
recurs remarcă că instanța de apel are obligația pozitivă de a se expune, prin
încheiere, asupra faptului dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar
6
apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze
repunerea în termen.
Contrar normelor legale enunțate, instanța de apel urma să verifice temeinicia
observațiilor asupra tardivității cererii de apel făcute de intimat în cadrul ședinței de
judecată, precum și argumentele indicate în cererea de repunere a apelului. Or, la
materialele cauzei, nu există nici o încheiere judecătorească asupra problemelor
enunțate supra, iar din examinarea deciziei Curții de Apel Bălți din 31 mai 2016,
Colegiul relevă că instanța ierarhic inferioară a examinat doar fondul pricinii civile.
Pe cale de consecință și în concordanță cu jurisprudența constantă a CtEDO, s
menționează că omiterea unor asemenea aspecte de către instanța de apel, constituie
o violare a articolului 6 § 1 al CEDO, precum și, o examinarea unilaterală a pricinii.
În circumstanțele relevate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel în
contradicție cu normele de drept procedural a purces la examinarea acestuia în fond.
Mai mult ca atât, eroarea judiciară enunțată nu poate fi corectată de către instanța de
recurs, fiind unul din temeiurile de trimitere a pricinii spre rejudecare în instanța de
apel.
Suplimentar, în corespundere cu art. 432 alin. (5) din CPC, instanța de recurs
a constatat încălcări ale normelor de drept procedural privind înștiințarea
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.
În conformitate cu art. 100 alin. (1) CPC, cererea de chemare în judecată și
actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate,
contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare
recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului
judecătoresc sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în
act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.
În corespundere cu art. 102 CPC, instanța înștiințează prin citație participanții
la proces, martorii, experții, specialiștii și interpreții privitor la locul, data și ora
ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte de procedură.
Citațiile și înștiințările se înmânează participanților la proces, martorilor, experților,
specialiștilor, interpreților astfel încât aceștia să se poată pregăti de proces și să se
prezinte la timp în fața instanței. Citația se înmânează părții cu cel puțin 3 zile
înainte de data judecării. În pricinile urgente, acest termen poate fi mai scurt, la
discreția instanței. Citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau
de un alt participant la proces. Dacă persoana nu locuiește la adresa comunicată
instanței, citația sau înștiințarea poate fi trimisă la locul ei de muncă sau la locul
unde se află.
7
În conformitate art. 103 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, în citație și
înștiințare se indică locul, data și ora prezentării.
În temeiul art. 105 CPC, citația și înștiințarea se trimit prin scrisoare
recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată. Data
înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare în partea care se
înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie instanței. Citația sau
înștiințarea se expediază autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și
avocaților prin telefax, poșta electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce
asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte. Citația sau înștiințarea
poate fi transmisă persoanelor fizice prin telefax, poșta electronică sau prin orice alt
mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor acte
doar la solicitarea persoanelor în cauză. Distinct de cele arătate mai sus, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre
rejudecare în instanța de apel.
Prin prisma prevederilor art. 105 alin. (5) CPC, Colegiul reține că prin citare
legală se subînțelege că citația sau înștiințarea despre ora, data și locul ședinței de
judecată a fost înmânată persoanei personal contra semnătură pe cotor, ori altei
persoane pentru a înmâna citația în condițiile art. 105 alin. (6) CPC.
În atare situație, instanța de recurs a stabilit cu certitudine că, prin încheierea
protocolară a Judecătoriei Bălți din 09 decembrie 2014 a fost atras în proces în
calitate de pârât Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lângă Ministerul
Finanțelor al Republicii Moldova. (f. d. 38)
Astfel, prin procura nr. 1 din 15 ianuarie 2015, șeful – adjunct al
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Gheorghe Cojocari a împuternicit pe Natalia
Janu, inspector al Direcției juridice și contestații al Inspectoratului Fiscal de Stat pe
mun. Bălți, să reprezinte interesele Inspectoratului Fiscal Principal de Stat pe cauza
civilă Firma Comercial – Industrială „Șenhal - Com” Societate cu Răspundere
Limitată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Bălți, Inspectoratul Fiscal
Principal de Stat privind contestarea actelor administrative. (f. d. 48)
Prin urmare, se atestă că, în prima instanță, Inspectoratul Fiscal Principal de
Stat a fost reprezentat de către Natalia Janu, reprezentantul Inspectoratului Fiscal de
Stat pe mun. Bălți. Totodată, în corespundere cu art. 254 alin. (1) din Codul civil,
procura menționată a fost valabilă până la 15 ianuarie 2016. După expirarea
împuternicirilor, la 26 ianuarie 2016, prima instanța a expediat copia hotărârii
judecătorești din 28 septembrie 2015 către „Șenhal - Com” SRL și Inspectoratul
Fiscal de Stat pe mun. Bălți (f. d. 115 – 117), însă nu a comunicat actul judecătoresc
8
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Această împrejurare denotă că instanța nu s-
a conformat art. 236 alin. (8) din CPC, potrivit căruia, hotărârea integrală se remite
tuturor participanților la proces.
În consecință, Colegiul observă că cerere de apel a fost depusă doar de către
Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălți. Astfel, în vederea respectării prevederilor
art. 370 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea de Apel Bălți a constatat că
cererea de apel corespunde art. 364 – 365 din CPC și a fixat ședința de judecată
pentru 19 aprilie 2016, ora 15:00. (f. d. 126)
Totodată, în conformitate cu alin. (2) al articolului citat supra, instanța de apel
expediază participanților la proces copii de pe cererea de apel și de pe înscrisurile
care nu au fost prezentate primei instanțe, citează părțile și alți participanți la proces,
propunându-le să depună, cu cel puțin 3 zile înainte de judecarea apelului, noi
referințe și înscrisuri la dosar.
