2ra-2415/16 — repararea prejudiciului.

2ra-2415/16 — repararea prejudiciului. (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Prima instanță: Judecătoria Strășeni Dosarul nr. 2ra-2415/16

Judecător: I. Chiroșca

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: L. Popova, L. Bulgac, A. Gavrilița

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Galina Stratulat, Ion Druță

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către

Dobă Sergiu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dobă Sergiu

împotriva lui Gherasim Constantin, intervenient accesoriu Botnari Anatolie, privind

repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Dobă Sergiu, admis apelul declarat de Gherasim

Constantin și casată parțial hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 12 mai 2015,

c o n s t a t ă

La 02 decembrie 2013, Dobă Sergiu s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Gherasim Constantin, intervenient accesoriu Botnari Anatolie,

solicitînd încasarea din contul lui Gherasim Constantin a sumelor de: 6 600 euro -

paguba materială legată de accidentul rutier; 2 945,14 euro - dobîndă de întîrziere;

4 400 euro - venit ratat; 50 000 lei - prejudiciul moral. De asemenea, a mai solicitat

compensarea tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin procura nr. 23305 din

30.09.2010, 1-a împuternicit pe intervenientul Botnari Anatolie să încheie diferite

acte juridice privind autoturismul „OPEL ASTRA”, n/î LV AI 794.

La 24.11.2010, intervenientul a încheiat cu Constantin Gherasim un contract de

locațiune a automobilului, cu plata zilnică 40 EUR primele 4 zile, ulterior a cîte 35

euro pe zi.

În virtutea pct. 4.4 al contractului de locațiune, în caz de întîrziere cu restituirea

autoturismului, Constantin Gherasim urma să-i achite pentru o oră de întîrziere - 10

euro și mai mult de 3 ore - 40 euro.

Mai indică reclamantul că, la 02.12.2010, Constantin Gherasim a săvîrșit un

accident rutier, fiind sancționat contravențional, iar conform recipisei din 03.12.2010

s-a obligat să-i achite suma automobilului deteriorat în mărime de 6 600 euro.

Totodată a indicat reclamantul că, Gherasim Constantin refuză să restituie paguba

materiale legată de accidentul menționat.

Deoarece nu i-a fost achitată suma respectivă, a mai solicitat și plata unei

dobînzi de întîrziere pentru perioada 03.12.2010 - 27.11.2013.

În plus, indicînd că, automobilul închiriat la 24.11.2010 i-a fost restituit la

15.03.2011, a pretins și compensarea venitului ratat pentru 111 zile, în sumă de

4 440 euro (111 zile x 40 euro/zi). Pe lîngă acestea a mai invocat că i-a fost adus și

un prejudiciu nepatrimonial (moral) în mărime de 50 000 lei.

Solicită reclamantul, încasarea din contul lui Gherasim Constantin a sumelor

de: 6 600 euro - paguba materială legată de accidentul rutier; 2 945,14 euro -

dobîndă de întîrziere (pentru perioada neonorării obligațiunilor 2010, 2011, 2012,

2013); 4 400 euro - venit ratat; 50 000 lei - prejudiciul moral. De asemenea, a mai

solicitat reclamantul compensarea tuturor cheltuielilor de judecată.

Pîrîtul Constantin Gherasim, a respins toate pretențiile, indicînd că în realitate

locațiunea a încheiat-o cu intervenientul Anatolie Botnari, care s-a declarat

proprietar al vehiculului, fără a-i prezenta careva procuri. La 01.12.2010 din cauza

poleiului pe drum s-a răsturnat cu autoturismul în șanț. Așa cum nu s-a întîmplat

nimic grav, ultimul n-a anunțat poliția rutieră și nici pe intervenient, dar s-a deplasat

la autoservice pentru a înlătura deteriorările. A doua zi 1-a înștiințat pe intervenient

că vehiculul s-a accidentat și este la reparație. Din cauză că ultimul a cerut efectuarea

unor lucrări care depășeau defectele cauzate, între părți s-a iscat un conflict privind

cheltuielile de reparație, astfel că Anatolie Botnari singur și-a achitat reparația în

sumă de 22205 lei.

Constantin Gherasim a refuzat să-i restituie această sumă ca fiind exagerată, iar

ca urmare la 26.07.2011 intervenientul 1-a acționat în judecată, solicitînd încasarea

cheltuielilor de reparație în sumă de 22205 lei, venit ratat ș.a. Așa cum Anatolie

Botnari a reînmatriculat mașina pe numele său doar la 25.11.2011, prin încheierea

Judecătoriei Strășeni din 09.11.2012 acțiunea i-a fost scoasă de pe rol, din motiv că

s-a depus de o persoană neîmputernicită. La 17.01.2013 Anatolie Botnari încă o dată

1-a acționat în judecată, dar prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 07.05.2013

cererea i-a fost scoasă de pe rol din motiv că nu s-a prezentat în ședință. S-a remarcat

că prejudiciile pretinse rezultă din contractul de locațiune din 24.11.2010, încheiat

