2ra-2366/16 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra-2366/16

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău (jud. R. Pascari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Bulgac, A. Minciuna)

ÎNCHEIERE

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecătorii: Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Ciolan

Agafia, Ciolan Ana și Circhin Mihail împotriva deciziei din 11 mai 2016 a Curții de

Apel Chișinău,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de

Întreprinderea Municipală ”Regia Comunal-Locativă din Vatra”, intervenient accesoriu

Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica” împotriva Agafiei Ciolan, Anei Ciolan și a lui

Circhin Mihail cu privire la încasarea datoriei ca urmare a furnizării energiei termice și

a cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La data de 25 august 2015 ÎM „Regia Comunal-Locativă din Vatra” s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată împotriva Agafiei Ciolan, Anei Ciolan și a lui Circhin

Mihail, intervenient accesoriu SA „Termoelectrica”, solicitând încasarea din contul

pârâților-Ciolan Agafia, Circhin Mihail și Ciolan Ana a datoriei în sumă de 3013,83 lei,

a taxei de stat în sumă de 270 lei și a tuturor cheltuielilor aferente litigiului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în baza contului personal deschis la

ÎM „Regia Comunal-Locativă din Vatra” pe numele pârâților a fost livrată energie

termică de către „CET nr. 2”, al cărui succesor în drepturi este SA „Termoelectrica”.

Susține că odată cu deschiderea contului personal pârâții au acceptat prestarea

serviciilor, fapt care se confirmă prin achitarea bonurilor de plată, inclusiv și a celor de

energie termică, pe care aceștia nu le-au contestat. Ciolan Agafia, Circhin Mihail și

Ciolan Ana au acumulat datorii pentru energia termică consumată, care la data de

01.04.2015 constituie suma de 3013,83 lei.

Menționează reclamantul că în prezent Gestionarul Fondului Locativ și SA „CET

nr. 2” se află într-o situație financiară precară creată din cauza rău-platnicilor, din care

fac parte și pârâții.

Prin hotărârea din 20 ianuarie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, cererea

de chemare în judecată a fost admisă parțial: s-a încasat în mod solidar de la Ciolan

Agafia, Circhin Mihail și Ciolan Ana în beneficiul ÎM „Regia Comunal - Locativă din

1

Vatra” datoria pentru serviciile prestate în sumă de 2516,23 lei și taxa de stat în sumă

de 224,10, iar în total suma de 2740,33 lei.

Prin decizia din 11 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de Ciolan Agafia, Circhin Mihail și Ciolan Ana și menținută hotărîrea din 20 ianuarie

2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

La data de 08 iulie 2016, Ciolan Agafia, Ciolan Ana și Circhin Mihail, au declarat

recurs împotriva deciziei din 11 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a invocat că hotărîrile instanțelor inferioare sunt ilegale

și neîntemeiate și anume faptul că nu au luat în considerare faptul că între părți lipsește

un careva contract încheiat, care ar prevedea drepturile și obligațiile lor. Susține

recurentul că acțiunea a fost înaintată în lipsa probelor, doar în baza cărorva calcule,

astfel fiind încălcate și aplicate eronat normele dreptului material și procedural.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în

termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 11 mai 2016. Conform

materialelor pricinii, decizia instanței de apel a fost expediată recurentului la data de 27

mai 2016, însă date despre recepționarea acesteia lipsesc. Recursul declarat la data de

08 iulie 2016 se consideră a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ciolan Agafia, Ciolan Ana și Circhin

Mihail, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ciolan Agafia, Ciolan Ana și

Circhin Mihail, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

2

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond

și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu

a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind

lipsit de șanse de succes (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Ciolan Agafia, Ciolan Ana și Circhin Mihail, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ciolan Agafia, Ciolan Ana și Circhin

Mihail împotriva deciziei din 11 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecătorii Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

3