2ac-175/16 — incasarea salariului

Dosarul nr. 2ac-175/16 ÎNCHEIERE 26 octombrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Oleg Sternioală examinând conflictul de competență juridicțională, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vîrlan Vladimir, Rubenco Gheorghe, Tricolici Grigore, Levința Aurel, Sîngerean Ion, Panco Veaceslav, Jingan Ion, Levința Ion, Mihăilă Constantin, Elenciuc Vladimir, Chirița Vladimir, Zagorodniuc Anatolie, Luca Iulita, Botnari Leonid, Teleuță Stepan, Stepan Andrei, Pîslari Tudor, Cotelea Galina împotriva SA „Orhei”, în proces de restructurare, cu privire la încasarea salariului pentru perioada de după intentarea procesului de insolvabilitate, c o n s t a t ă : La data de 12 februarie 2016, Vîrlan Vladimir, Rubenco Gheorghe, Tricolici Grigore, Levința Aurel, Sîngerean Ion, Panco Veaceslav, Jingan Ion, Levința Ion, Mihăilă Constantin, Elenciuc Vladimir, Chirița Vladimir, Zagorodniuc Anatolie, Luca Iulita, Botnari Leonid, Teleuță Stepan, Stepan Andrei, Pîslari Tudor, Cotelea Galina au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Orhei”, în proces de restructurare, cu privire la încasarea salariului pentru perioada de după intentarea procesului de insolvabilitate.

Prin încheierea din 14 septembrie 2016 a judecătoriei Orhei, pricina civilă a fost strămutată pentru examinare după competența jurisdicțională în instanța de insolvabilitate - Curtea de Apel Chișinău. Prin încheierea din 11 octombrie 2016, Curtea de Apel Chișinău și-a declinat competența, pricina civilă a fost transmisă la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că competentă să judece prezenta pricină civilă este judecătoria Orhei, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 44 alin. (3) CPC, conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 44 alin. (9) CPC, instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune nici unei căi de atac. Materialele dosarului atestă că, Vîrlan Vladimir, Rubenco Gheorghe, Tricolici Grigore, Levința Aurel, Sîngerean Ion, Panco Veaceslav, Jingan Ion, Levința Ion, 1 Mihăilă Constantin, Elenciuc Vladimir, Chirița Vladimir, Zagorodniuc Anatolie, Luca Iulita, Botnari Leonid, Teleuță Stepan, Stepan Andrei, Pîslari Tudor, Cotelea Galina au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Orhei”, în proces de restructurare, cu privire la încasarea salariului pentru perioada de după intentarea procesului de insolvabilitate.

Prin încheierea din 14 septembrie 2016 a judecătoriei Orhei, pricina civilă a fost strămutată pentru examinare după competența jurisdicțională în instanța de insolvabilitate - Curtea de Apel Chișinău. Prin încheierea din 11 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, pricina civilă a fost transmisă la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență. Colegiul reține ca fiind justă concluzia Curții de Apel Chișinău, precum că prezenta pricină civilă urmează a fi examinată de judecătoria Orhei, rezultînd din următoarele considerente. Conform art. 2 din Legea insolvabilității, masa debitoare semnifică bunuri, inclusiv mijloace bănești în numerar și fără numerar, în monedă națională și în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobîndite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepția bunurilor care, potrivit legii, nu sînt pasibile de executare silită.

Conform art. 39 din Legea insolvabilității, masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, precum și cele pe care acesta le dobîndește și le recuperează pe parcursul procesului. Proprietatea deținută de debitor în comun cu terții este raportată cu titlu provizoriu la masa debitoare, indiferent de acordurile încheiate între ei. În caz de litigiu între coproprietarii bunului inclus în masa debitoare, partajarea se face într-un proces separat de către instanța de insolvabilitate pe al cărei rol se află cauza. Debitorul răspunde pentru obligații doar cu partea sa din proprietatea comună. Bunurile aflate în proprietatea comună în devălmășie a soților se includ în masa debitoare.

Debitorul răspunde pentru obligații doar cu partea sa din proprietatea comună în devălmășie, urmînd ca instanța de insolvabilitate să separe cota corespunzătoare din proprietatea comună în conformitate cu dispozițiile Codului civil. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prevederile art. 5 alin. (2) din Legea insolvabilității nu sunt aplicabile la cazul din speță, deoarece din sensul normei de drept enunțate rezultă că instanța de insolvabilitate este competentă să judece toate cauzele privind masa debitoare când apare un litigiu de drept în perioada derulării procedurii de insolvabilitate.