între Anatolie Botnari, ca „locator" și Constantin Gherasim, ca „locatar" iar Sergiu

Dobă nu este parte a acestui contract, deci nu poate fi considerat subiect al raportului

material litigios. Cu referire la art.242 alin.(4) Cod Civil s-a indicat că procura

nr.23305 din 30.09.2010 nu i-a fost prezentată la acel moment, deci nu are relevanță

și nu schimbă nimic, or, contractul nu a fost încheiat în numele lui Sergiu Dobă ca

reprezentat în baza procurii, dar s-a întocmit personal din numele lui Anatolie

Botnari, care la pct. 1.1 în contract chiar a prevăzut că mașina î-i aparține cu drept de

proprietate privată. Mai mult, din 25.11.2011 mașina s-a reînmatriculat după

Anatolie Botnari și dînsul a acționat în judecată pe aceleași temeiuri. S-a insistat că

toate pretențiile lui Sergiu Dobă de natură contractuală înaintate împotriva lui

Constantin Gherasim trebuie respinse ca fiind înaintate de un reclamant

necorespunzător. Referitor la recipisele din 03.12.2010 s-a evidențiat că din

conținutul lor nicidecum nu rezultă că apelantul s-a obligat să achite 5600 euro cu

titlu de pagubă pentru avarierea autoturismului. S-a obiectat că recipisele s-au

întocmit între Anatolie Botnari și Constantin Gherasim, reprezentînd un

angajament/promisiune de cumpărare a mașinii avariate (antecontract), care în cele

din urmă nu s-a realizat deoarece vehiculul s-a vîndut la altcineva. Faptul dat a

menționat că se probează inclusiv prin declarațiile cuprinse în acțiunile judiciare ale

intervenientului Anatolie Botnari, la care ultimul a anexat și originalele recipiselor.

A insistat că Sergiu Dobă n-are nici o tangență cu aceste recipise, iar toate pretențiile

acestuia sunt ilegale și neîntemeiate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 12 mai 2015, s-a admis parțial acțiunea

lui Dobă Sergiu către Gherasim Constantin, intervenient accesoriu Botnari Anatolie,

privind încasarea sumei și dobînzii de întîrziere. S-a încasat din contul lui Constantin

Gherasim în beneficiul lui Dobă Sergiu suma de 9 545,14 euro sau echivalentul în lei

moldovenești la data executării hotărîrii, precum și cheltuielile de judecată sub formă

de taxă de stat în sumă de 5 440,65 lei. În rest, pretențiile s-au respins ca

neîntemeiate. S-a încasat de la Dobă Sergiu în beneficiul statului taxa de stat în sumă

de 5 589 lei.

Pentru a decide astfel prima instanța a reținut că, încasarea sumei de 6600 euro

este o pretenție legală care reiese dintr-o recipisă semnată de Constantin Gherasim,

fapt necontestat de ultimul. Obiecția acestuia că recipisa de fapt reprezintă un

antecontract de vînzare-cumpărare a vehiculului avariat s-a apreciat critic deoarece

nu se încadrează în prevederile art. 679 alin.(3) Cod civil, cît și pentru că în textul

recipisei apelantul „s-a obligat să achite suma” și nu s-a obligat să încheie pe viitor

contract. La fel, din circumstanțele în care a fost întocmită recipisa instanța a conchis

că suma de 6600 euro Constantin Gherasim a confirmat-o ca fiind prejudiciul cauzat

în urma deteriorării vehiculului. Referitor la obiecția că acțiunea trebuie respinsă

pentru că s-a depus de un reclamant necorespunzător, s-a menționat că nu are suport

juridic atît timp cît la momentul încheierii contractului de locațiune, săvîrșirii avariei

și reparației vehiculului proprietar era Sergiu Dobă, iar intervenientul Anatolie

Botnari era împuternicit cu drepturi depline. Prima instanță a statuat că este irelevant

cu-i a fost eliberată și cine a scris recipisa atît timp cît Sergiu Dobă și intervenientul

Anatolie Botnari acționau cu titlu de proprietari și posesori ai vehiculului, iar așa

cum originalul recipisei s-a prezentat în judecată de Sergiu Dobă, s-a dedus că

anume lui Constantin Gherasim i-a eliberat-o, fie într-o manieră mijlocită sau

nemijlocită. Cît privește pretenția privind încasarea sumei de 4 400 euro - venit ratat,

prima instanță a considerat-o nefondată pentru că toate prejudiciile ce rezultă din

deteriorarea automobilului au fost acoperite de suma de 6 600 euro. La fel, s-a

conchis că nici pretenția despre încasarea sumei de 50 000 lei - pentru daune morale

nu este admisibilă, or, în cazul de față legea nu prevede obligația de reparare a

prejudiciului moral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016, s-a respins apelul

declarat de Sergiu Dobă, s-a admis apelul declarat de Constantin Gherasim. S-a casat

parțial hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 12 mai 2015 în partea în care au fost

admise pretențiile reclamantului Dobă Sergiu și s-a emis o hotărîre nouă în această

parte, prin care:

-S-au respins, ca fiind neîntemeiate, pretențiile din cererea de chemare în

judecată înaintată de Dobă Sergiu către Gherasim Constantin, intervenient accesoriu

Botnari Anatolie, privind încasarea sumei de 6600 euro cu titlu de prejudiciu

material legat de accidentul rutier, a dobînzii de întîrziere aferente și a cheltuielilor

de judecată;

-S-a încasat din contul lui Sergiu Dobă în beneficiul lui Constantin Gherasim

suma de 2 000 (două mii) lei cu titlul de cheltuieli de judecată compuse din taxa de

stat;

-S-a încasat din contul lui Sergiu Dobă în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 2 080 (două mii optzeci) lei achitată pentru examinarea pricinii în instanța

de apel;

-În rest hotărîrea primei instanțe s-a menținut.

Instanța de apel a reținut că, la 03.12.2010, apelantul Constantin Gherasim a

contrasemnat 2 recipise (f.d. 71-72 vol. l), unde într-una a stipulat: „Eu, Gherasim

Constantin, mă oblig ca în termen de pînă la data de 07.12.2010 să achit suma

automobilului deteriorat în sumă de șase mii șase sute euro /.../”, iar în cealaltă a

indicat: „eu Gherasim Constanin eu mă oblb ca în termen de patru zile adică pînă la

data de 07.12.2010 să acit automobilul opel astra /.../”. Recipisele fiind întocmite

între Constantin Gherasim și intervenientul Anatolie Botnari.

Astfel, deși prima instanță a conchis că încasarea în beneficiul lui Sergiu Dobă

a sumei de 6 600 euro este o pretenție legală care reiese dintr-o recipisă semnată de

Constantin Gherasim și că suma respectivă ultimul a confirmat-o ca fiind prejudiciul

cauzat în urma deteriorării automobilului, instanța de apel a concluzionat că această

concluzie este în contradicție cu circumstanțele ce rezultă din materialele cauzei.

Prin prisma art. 514 CC, art. 668 alin. (1) și (2) CC, art. 725 CC, analizînd

sensul literal al termenilor utilizați în cele 2 recipise din 03.12.2010, instanța de apel

a reținut că prima instanță eronat a interpretat textul acestora și ca urmare a invocat

un raționament greșit cînd a stabilit natura obligației stipulată de părți. Or, din

expresiile relevate în recipise nu reiese că Constantin Gherasim s-a obligat să achite

prejudiciul în urma deteriorării automobilului, dar clar se înțelege că s-a obligat să

achite suma automobilului deteriorat. Obligația de a achita un prejudiciu se distinge

de obligația de a achita suma unui automobil și acestea cu siguranță nu pot fi

confundate. Mai mult, declarațiile intervenientului Anatolie Botnari cu referire la

aceleași recipise anexate la acțiunile sale contra lui Constantin Gherasim, confirmă

cu certitudine că suma de 6 600 euro reprezintă prețul la care ultimul s-a obligat să

cumpere automobilul deteriorat, dar nu valoarea prejudiciului cauzat în urma

deteriorării. Mai mult, prin factura fiscală eliberată la 15.03.2011, s-a constatat că

intervenientul Anatolie Botnari a achitat pentru reparația autoturismului suma de

22 205 lei. Astfel, prima instanță nejustificat a omis să facă aprecieri atît în privința

facturii fiscale eliberată la 15.03.2011, cît și a acțiunilor în judecată depuse de

Anatolie Botnari către Constantin Gherasim, însă anume între dînșii s-au întocmit

recipisele și probele prezentate fiind esențiale pentru a determina obiectiv voința

părților deopotrivă cu natura obligației prevăzute.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, recipisele contrasemnate de

Constantin Gherasim la 03.12.2010 nu pot servi ca temei pentru a-1 obliga pe

ultimul să achite lui Sergiu Dobă suma de 6600 euro cu titlu de prejudiciu cauzat în

urma deteriorării automobilului, or, recipisele date nu denotă asumarea unei

asemenea obligații. Corespunzător, așa cum pretenția de bază privind încasarea

sumei de 6600 euro s-a reținut a fi neîntemeiată, pretențiile subsecvente la fel fiind

nefondate.

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 11 iulie 2016, Dobă Sergiu prin

intermediul avocatului Terioșchin Denis (mandat nr. 0289056) a declarat recurs,

solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

parțială a hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integral

a cerințelor înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe

parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atît

instanța de apel cît și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

în adresa părților la 05.05.2016 (f.d. 37 vol. II), cît și faptul că potrivit cererii de

recurs cît recurentul atît și reprezentantul acestuia au recepționat decizia integrală a

instanței de apel la 13.05.2016 (f.d. 43 vol. II), recursul se consideră declarat în

termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar

alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau

ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau

în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dobă Sergiu nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat

nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a

formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a

actelor judecătorești recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate

în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate

corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Dobă Sergiu ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Dobă Sergiu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță