3ra-1527/16 — stabilirea hotarelor fixe între terenurile adiacente și modificarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

prima instanță: S. Aramă dosarul nr. 3ra-1527/16

instanța de apel: I. Cimpoi, N. Simciuc, V. Brașoveanu

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Scurea

Nicolae, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Scurea Nicolae

împotriva Primăriei orașului Cimișlia, intervenienți accesorii Beriozov Vladimir,

Berezov Maria și Organul Cadastral Teritorial filiala Cimișlia cu privire la stabilirea

hotarelor fixe între terenurile adiacente și modificarea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016, prin care s-a

respins apelul declarat de Scurea Nicolae și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Cimișlia din 25 aprilie 2016,

c o n s t a t ă

La 12 iulie 2013, Scurea Nicolae s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei orașului Cimișlia, intervenienți accesorii Beriozov Vladimir și

Berezov Maria cu privire la stabilirea hotarelor fixe între terenurile adiacente și

modificarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 14 iunie 2013 a depus la

Primăria or. Cimișlia cerere prealabilă privind satabilirea hotarelor fixe pe terenurile

adiacente. Astfel, prin cererea prealabilă a solicitat identificarea bunurilor sale

imobile și ale lui Beriozov Vladimir cu datele constatate pe teren privind linia

hotarelor generale stabilită între loturile de teren adiacenților în conformitate cu Titlu

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, nr. cadastral 2901313145; în baza

datelor obținute să fie stabilite hotarele fixe a terenurilor adiacenților menționați, cu

indicarea punctelor extreme și marcarea hotarelor cu ajutorul bornelor, în

conformitate cu pct. 18 al Regulamentului cu privire la formarea bunurilor imobile,

1

aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 61 din 29 ianuarie 1999; de întocmit actul de

constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe între loturile de teren adiacenților,

conform cerințelor anexei nr. 3 al Regulamentului cu privire la formarea bunurilor

imobile; de stabilit linia hotarului între loturile de teren adiacenților în formă de linie

dreaptă, conform situației inițiale, precum și efectuarea lucrărilor de rigoare.

Menționează că, Primăria or. Cimișlia intenționat a admis tăinuirea și

denaturarea esențială a împrejurărilor reale, prin acțiuni ilegale pe de o parte și

inacțiuni pe de altă parte, în perioada de tranziție, perioadă în care s-a creat cadastrul,

cu transmiterea în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casă, care au

dus la denaturarea hotarului de pe terenurile adiacente ce-i aparțin dînsului și lui

Beriozov Vladimir.

Nevalorificarea dreptului de proprietate asupra porțiunii de teren cu suprafața de

0,03 ha atribuită prin decizia Consiliului orășenesc Cimișlia din 30 aprilie 1997 și

nevalorificarea deplină a dreptului de proprietate asupra terenului de pămînt de pe

lîngă casă în perioada înregistrării primare masive privind transmiterea loturilor de

pămînt în proprietate privată, încît porțiunea de teren în care sunt amplasate

construcțiile auxiliare și care de fapt este parte integrantă a terenului atribuit pentru

construcția casei de locuit individuale, conform contractului nr. 1174 din 29 august

1984, nu a fost inclus în Titlu titularilor de drepturi ale lui Scurea Nicolae și Scurea

Vera, astfel, că se atestă ilegalitatea funcționarilor publici din cadrul Primăriei or.

Cimișlia responsabili pentru reglementarea regimului proprietății funciare în perioada

de tranziție privind transmiterea în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe

lîngă casă, fapt ce a dus la încălcarea gravă a legislației.

Reclamantul susține că, în consecință dreptul său de proprietate privind

transmiterea lotului de pămînt de pe lîngă casă în proprietate privată, din motivul

conflictului de interese, intenționat nu a fost valorificat în deplină măsură.

Solicită reclamantul Scurea Nicolae, obligarea Primăriei or. Cimișlia să

identifice bunurile lui imobile din str. C. Stamati nr. 30 și ale lui Beriozov Vladimir

din str. C. Stamati nr. 32, cu datele constatate pe teren privind linia hotarelor generale

stabilită între loturile de teren adiacenților Nicolae Scurea și Beriozov Vladimir, în

conformitate cu Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren, nr. cadastral

2901313145, eliberat pe numele lui Scurea Vera; în baza datelor obținute de stabilit

hotarele fixe a terenurilor adiacenților Scurea Nicolae și Beriozov Vladimir cu

indicarea punctelor extreme și marcarea hotarelor cu ajutorul bornelor; întocmirea

actului de constatare pe teren la stabilirea hotarelor fixe între loturile de teren

adiacenților conform cerințelor anexei nr. 3 la Regulamentul cu privire la formarea

bunurilor imobile și stabilirea liniei hotarului între loturile de teren adiacenților în

formă de linie dreaptă, conform situației existente anterior.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul și-a concretizat și modificat

cerințele, solicitând obligarea Primăriei or. Cimișlia să identifice bunurile imobile ale

2

lui din str. C. Stamati 30 și ale lui Beriozov Vladimir din str. C. Stamati nr. 32 cu

datele constatate pe teren privind linia hotarelor generale stabilite între loturile de

pămînt de pe lîngă casă adiacenților Scurea Nicolae și Beriozov Vladimir, conform

