2ra-169/14 — Anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, obligarea eliberării titlului de autentificare, obligarea schimbării gardului dintre hotare, încasarea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2ra-169/14 prima instanţă: S. Papuha instanţa de apel: B. Bîrca, M. Moraru, M. Ciugureanu DECIZIE 15 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Ion Corolevschi, Svetlana Novac, Constantin Alerguş şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Sergiu Morozan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Bîcos împotriva Primăriei satului Mereni, Sergiu Morozan, Oficiului Cadastral Teritorial Cimişlia, notarului public, Alexandru Untură, primarului comunei Albina cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, obligarea emiterii titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, obligarea înlăturării impedimentelor şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Sergiu Morozan, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Cimişlia din 02 noiembrie 2012, c o n s t a t ă: La 06 iulie 2010, Valeriu Bîcos a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Cimişlia, notarului public, Alexandru Untură, primarului comunei Albina, persoana interesată Sergiu Morozan cu privire la obligarea efectuării înscrierilor în Registrul Bunurilor Imobile, anularea parţială a certificatului de moştenitor testamentar.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că prin decizia Consiliului comunei Albina nr. 2/2-3 din 09 aprilie 2010 a fost dispusă atribuirea lotului de teren cu nr. 2934109001, suprafaţa de 0,4175 ha, în proprietate lui Sergiu Morozan. La 13 aprilie 2010, Oficiul Cadastral Teritorial Cimişlia avînd la bază decizia sus menţionată, a întocmit planul cadastral (geometric) al bunului imobil din raionul Cimişlia, com. Mereni, înregistrînd dreptul de proprietate asupra terenului după Sergiu Morozan. La 17 mai 2010 prin decizia consiliului comunei Albina nr. 3/1 a fost anulată 1 decizia anterioară cu privire la atribuirea lotului de teren în proprietate lui Sergiu Morozan. Valeriu Bîcos a indicat că planul cadastral (geometric ) a bunului imobil din raionul Cimişlia, com.

Mereni, întocmit de Oficiul Cadastral Teritorial Cimişlia a servit ca temei pentru notarul public, Alexandru Untura, să-i elibereze lui Sergiu Morozan la 08 mai 2010 certificatul de moştenitor testamentar (suplimentar) nr. 2742, atribuindu-i ultimului teren din proprietatea publică cu suprafaţa de 0,4175 ha. Prin certificatul de moştenitor testamentar nr. 2243 din 06 mai 2005 Sergiu Morozan a primit în calitate de bun succesoral, casa de locuit cu nr. cadastral 2934109, fără a-i fi atribuit în moştenire terenul din intravilan pe care era amplasată casa. Motivul netransmiterii terenului din intravilan a servit faptul că, de la bun început acesta nu a fost trecut în proprietatea defunctului, Dănilă Morozan, tatăl pîrîtului, de către administraţia publică locală, în modul stabilit de prevederile Codului Civil.

Astfel, la momentul decesului lui Dănilă Morozan, terenul din intravilan pe care era amplasată casa, nu-i aparţinea primului. Titlul provizoriu nr. 99 din 26 octombrie 1993, eliberat de Primăria Mereni, raionul Cimişlia la care face trimitere Oficiul Cadastral Teritorial Cimişlia şi notarul public Alexandru Untura nu prezintă document ce confirmă drepturile deţinătorilor de teren. Totodată, Valeriu Bîcos consideră că acţiunile ilegale ale Oficiul Cadastral Teritorial Cimişlia şi ale notarului public Alexandru Untura au permis împroprietărirea cetăţeanului Sergiu Morozan cu teren cu suprafaţa de 0,4175 ha. Consideră reclamantul că terenul pe care este amplasată casa lui Morozan Sergiu este proprietatea administraţiei publice locale, iar atribuirea terenului trebuie efectuată conform actelor normative in vigoare, fară lezarea drepturilor altor persoane.

