3ra-1436/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: A.Andronic

(Judecătoria Centru, mun.Chișinău) dosarul nr.3ra-1436/16

instanța de apel: D.Manole, Șt.Nița, A.Bostan

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de reprezentantul

Primarului municipiului Chișinău, Petru Bojoga,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea pe Acțiuni „Termocom” (succesor Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica”) împotriva Primăriei mun. Chișinău, intervenienți accesorii

Direcția generală locativ-comunală și amenajare, Terzi Nicolai, Postolachi Vasile

și Rusu Ludmila privind anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.

89i/14 din 13.02.2014, și anularea autorizației de construire nr. 136-c/14 din

11.06.2014 privitor la resistematizarea parțială a spațiilor apartamentelor nr. 54,

66, 78 și 90 cu extindere prin edificarea unei anexe supraetajate (S+P+3E) din str.

Grigore Vieru 21/2,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Primăria municipiului Chișinău, fiind menținută

hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 22 decembrie 2015,

c o n s t a t ă:

La data de 15 octombrie 2014, S.A. „Termocom” în procedura falimentului a

depus în Judecătoria Centru mun. Chișinău o cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Primăriei mun. Chișinău,

intervenienți accesorii Direcția generală locativ-comunală și amenajare, Terzi

Nicolai, Postolachi Vasile și Rusu Ludmila prin care a solicitat: anularea

certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 89i/14 din 13.02.2014, și anularea

autorizației de construire nr. 136-c/14 din 11.06.2014 privitor la resistematizarea

parțială a spațiilor apartamentelor nr. 54, 66, 78 și 90 cu extindere prin edificarea

unei anexe supraetajate (S+P+3E) din str. Grigore Vieru 21/2.

În motivarea acțiunii depuse, S.A. „Termocom” în procedura falimentului a

indicat că, în urma unui control efectuat de reprezentanții S.A. „Termocom” în

sect. Rîșcani, mun. Chișinău, s-a constatat faptul că prin resistematizarea parțială a

spațiilor apartamentelor nr. 54, 66, 78 și 90 cu extindere prin edificarea unei anexe

supraetajate (S+P+3E) din str. Grigore Vieru 21/2, este încălcată zona de protecție

a rețelelor termice cu diametrul de 80 mm.

De asemenea, reclamantul a indicat că, s-a stabilit că la baza edificării anexei

la blocul locativ au stat actele administrației publice locale și anume certificatul de

urbanism pentru proiectare nr. 89i/14 din 13.02.2014 și autorizația de construire nr.

136-C/14 din 11.06.2014.

1

Susține S.A. „Termocom” că la emiterea actelor administrative menționate

mai sus au fost ignorate totalmente prevederile legislației în vigoare cât și faptul

existenței în teren a rețelelor termice ale S.A. „Termocom”

Indică reclamantul că în cazul dat, construcția anexei va fi edificată direct pe

rețelele termice ale S.A. „Termocom”, ceea ce exclude accesul reprezentanților și a

tehnicii la conductele termice în vederea descoperirii, deservirii și exploatării

acestora.

Se arată precum că, despre începerea lucrărilor de edificare a unei anexe

supraetajate (S+P+3E), din str. Grigore Vieru 21/2, în baza certificatului de

urbanism pentru proiectare nr. 89i/14 din 13.02.2014 și a autorizației de construire

nr. 136-c/l7 din 11.06.2014, reclamantul a aflat la data de 18 iulie 2014. Prin

urmare, la 15.08.2014, în adresa Primăriei mun. Chișinău a fost expediată o cerere

prealabilă cu solicitarea de anulare a actelor administrative menționate, însă,

factorii de decizie din administrația autorității publice locale au ignorat prevederile

legale de a examina cererea prealabilă și a expedia în adresa reclamantului în

termenul stabilit de lege.

Suplimentar, societatea pe acțiuni reclamantă a indicat că edificarea

construcției pe rețelele termice ale S.A. „Termocom” în procedura falimentului

exclude accesul reprezentanților și a tehnicii la conductele inginerești în vederea

descoperirii, deservirii și exploatării acestora, prin ce se pune în pericol

aprovizionarea consumatorilor cu agent termic, or, presiunea și temperatura înaltă

a apei din rețele prezintă un pericol înalt pentru viața și sănătatea oamenilor.

A solicitat S.A. „Termocom” în procedura falimentului instanțelor de

judecată anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 89i/14 din

13.02.2014, și anularea autorizației de construire nr. 136-c/14 din 11.06.2014

privitor la resistematizarea parțială a spațiilor apartamentelor nr. 54, 66, 78 și 90 cu

extindere prin edificarea unei anexe supraetajate (S+P+3E) din str. Grigore Vieru

21/2.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 22 decembrie 2015,

cererea de chemare în judecată depusă de S.A. „Termoelectrica” a fost admisă, și

s-a anulat certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 89i/14 din 13 februarie

2014 și autorizația de construire nr. 136-c/14 din 11 iunie 2014.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, la data de 23

decembrie 2015, Primăria mun. Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 22 decembrie 2015, și a solicitat instanței

de apel admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri

prin care acțiunea depusă de S.A. „Termoelectrica” să fie respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016 a fost respins apelul

declarat de Primăria municipiului Chișinău, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 22 decembrie 2015.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că în temeiul art. 17 din

Legea cu privire la energetică nr. 1525-XIII din 19.02.98 „obiectivele energetice

au grad sporit de pericol, pentru asigurarea exploatării lor în siguranță, se stabilesc

zone de protecție, modul de delimitare a acestor zone, dimensiunile și regimul lor

se stabilesc prin regulamente și acte normative aprobate de Guvern”.

În context se menționează că, Regulamentul cu privire la furnizarea și

utilizarea energiei termice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 434 din

09.04.1998, în pct. 40 prevede expres că „este interzis ca pe traseele conductelor

termice, inclusiv pe culoarele de acces, să se ridice construcții, să se depoziteze

2

materiale, să se execute lucrări subterane sau orice alte lucrări care ar dăuna

exploatării și ar bloca accesul la conducte și la stațiile termice”, iar pct. 41

statuează că „ în cazul în care este necesar ca pe terenul pe care sînt amplasate

instalațiile termice de alimentare să se execute o construcție, beneficiarul este

obligat să anunțe cu un an înainte pe deținătorul instalațiilor și va suporta toate

cheltuielile de modificare legate cu mutarea instalațiilor de alimentare de pe terenul

viitoarei construcții”.

Instanța de apel a invocat că prima instanță în mod întemeiat a anulat

certificatul de urbanism și autorizația de construire contestate în instanță de S.A.

„Termocom”, dat fiind că, la judecarea cauzei s-a stabilit că, construcția anexă va

fi edificată cu încălcarea distanței permise, ignorînd în acest sens normativele în

vigoare.

Astfel, din procesul verbal de cercetare s-a constatat că la 18.07.2014

reprezentantul reclamantului, D. Spătaru, a invocat că anexa la blocul locativ, la

apartamentele nr. 54, 66, 78 și 90 din str. bd. Grigore Vieru 21/2, este amplasată

cu violarea actelor normative în vigoare cu extindere în zona de protecție a rețelei

termice cu diametrul 80 mm.

Concomitent, se reține că, a fost întocmită și schema de amplasare a anexei la

blocul locativ din str. Gr. Vieru 21/2 mun. Chișinău din care se vede că anexa la

blocul locativ este situată supra rețelei termice.

Potrivit actului de examinare din 23.07.2014 reprezentanții ÎMGFL-23, a

reclamantului și a „Apă- Canal” S.A. au constatat că la colțul stîng al clădirii,

blocul locativ din str. Gr. Vieru 21/2 mun. Chișinău, este săpată o groapă de

fundație și la desfășurarea lucrărilor au fost deteriorate rețeaua de canalizare menaj

cu diametrul 200, inclusiv fîntîna de vizitare a fost strămutată aproximativ la trei

metri distanță de la cea existentă cu demolarea ultimei. A fost demontată cutia de

amplasare a traseului termic între blocurile din str. Gr. Vieru nr. 21/2 și nr. 21 cu

lungimea de 7 de metri. În act se indică că lucrările le execută firma „Domicons

Grup”, dar documentația de proiectare nu este coordonată cu furnizorii și

gestionarul.

Prin urmare, indică instanța de apel că aceste circumstanțe denotă în mod

incontestabil că, prin actele administrative contestate sunt afectate drepturile S.A.

„Termocom”, și astfel, obiecția ridicată de către Primăria mun. Chișinău care

declară că prin actele contestate reclamantul nu este prejudiciat în nici un drept,

are un caracter nefondat.

Mai mult, instanța de fond corect a conchis că, prin certificatul de urbanism

pentru proiectare nr. 89i/14 din 13.02.2014 și autorizației de construire nr. 136-

c/17 din 11.06.2014 a fost autorizată efectuarea lucrărilor de resistematizare a

spațiilor apartamentelor nr. 54, 66, 78 și 90 din str. bd. Grigore Vieru 21/2 cu

extindere prin edificarea unei anexe supraetajate, însă, lucrările respective urmează

a fi edificate cu încălcarea zonei de protecție a rețelelor termice a S.A. „Centrala

Electrică cu Termoficare nr. 2”.

De asemenea, invocă instanța de apel că prima instanță corect a stabilit că,

edificarea lucrărilor va fi realizată nemijlocit pe rețelele termice, iar aceasta

exclude accesul reprezentanților reclamantului la conductele inginerești pentru

efectuarea lucrărilor de gospodărire prin care se pune în pericol aprovizionarea

consumatorilor cu agent termic și riscul producerii de avarii.

Deci, în concluzia celor enunțate instanța de apel a dedus că, actele contestate

permit edificarea unor lucrări în perimetrul rețelelor de protecție al rețelelor

termice, și astfel, actele administrative contestate au fost emise cu derogare de la

normele imperative ale legii.

3

La 02 august 2016 reprezentantul Primarului municipiului Chișinău, Petru

Bojoga a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărîri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

În motivarea recursului se invocă că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat

normele de drept material.

Se mai indică în recurs că conform art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului

administrative nr. 793 din 10.02.2010, temei pentru anularea actului administrative

contestat apare în caz dacă: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor

legale b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței c) este ilegal ca fiind

emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Consideră recurentul că intimatul nu a prezentat careva probe pertinente și

concludente ce ar demonstra că construcțiile ce urmează a fi edificate sunt

ampalstate pe rețelele inginerești a S.A. "Termocom” (S.A. "Termoelectrica”).

Mai mult ca atît, intimatul nici nu a indicat în acțiunea sa, ce drept le-a fost

încălcat prin actul emis de Primăria municipiului Chișinău.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către reprezentantul

Primarului municipiului Chișinău, Petru Bojoga, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situația de

apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei,

iar argumentele invocate în recursul declarat de către reprezentantul Primarului

municipiului Chișinău, Petru Bojoga, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

4

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către reprezentantul Primarului municipiului

Chișinău, Petru Bojoga ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către reprezentantul Primarului municipiului Chișinău,

Petru Bojoga, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5