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, nr. cadastral 2901313145,

eliberat pe numele lui Scurea Vera, în comparație cu situația existentă la momentul

actual; întocmirea actului de constatare pe terenul adiacenților Scurea Nicolae și

Beriozov Vladimir privind denaturarea hotarelor generale prin extinderea ilegală a

construcției peretelui de-a lungul peretelui orb al casei de locuit din str. C. Stamati 32

or. Cimișlia, depășind linia hotarului; în baza datelor obținute să se efectuieze

coordonarea hotarelor și corectarea greșelilor privind denaturarea hotarului general

stabilit pe numele adiacenților Scurea Nicolae și Beriozov Vladimir; obligarea

Primăriei or. Cimișlia să stabilească hotarele fixe a terenurilor adiacenților Scurea

Nicolae și Beriozov Vladimir, cu indicarea punctelor extreme și marcarea hotarelor

cu ajutorul bornelor; stabilirea liniei hotarului între loturile de pămînt de pe lîngă casă

adiacenților Scurea Nicolae și Beriozov Vladimir, în formă de linie dreaptă, conform

situației inițiale și hotarelor generale înregistrate în Registrul bunurilor imobile;

obligarea Primăriei or. Cimișlia să modifice Titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, eliberat pe numele lui Scurea Vera, astfel încît porțiunea de

teren cu suprafața de 0,03 ha atribuită în mod legal pentru construcția drumului de

acces spre gospodăria familiei sale, care de fapt nu aduce atingere nimănui și care se

află nemijlocit în preajma gospodăriei unde se termină, cît și suprafața de teren în

care sunt amplasate construcțiile auxiliare, atribuită conform contractului de atribuire

a unui lot de teren pentru construcția casei individuale de locuit, cu drept de

proprietate privată din 29 august 1984, să fie indicate în titlu titularilor de drepturi ale

lui Scurea Nicolae și Scurea Vera, conform planului geometric verificat de către OCT

Cimișlia etc.; recunoașterea porțiunii de teren cu suprafața de 0,03 ha teren neagricol,

atribuit pentru construcția drumului de acces ca fiind o intrare separată în gospodărie,

precum și încasarea cheltuielilor de judecată care vor fi suportate în procesul

examinării cauzei.

Prin cererea de concretizare din 08 iulie 2015, reclamantul a solicitat suplimentar

obligarea Primăriei or. Cimișlia să stabilească hotarul fix pe terenurile adiacente lui

Scurea Nicolae și Beriozov Vladimir cu indicarea punctelor extreme și marcarea

hotarului cu ajutorul bornelor, astfel, încît linia hotarului fix să coincidă prin

suprapunere cu linia hotarului general, iar peretele orb al casei de locuit din str. C.

Stamati 32, să fie folosit totodată în loc de gard, fără a depăși linia hotarului, precum

și de a obliga Primăria or. Cimișlia să modifice și să completeze Titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, nr. cadastral 2901313145, proprietari

Scurea Nicolae și Scurea Vera, cu o linie închisă, care de fapt este punctată și trasată

expres în planul Fondului național de date geospațiale, elaborat de către Agenția

Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie și care v-a contura porțiunea de

3

teren în care sunt amplasate construcțiile auxiliare și porțiunea de teren cu suprafața

de 0,03 ha, atribuită în mod legal în folosință pe termen nelimitat, astfel, să fie incluse

integral în titlu titularilor de drepturi Scurea Nicolae și Scurea Vera, conform planului

geometric, întocmit în urma măsurărilor geometrice la fața locului, efectuate de către

OCT Cimișlia și planului Fondului național de date geospațiale, în conformitate cu

prevederile art. 8 CC și art. 59 al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25

februarie 1998.

Prin încheierea Judecătoriei Cimișlia din 27 noiembrie 2015 în calitate de

intervenient accesoriu în proces a fost atras Organul Cadastral Teritorial filiala

Cimișlia.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 25 aprilie 2016 cererea de chemare în

judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Scurea Nicolae a contestat-o cu

apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2016 s-a respins apelul declarat

de Scurea Nicolae și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 25 aprilie 2016.

La 23 august 2016, Scurea Nicolae a declarat recurs, solicitînd admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu remiterea

pricinii la rejudecare în prima instanță.

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărîrile contestate,

considerîndu-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că, nu au fost constatate și

elucidate pe deplin toate circumstanțele pricinii, fiind interpretată eronat legea.

Susține recurentul că, instanța de apel la adoptarea deciziei s-a bazat numai pe

hotărârea primei instanțe, neținînd cont de probele relevante pricinii, care urmau să

fie examinate și cercetate în mod obligatoriu.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că, recursul declarat de către Scurea Nicolae, urmează a fi declarat

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau

analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată

4

de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost

judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și

ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba

de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane

care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de

judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvîrșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Scurea Nicolae este

declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4)

CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existența unuia

din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și anume lit. a), care expres prevede că

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că argumentele invocate de către recurent în cererea de

recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de

legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează și faptul că recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în

practică, cît și în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretențiile care pot fi

considerate ca fiind „serioase și legitime” conform Convenției (a se vedea Mitropolia

Basarabiei și alții vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). În același timp,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile

să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe cînd în recursul declarat

asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Scurea Nicolae, ca inadmisibil.

5

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Scurea Nicolae, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Oleg Sternioală

Valentina Clevadî

6