Prin actul de constatare din 15 decembrie 2009 s-a confirmat că dimensiunile lotului de teren cu nr. cadastral 2934000005 ce aparţine reclamantului au următoarele dimensiuni: lungimea laturei 1-2 - în realitate este mai mică decît în titlu cu 2,3 m, avînd lungimea de 16,40 m., iar conform titlului trebuie să aibă 18,70 m; lungimea laturei 3-4 - în realitate este mai mică decît în titlu cu 0,80 m, avînd lungimea de 14,20 m., iar conform titlului trebuie să aibă lungimea de 15,0 m. Planul cadastral întocmit la 13 aprilie 2010 de Oficiul Cadastral Teritorial Cimişlia şi semnat de primarul com. Albina contravine actului de constatare din 15 decembrie 2009 prin care s-a confirmat faptul că în realitate lotul de teren ce aparţine lui Valeriu Bîcos este mai mic decît cel indicat în titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu nr. cadastral 2934000005, iar lungimea laturilor reale nu corespund datelor din titlu.

Astfel, în planul cadastral (geometric) din 13 aprilie 2010, nr. 2934109001 punctele de cotitură 3-6 au dimensiunile de 42,41 m, fiind mai lungi decît în 2 realitate cu 2,3 m şi sunt plasate pe terenul lui Valeriu Bîcos; punctele de cotitură 8-9,1-2 au dimensiunile de 40,77 m, fiind mai lungi decît în realitate cu 0,80 m, de asemenea plasate pe terenul reclamantului; punctele de cotitură 8-9, 1-2 din planul cadastral sunt mai lungi decît în realitate cu 0,8 m plasate pe terenul lui Valeriu Bîcos, micşorează suprafaţa terenului cu 0,0066 ha, de la 0,114 ha la 0,1083 ha în realitate. În afară de aceasta, Valeriu Bîcos nu a participat la eliberarea planului cadastral (geometric) din 13 aprilie 2010, necătînd la faptul că în Judecătoria Cimişlia începînd cu 05 februarie 2010 se afla pe rol acţiunea sa către Sergiu Morozan cu privire la revendicarea bunurilor şi înlăturarea obstacolelor.

Solicită, Valeriu Bîcos, rectificarea parţială a înscrierii din Registrul bunurilor imobile asupra lotului de teren nr. cadastral 2934109001 cu suprafaţa de 0,4175 ha din comuna Mereni, raionul Cimişlia, proprietar Sergiu Morozan, în partea ce lezează drepturile patrimoniale ale reclamantului, şi anume: planul cadastral (geometric) din 13 aprilie 2010, nr. cadastral 2934109001 cu punctele de cotitură 3-6, 1-2, 8-9; precum şi a înscrierii din Registrul bunurilor imobile din 18 mai 2010 nr. 1901/10/4989 prin care s-a înregistrat lotul de pămînt, nr. cadastral 2934109001 cu suprafaţa de 0,4175 ha după Sergiu Morozan.

De asemenea, reclamantul a cerut obligarea notarului public, Alexandru Untura, să anuleze certificatul de moştenitor testamentar nr. 2742 din 18 mai 2010 eliberat pe numele lui Sergiu Morozan, prin care s-a transmis averea succesorală a lotului de pămînt de lîngă casă în mărime de 0,4175 ha, situat în satul Mereni, raionul Cimişlia, în partea ce lezează drepturile patrimoniale ale lui Valeriu Bîcos. La 25 mai 2012, Valeriu Bîcos a depus o cerere adiţională îndreptată doar împotriva Primăriei satului Mereni, comuna Albina şi lui Sergiu Morozan (f.d. 140). În motivarea respectivei cereri, reclamantul a indicat că la 18 mai 2012, de către expertul cadastral licenţiat, Valeriu Perceamlî, a fost efectuată cercetarea la faţa locului a terenului ce aparţine lui Valeriu Bîcos.