Sub acest aspect, la 24 martie 2016, Curtea de Apel Bălți a expediat citații în
adresa „Șenhal - Com” SRL, avocatului Maxim Larisa și Inspectoratului Fiscal de
Stat pe mun. Bălți, privind înștiințarea despre ședința de judecată numită la 19
aprilie 2016, ora 15:00. (f. d. 127)
Din analiza citațiilor și avizelor de recepție, anexate la filele dosarului cu nr.
128 – 130, Colegiul reține că instanța de apel nu a efectuat citarea Inspectoratului
Fiscal Principal de Stat, pârât distinct pe pricina în cauză. Mai mult ca atât, din
procesele – verbale ale ședințelor judiciare din 19 aprilie 2016 și 31 mai 2016 (f. d.
132 și 140), instanța de recurs observă că ultimul nici nu a fost inclus în conținutul
acestora în calitate de participant la proces. Or este evident că partea introductivă și
dispozitivă a deciziei din 31 mai 2016 cuprinde organul ierarhic superior al
organului emitent al actelor contestate (f. d. 141).
Mai mult ca atât, potrivit procurii nr. 12 – 4 – 06/07 din 05 ianuarie 2016,
șeful Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Bălți, Anatolii Panțîr a împuternicit pe
Natalia Janu de a reprezenta și apăra drepturile și interesele Inspectoratului Fiscal de
Stat pe mun. Bălți în instanțele judecătorești ca partea în proces. (f. d. 131)
La caz, art. 379 alin. (1) CPC acordă dreptul instanței de apel de a judeca
apelul în lipsa apelantului sau intimatului, a reprezentanților acestora, precum și a
unui participant la proces, doar în cazul în care aceștia sunt citați legal despre locul,
data și ora ședinței.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) din CPC, se consideră că normele
de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a
fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul,
data și ora ședinței de judecată.
9
Cu toate că Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nu a declarat recurs
împotriva deciziei de apel, prin prisma alineatul 5 din articolul citat, Colegiul are
obligația pozitivă, instituită de legiuitor, de a controla din oficiu decizia contestată
din punctul de vedere al respectării normelor de drept procesual.
Raportând normele de drept enunțate la circumstanțele speței deduse judecății,
instanța de recurs evidențiază că pricina civilă în ordine de apel a fost examinată în
absența Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, care nu s-a prezentat în ședința de
judecată din motive ce nu-i pot fi imputate și, anume, pentru că nu a fost legal citat
despre data, ora și locul ședinței de judecată din 19 aprilie 2016, iar, mai apoi, nici
pentru 31 mai 2016. În esență, hotărârile pronunțate pe marginea acestei cauze
influențează direct drepturile și obligațiile acestuia față de „Șenhal - Com” SRL,
atâta timp cât a fost anulată decizia aestuia nr. 309 din 29 septembrie 2014 și a fost
încasat de la dânsul și Inspectoratul Fiscal de Stat Bălți în beneficiul „Șenhal - Com”
SRL cheltuielile de judecată în mărime de 3500 lei.
Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel nu a respectat procedura
citării legale a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, fapt care constituie o
încălcare a principiului contradictorialității și egalității armelor garantat de art. 26
din Codul de procedură civilă și de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În realitate, asemenea situații
juridice au fost fundamentate ca încălcări esențiale ale unui proces echitabil în
hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, după cum urmează, cauza
Godorozea împotriva Moldovei din 06 octombrie 2009 (§ 31 - 32) și cauza SA
„Bucuria” contra Moldovei din 05 ianuarie 2010 (§ 23 - 25).
În corespundere cu art. 271 al Codului civil, recurentul a invocat omiterea
prescripției de către reclamantul „Șenhal - Com” SRL, invocând că intimatul nu a
respectat termenul de depunere a cererii de chemare în judecată, prevăzut de art. 17
al Legii contenciosului administrativ, fiind depășit cu 45 de zile. Cu toate acestea,
instanța nu se poate expune asupra acestui argument, în situația în care a fost
constatată nerespectarea normelor de drept procedural impuse prin art. 432 alin. (3)
din CPC, elemente ce sunt esențiale în prezenta cauza. Din acest considerent, nu se
impune analizarea nici a altor temeiuri invocate de către Inspectoratul Fiscal de Stat
pe mun. Bălți în cererea de recurs, prin cercetarea cărora, ar putea fi influențată
imparțialitatea și obiectivitatea instanței ierarhic inferioare.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că instanța de apel la
examinarea pricinii a încălcat normele de drept procedural, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia
10
de a admite recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălți, de a casa
decizia instanței de apel și de a restitui pricina spre rejudecare în aceiași instanță, în
alt complet de judecători.
La rejudecarea pricinii este necesar de ținut cont de cele expuse și în
dependență de cele obținute de emis o hotărâre legală, respectând dreptul părților la
un proces echitabil.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D e c i d e :
Se admite recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălți.
Se casează integral deciziei Curții de Apel Bălți din 31 mai 2016 în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Firma Comercial – Industrială
„Șenhal - Com” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Inspectoratului Fiscal
de Stat pe mun. Bălți, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat privind contestarea
actelor administrative, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți,
de un alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței,
Judecătorul: Tatiana Vieru
Judecătorii: Valentina Clevadî
Mariana Pitic
Tamara Chișca – Doneva
Oleg Sternioală
11