Astfel, în condițiile Legii insolvabilității rezultă că instanța de insolvabilitate are competența de a judeca litigii ce se referă la masa debitoare, după cum urmează: - cererile administratorului/lichidatorului sau a oricărui creditor, în temeiul art. 80 din Legea insolvabilității, de nulitate a înregistrării de către un creditor chirografar în ultimele 4 luni de pînă la intentarea procedurii de insolvabilitate a unui gaj legal față de bunurile debitorului declarat insolvabil, în temeiul Legii nr.449-XV din 30 iulie 2001 cu privire la gaj.

În asemenea cazuri se va avea în vedere nulitatea de drept a oricărui gaj legal constituit, conform art. 33, 34 din Legea cu privire la gaj nr.449-XV din 30 iulie 2001, fie de către organele fiscale pentru garantarea recuperării creanțelor fiscale, fie de către o oricare altă persoană în privința gajului legal constituit în baza hotărîrii judecătorești cu privire la încasarea unei sume de bani; 2 - cererile de separare a bunurilor din masa debitoare, depuse de alte persoane în temeiul art. 48 din lege; - cererile în temeiul art. 126 din Lege privind urmărirea silită prin poprire; - cererile de constatare a faptului cu valoare juridică în temeiul art. 117 alin. (17) din lege. Se va reține că pentru vînzarea bunului din masa debitoare care nu este înscris în registrul public este necesară înscrierea lui în registru, potrivit unei proceduri stabilite.

În acest caz, administratorul insolvabilității/lichidatorul urmează să se adreseze în instanța de insolvabilitate cu o cerere de constatare a faptului cu valoare juridică. Astfel de cereri sunt cu titlu de noutate în procedura insolvabilității. Într-un termen de 15 zile de la adresarea cererii, instanța va pronunța o încheiere în acest sens, care va constitui temei pentru efectuarea înregistrării bunului în registrul public. Încheierea va fi susceptibilă de recurs de către orice persoană interesată; - cererile (opozițiile) debitorului, creditorilor sau administratorului la vînzarea bunului grevat cu garanție, dacă nu se ajunge la un numitor comun în ce privește modalitatea de vînzare (art. 131 alin. (6) LI).

Instanța va judeca opoziția cu citarea creditorilor garantați care au depus opoziția, a administratorului insolvabilității și, după caz, a reprezentantului debitorului, în cel mult 2 săptămîni de la primirea opoziției, pronunțînd o încheiere, care poate fi contestată cu recurs numai de părțile vizate în ea; - cererile creditorilor depuse în temeiul art. 148 alin. (2) din Legea insolvabilității cu privire la nulitatea oricăror acte juridice ale administratorului insolvabilității/lichidatorului privind distribuirea mijloacelor bănești din conturile speciale bancare, parvenite de la asociații (membrii, acționarii) debitorului sau terții (oferta de executare a obligației din partea unui terț), altfel decît pentru satisfacerea creanțelor creditorilor masei și ale celor incluși în tabelul definitiv sau urmărirea acestor sume pentru alte obligații ale debitorului sau pentru obligațiile administratorului insolvabilității/lichidatorului, sau pentru a satisface creanțele creditorilor ofertantului; - cererile creditorilor, în temeiul art. 192 alin. (4) din Legea insolvabilității privind nulitatea actelor juridice încheiate între administratorul insolvabilității,

debitorul sau alte persoane cu vreun creditor prin care ei vor fi favorizați pentru comportarea lor în cadrul votării sau pentru alte acțiuni din cadrul procesului de insolvabilitate neprevăzute în planul procedurii de restructurare; - cererile de nulitate a convențiilor derogatorii, potrivit art. 94 din Legea insolvabilității,prin care se exclude sau se limitează aplicarea art. 89-93 din lege, care se referă la situația raporturilor preexistente (dreptul de opțiune al administratorului/lichidatorului, menținerea contractelor cu executare succesivă, situația contractelor de locațiune și de arendă, a mandatului, valabilitatea procurii); - cererile administratorului/lichidatorului insolvabilității de încasare a deferenței sumei de la vînzarea bunurilor grevate și valoarea creanței în cazul valorificării bunului de către creditorul garantat sau a oricăror alte sume plătite în plus creditorilor debitorului; - cererile administrației publice locale privind anularea dreptului de proprietate al cumpărătorului sau al dobînditorului în cazul valorificării și/sau lichidării fondului social de locuințe, a instituțiilor preșcolare și a obiectivelor de infrastructură comunală dacă nu este păstrată destinația lor, potrivit art. 40 alin. (5) din lege; - cererile administratorului/lichidatorului, comitetului creditorilor, în temeiul art. 248 din Lege,

cu privire la răspunderea subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului ș.a.

3 De asemenea, Colegiul reține că de competența instanțelor de insolvabilitate sunt litigiile prevăzute la art. 104 din Legea insolvabilității, conform căruia administratorul poate introduce în instanța de insolvabilitate acțiuni în vederea anulării actelor juridice care afectează bunurile debitorului încheiate în ultimii 3 ani, dacă acestea reprezintă: - acte juridice fictive sau frauduloase care au afectat drepturile creditorilor (termenul de 3 ani se va calcula pînă la data intentării procedurii de insolvabilitate); - transferuri cu titlu gratuit din partea debitorului, cu excepția actelor de îndeplinire a unor obligații morale sau de sponsorizare, în care generozitatea donatorului este proporțională patrimoniului său (termenul de 3 ani se va calcula pînă la data înaintării cererii introductive); - tranzacții în care prestația debitorului este vădit mai mare decît cea primită (termenul de 3 ani se va calcula de pînă la data înaintării cererii introductive); Concomitent, art. 104 din lege mai prevede că, administratorul poate introduce acțiuni în vederea anulării unor acte încheiate în ultimele 4 luni precedente înaintării cererii introductive dacă acestea reprezintă: - transferuri de proprietate de la debitor la creditor în contul unei datorii anterioare sau în folosul acestuia din urmă,

care au ca efect creșterea sumei pe care creditorul ar urma să o primească în cazul lichidării debitorului; - transferuri de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei datorii anterioare sau folosul acestuia din urmă, la care creditorul nu avea dreptul sau care nu ajunsese la scadență; - acordarea gratuită a unui gaj sau a unei ipoteci, a oricărei altei garanții pentru o creanță care era neasigurată sau pentru o creanță a unui acționar sau asociat al debitorului într-o perioadă similară, dacă aceste creanțe nu au ajuns la scadență pînă la data intentării procedurii de insolvabilitate.

La fel, este de reținut că de competența instanțelor de insolvabilitate sunt și litigiile prevăzute la art. 105 din Legea insolvabilității, potrivit căruia administratorul/lichidatorul poate introduce și alte acțiuni privind anularea unor acte juridice încheiate de debitor în ultimele 24 luni precedente înaintării cererii introductive, dacă acestea sunt în dauna intereselor creditorilor și au fost încheiate: - cu un asociat sau asociat în comandită al debitorului, care deține cel puțin 20% din capitalul social al debitorului (în cazul cînd debitorul este o societate în comandită sau societate în nume colectiv); - cu un asociat (acționar) care deține cel puțin 20% din capitalul social al debitorului (în cazul cînd debitorul este o societate pe acțiuni sau o societate cu răspundere limitată); - cu o persoană care pe parcursul ultimelor 24 de luni anterioare intentării procesului a fost membru al organelor de conducere ale debitorului.

Respectiv, speța dată nu cade sub incidența normelor enunțate supra și prin urmare examinarea litigiului dat nu este de competența instanței de insolvabilitate. Or, obiectul litigiului dat este unul de muncă apărut după intentarea procesului de insolvabilitate. În atare circumstanțe, Colegiul consideră corectă concluzia Curții de Apel Chișinău, precum că examinarea prezentului litigiu ține de competența judecătoriei Orhei.

Din considerentele menționate, Colegiul conchide că pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vîrlan Vladimir, Rubenco Gheorghe, Tricolici Grigore, Levința Aurel, Sîngerean Ion, Panco Veaceslav, Jingan Ion, Levința Ion, 4 Mihăilă Constantin, Elenciuc Vladimir, Chirița Vladimir, Zagorodniuc Anatolie, Luca Iulita, Botnari Leonid, Teleuță Stepan, Stepan Andrei, Pîslari Tudor, Cotelea Galina împotriva SA „Orhei”, în proces de restructurare, cu privire la încasarea salariului pentru perioada de după intentarea procesului de insolvabilitate, urmează a fi strămutată spre judecare la judecătoria Orhei. În conformitate cu art.art.

44 alin. (3) și (9) CPC, 269-270 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se strămută pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vîrlan Vladimir, Rubenco Gheorghe, Tricolici Grigore, Levința Aurel, Sîngerean Ion, Panco Veaceslav, Jingan Ion, Levința Ion, Mihăilă Constantin, Elenciuc Vladimir, Chirița Vladimir, Zagorodniuc Anatolie, Luca Iulita, Botnari Leonid, Teleuță Stepan, Stepan Andrei, Pîslari Tudor, Cotelea Galina împotriva SA „Orhei”, în proces de restructurare, cu privire la încasarea salariului pentru perioada de după intentarea procesului de insolvabilitate, spre judecare la judecătoria Orhei.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală 5