Totodată, au fost efectuate măsurările terenului actual care îi aparţine reclamantului, atribuit spre folosinţă prin titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 2934000005 din 12 septembrie 2000 şi a terenului istoric care a aparţinut reclamantului pînă la eliberarea titlului susmenţionat. Menţionează, Valeriu Bîcos, că, conform concluziilor constatării specialistului, suprafeţei actuale a terenului reclamantului atribuit în folosinţă prin titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 2934000005 din 12 septembrie 2000 nu corespunde cu suprafaţa şi dimensiunile istorice ale terenului menţionat. Mai indică reclamantul că potrivit datelor măsurărilor în baza cărora a fost întocmit titlu cu nr. cadastral 2934000005 din 12 septembrie 2000 nu corespund dimensiunilor între gardul istoric marcat în teren prin obiecte fizice, anume: stîlpi şi tulpini de copaci, care au servit ca suport la gardul dintre Sergiu Morozan şi Valeriu Bîcos.

De asemenea, confruntînd datele măsurărilor de facto şi măsurărilor conform 3 gardului istoric s-a depistat că: latura gardului istoric între punctele 1-2 a fost scurtată cu 0,41 m; latura gardului istoric între punctele 2-5 a fost scurtată cu 1,40 m; latura gardului istoric între punctele 5-7 a fost scurtată cu 1,60 m; latura gardului istoric între punctele 7-1 a fost scurtată cu 0,80 m; Divergenţa între gardul de facto, instalat la momentul măsurării la 18 mai 2012 şi gardul istoric constituie o suprafaţă cu mărimea 0,0092 ha. Consideră reclamantul că suprafaţa sus menţionată este ocupată abuziv de către Sergiu Morozan.

Cere, Valeriu Bîcos, anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 2934000005 din 12 septembrie 2000 emis de către Primăria Mereni pe numele lui Valeriu Bîcos, obligarea Primăriei Mereni să emită un nou titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe numele reclamantului cu dimensiunile terenului istoric deţinut de către ultimul pînă la emiterea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 2934000005 din 12 septembrie 2000; anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren eliberat pîrîtului, Sergiu Morozan, în anul 2000 şi obligarea emiterii unui nou titlu cu dimensiunile istorice ale terenului care a aparţinut pîrîtului pînă în anul 2000; obligarea pîrîtului, Sergiu Morozan să mute gardul actual dintre hotarul terenului reclamantului la linia gardului vechi; obligarea pîrîţilor să-i achite un prejudiciu moral în mărime de 30000 lei; precum şi cheltuielile de asistenţă juridică, expertiză suportate în cadrul procesului în mărime de 6277,40 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Cimişlia din 02 noiembrie 2012 a fost admisă parţial acţiunea. A fost dispusă anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 2934000005 din 12 septembrie 2000 eliberat pe numele lui Valeriu Bîcos; a fost dispusă anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 2934109001 eliberat pe numele lui Sergiu Morozan. Primăria s. Mereni a fost obligată să elibereze pe numele lui Valeriu Bîcos şi Sergiu Morozan titluri de autentificare a dreptului deţinătorilor de teren noi cu dimensiunile terenurilor care le-au aparţinut pînă la eliberarea titlurilor anulate. Sergiu Morozan a fost obligat să schimbe gardul actual dintre hotarul terenurilor sale cu cele ale lui Valeriu Bîcos la linia gardului vechi dintre terenuri.

A fost încasat din contul lui Sergiu Morozan, în folosul lui Valeriu Bîcos suma de 5000 lei în calitate de prejudiciu moral şi suma de 6277, 40 lei pentru cheltuielile de judecată suportate, iar în total suma de 11277,40 lei bani. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013 a fost respinsă cererea de apel declarată de Sergiu Morozan, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Cimişlia din 02 noiembrie 2012. La 17 septembrie 2013, Sergiu Morozan a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, cu rejudecarea pricinii civile şi emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă integral acţiunea depusă de Valeriu Bîcos.

De asemenea, a solicitat şi încasarea din contul intimatului în beneficiul său a tuturor cheltuielilor de judecată suportate pentru examinarea pricinii civile. 4 În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Fără specificarea datei, în luna iulie 2013, Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 09 iulie 2013 (f.d. 265). La dosar nu sunt probe care ar confirma cînd a fost recepţionată decizia menţionată de către părţi. În cererea de recurs, Sergiu Morozan, a indicat că a recepţionat copia deciziei instanţei de apel la 28 iulie 2013. Astfel, recursul declarat la 17 septembrie 2013 se consideră depus în termen.

Recurentul, Sergiu Morozan, în motivarea recursului a indicat că instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept procedural şi material, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii. La 07 noiembrie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa lui Valeriu Bîcos, Oficiul Cadastral Teritorial Cimişlia cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 05 decembrie 2013, Valeriu Bîcos a depus referinţă la cererea de recurs, solicitînd respingerea recursului ca inadmisibil. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. 1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din materialele pricinii rezultă că potrivit titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 2934000005, la 08 septembrie 1993 lui Valeriu Bîcos i-a fost repartizat în proprietate privată lotul de pămînt din satul Mereni cu nr. cadastral 2934000005 (f.d. 16). Tot actele cauzei denotă că, conform certificatului de moştenitor testamentar din 06 mai 2005, lui Sergiu Morozan i-a fost testată casa de locuit din satul Mereni, raionul Cimişlia (f.d.

4). Colegiul reţine că prin decizia Primăriei comunei Albina nr. 2/2-3 din 09 aprilie 2010, a fost decisă atribuirea lotului de teren cu suprafaţa de 0,4175 ha, cu numărul cadastral 2934109 în proprietatea lui Sergiu Morozan (f.d. 8). În continuare, decizia Primăriei comunei Albina nr. 2/2-3 din 09 aprilie 2010 a fost abrogată la 17 mai 2010 printr-o altă decizie a Consiliului comunal Albina (f.d. 9). De asemenea, potrivit certificatului de moştenitor testamentar din 18 mai 2010, Sergiu Morozan a primit averea succesorală care consta din lotul de pămînt de lîngă casă cu suprafaţa de 0,4175 ha, cu numărul cadastral 2934109001, care se află pe teritoriul Primăriei Mereni, raionul Cimişlia (f.d.

5). Considerînd că drepturile patrimoniale îi sunt încălcate, prin reducerea suprafeţei terenului de care dispune, Valeriu Bîcos a depus cerere de chemare în 5 judecată împotriva Primăriei satului Mereni, lui Sergiu Morozan, Oficiului Cadastral Teritorial Cimişlia, notarului public, Alexandru Untură, primarului comunei Albina, solicitînd anularea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, obligarea emiterii titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, obligarea înlăturării impedimentelor şi încasarea prejudiciului moral. Fiind investită cu examinarea pricinii, prima instanţă a admis parţial acţiunea înaintată de Valeriu Bîcos. A fost dispusă anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 2934000005 din 12 septembrie 2000 eliberat pe numele lui Valeriu Bîcos; a fost dispusă anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 2934109001 eliberat pe numele lui Sergiu Morozan.

Primăria s. Mereni a fost obligată să elibereze pe numele lui Valeriu Bîcos şi Sergiu Morozan titluri de autentificare a dreptului deţinătorilor de teren noi cu dimensiunile terenurilor care le-au aparţinut pînă în la eliberarea titlurilor anulate. Sergiu Morozan a fost obligat să schimbe gardul actual dintre hotarul terenurilor sale cu cele ale lui Valeriu Bîcos la linia gardului vechi dintre terenuri. A fost încasat din contul lui Sergiu Morozan, în folosul lui Valeriu Bîcos suma de 5000 lei în calitate de prejudiciu moral şi suma de 6277,40 lei pentru cheltuielile de judecată suportate, iar în total suma de 11277,40 lei bani. Hotărîrea primei instanţe a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Sergiu Morozan.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile formulate de instanţa de apel ca neîntemeiate, rezultate din aplicarea şi interpretarea incorectă a normelor de drept material, elucidarea insuficientă a circumstanţelor ce au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, fapt care constituie temei de casare a hotărârii judecătoreşti şi restituire a pricinii spre rejudecare. În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. În conformitate cu art. 241 alin. (5) CPC, în motivare se indică circumstanţele pricinii constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitor la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.

Contrar prevederilor anterior enunţate, instanţele ierarhic inferioare la anularea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nu au indicat niciun temei juridic referitor la nulitatea acestor acte. Mai mult decît atît, în decizia sa, instanţa de apel nu a dat răspuns asupra argumentului lui Sergiu Morozan vizavi de acest aspect, invocat în cererea de apel înaintată. Or, potrivit art. 216 Cod Civil, actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută). (2) Actul juridic poate fi declarat nul, în temeiurile prevăzute de prezentul cod, de către instanţa de judecată sau prin acordul părţilor (nulitate relativă). 6 În conformitate cu art. 373 alin. (1) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în prima instanţă.

Alin (5) al aceluiaşi articol stipulează că instanţa de apel este obligată să se pronunţe în privinţa tuturor motivelor invocate în apel. Cu derogare de la normele de drept procedural citate, instanţa de apel nu a supus examinării, nici legalitatea hotărârii primei instanţe integral, nici situaţiei de fapt şi de drept cu referire la litigiu în cauză. Mai mult decât atât, instanţa de apel, asemenea primei instanţe, a admis drept probă şi s-a bazat la luarea hotărîrii exclusiv doar pe constatarea specialistului din 21 mai 2012 (f.d. 145), ceea ce în opinia instanţei de recurs este incorect. Or, în conformitate cu art. 130 alin. (2), (3), (4) CPC, nici un fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor.

(3) Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficienţa pentru soluţionarea pricinii. (4) Ca rezultat al aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele. Alin. (5) al aceluiaşi articol prevede că proba este declarată ca fiind veridică dacă instanţa constată prin cercetare şi comparare cu alte probe că datele pe care le conţine corespund realităţii.

Mai mult decît atît, constatarea din 21 mai 2012 a specialistului, Valeri Perceamlî, deţinător al certificatului de calificare Seria şi Numărul CI 0013, eliberat de către Comisia de calificare a inginerilor cadastrali, se referă asupra divergenţei dintre suprafaţa lotului de teren (de facto) atribuit lui Valeriu Bîcos prin titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 2934000005 din 12 septembrie 2000 şi suprafaţa lotului de teren (istoric) care a aparţinut aceleiaşi persoane conform titlului provizoriu eliberat de Primăria s. Mereni, pînă la întocmirea titlului de autentificare din 12 septembrie 2000. Din constatarea specialistului anterior menţionată rezultă faptul că, concluziile respectivului act se bazează doar pe măsurările efectuate asupra suprafeţei lotului de teren a lui Valeriu Bîcos, fără a fi măsurat şi terenul recurentului, Sergiu Morozan.

Or, o asemenea abordare, în opinia Colegiului, cu multe neclarităţi, prezintă concluzii îndoielnice referitor la corectitudinea soluţionării litigiului între părţi. Constatarea specialistului din 21 mai 2012 urmează a fi apreciată critic şi pentru faptul că la materialele acesteia nu este anexat niciun act de stabilire a hotarelor istorice dintre loturile de pămînt ce aparţin părţilor, nefiind astfel respectate prevederile Instrucţiunii Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru nr. 107 din 27 mai 2003 cu privire la elaborarea şi actualizarea planurilor cadastrale şi geometrice.

7 Dat fiind faptul că s-a constatat divergenţa dintre dimensiunile reale a loturilor de teren care aparţin lui Valeriu Bîcos şi Sergiu Morozan, precum şi ţinînd cont de specificul litigiului, Colegiul consideră că instanţele ierarhic inferioare urmau să desemneze efectuarea unei expertize care să elucideze aspectele necesare la soluţionarea acestui caz, cu efectuarea măsurărilor de rigoare asupra tuturor loturilor de pămînt vecine. Într-o altă ordine de idei, potrivit Legii nr. 155 din 05 iulie 2012, în vigoare din 01 decembrie 2012, au fost operate modificări în Codul de Procedură Civilă ce ţine de instituţia expertizei. În conformitate cu art. 3 alin. (1) CPC, instanţele judecătoreşti aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanţei judecătoreşti (hotărîri, încheieri, decizii, ordonanţe), precum şi a actelor unor alte autorităţi în cazurile prevăzute de lege.

Astfel, în conformitate cu art. 148 CPC, redacţia actuală, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul ştiinţei, artei, tehnicii, meşteşugurilor artizanale şi din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoştinţe speciale, instanţa dispune efectuarea unei expertize, la cererea părţii sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecţiilor departamentale, precum şi raportul scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de expertiză şi nici exclude necesitatea efectuării expertizei în aceeaşi problemă. (2) Asupra efectuării expertizei, instanţa se pronunţă printr-o încheiere, care nu poate fi atacată cu recurs. Art. 149 CPC prevede că: (1) în calitate de expert este numită o persoană dezinteresată în soluţionarea pricinii, care este înscrisă în Registrul de stat al experţilor judiciari atestaţi.

(2) Părţile aleg, de comun acord, expertul sau instituţia de expertiză care urmează să fie desemnată de instanţă să efectueze expertiza. În lipsa acordului părţilor, instanţa desemnează expertul sau instituţia care urmează să efectueze expertiza. (3) Dacă în încheierea privind efectuarea expertizei judiciare este indicată doar instituţia care urmează să efectueze expertiza, conducătorul instituţiei în cauză numeşte expertul şi informează în acest sens instanţa care a dispus expertiza. (4) La desemnarea experţilor pentru efectuarea expertizei în cadrul unei comisii de expertiză sau pentru efectuarea unei expertize complexe se aplică normele prezentului articol.

În urma celor menţionate, instanţa de recurs, concluzionează că la examinarea pricinii, instanţa urmează să informeze organele competente pentru a fi măsurate şi stabilite la momentul actual, suprafeţele terenului cu numerele cadastrale 2934000005 şi 2934109001. Informaţia prezentată va duce la claritatea soluţionării litigiului. Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că încălcările menţionate denotă nerespectarea competenţelor legale conferite instanţei de apel prin dispoziţiile art. 373 CPC. În împrejurările relatate, instanţa de recurs consideră că hotărârile judecătoreşti emise pe marginea pricinii examinate se bazează pe circumstanţe care nu au fost pe deplin elucidate pe 8 parcursul dezbaterilor judiciare, iar instanţa de recurs poate menţine în vigoare doar o hotărârea care nu impune întrebări şi circumstanţe neclarificate.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că s-a constatat examinarea insuficientă a circumstanţelor pricinii, interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural, şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel. La rejudecare, instanţa urmează să ţină cont de cele menţionate, să aprecieze corect norma de drept aplicabilă raportului juridic litigios şi să emită o hotărâre legală şi întemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de Sergiu Morozan. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Bîcos împotriva Primăriei satului Mereni, Sergiu Morozan, Oficiului Cadastral Teritorial Cimişlia, notarului public, Alexandru Untură, primarului comunei Albina cu privire la anularea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, obligarea emiterii titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, obligarea înlăturării impedimentelor şi încasarea prejudiciului moral cu restituirea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Corolevschi Svetlana Novac Constantin Alerguş Tatiana Vieru 9