2ra-2359/16 — privind constatarea faptului încălcării dreptului la executare într-un termen rezonabil a hotărîrii judecătorești

Dosarul nr. 2ra-2359/16

Instanța de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău – Gh. Plămădeală

Instanța de apel: CA Chișinău – M. Ciugureanu, Gr. Dașchevici, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Svetlana Filincova,

judecători Galina Stratulat, Maria Ghervas,

examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursurilor, declarate de către

Ministerul Justiției și Sergiu Daguța în pricina civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de către Sergiu Daguța împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii

Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Oleg Ungureanu privind

constatarea faptului încălcării dreptului la executare într-un termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 16 decembrie 2014 Sergiu Daguța s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău și

executorul judecătoresc Oleg Ungureanu privind constatarea faptului încălcării

dreptului la executare într-un termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și încasarea

prejudiciului moral în sumă de 47.900 lei.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că prin hotărîrea Curții de Apel

Chișinău din 10 decembrie 2009 Consiliul municipal Chișinău a fost obligat să asigure

pe Sergiu Daguța împreună cu membrii familiei, cu un spațiu locativ în conformitate

cu art. 42 – 44 Codul cu privire la locuințe și art. 30 alin. (1) al Legii nr. 544 din 20

iulie 1995. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 martie 2010 hotărîrea a fost

menținută fără modificări, devenind irevocabilă și executorie.

Sergiu Daguța a menționat că la 06 mai 2010 Oficiul de executare a

Departamentului de executare a hoărîrilor judecătorești a Ministerului Justiției a primit

documentul executoriu pentru executare, iar la 17 mai 2010 a fost începută procedura

de executare. Însă în urma măsurilor întreprinse de executorul judecătoresc, hotărîrea

judecătorească nu a fost executată, iar debitorul Consiliul și Primăria mun. Chișinău

1

prin răspunsuri afirmau despre imposibilitatea executării hotărîrii judecătorești din

lipsa spațiului locativ liber pentru repartizare, cît și mijloacelor bănești pentru

construcția unor spații de locuit noi.

Reclamantul consideră că locuințe similare în fondul municipal de locuințe mai

există, însă din motive necunoscute Consiliul și Primăria mun. Chișinău nu întreprind

măsuri reale pentru stabilirea acestora și îndreptarea la executarea hotărîrilor

judecătorești ce țin de repartizarea spațiului de locuit, sau la acordarea cetățenilor aflați

în rînduri pentru primirea locuințelor și/sau îmbunătățirea condițiilor de trai.

Ulterior, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/9 din 27 martie 2014 s-

a decis a i se repartiza apartamentul nr. 67 str. Petru Zadnipru, 2/2, mun. Chișinău.

Deși bonul de repartiție pentru instalare în locuința repartizată prin decizia menționată

a fost eliberat la 08 mai 2014, instalarea de fapt în locuința repartizată a fost posibilă

numai la data de 08 iunie 2014, fapt confirmat prin actul de constatare întocmit de

executorul judecătoresc.

Sergiu Daguța a susținut că pe parcursul a peste 4 ani (de la 17 martie 2010 pînă

la 08 iunie 2014), prin neexecutarea hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie

2009 privind asigurarea lui cu spațiu de locuit, a avut loc încălcarea dreptului la

executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, prin ce i-a fost cauzat prejudiciu

moral.

Reclamantul a solicitat constatarea încălcării dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărîrii judecătorești, repararea prejudiciului moral în sumă de 47.900 lei

lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 aprilie 2015 s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Sergiu Daguța. S-a constatat

încălcarea dreptului lui Sergiu Daguța la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în

beneficiul lui Sergiu Daguța despăgubirea pentru prejudiciul moral în sumă de 10.000

lei. În rest cerințele s-au respins (f.d. 100, 103 - 109).

La 07 mai 2015 Ministerul Justiției a înaintat cerere de apel împotriva hotărîrii

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 aprilie 2015, solicitînd casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă integral (f.d. 111, 125 -

127).

La 29 mai 2015 Sergiu Daguța a înaintat cerere de apel împotriva hotărîrii

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 aprilie 2015, solicitînd casarea acesteia, cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral (f.d. 116, 138 -

140).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2016 s-au respins apelurile

declarate de Ministerul Justiției și Sergiu Daguța, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău din 29 aprilie 2015 (f.d. 153 - 160).

Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 24 februarie 2016 și hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20

noiembrie 2015, solicitînd casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care

acțiunea să fie respinsă integral (f.d. 163 - 165).

În motivarea cererii de recurs Ministerul Justiției a invocat că decizia instanței de

apel și hotărîrea primei instanțe rezultă din aplicarea eronată a normelor de drept

2

material și interpretarea eronată a legii, precum și neaplicarea legii care trebuia să fie

aplicată.

Sergiu Daguța a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24

februarie 2016 și hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 20 noiembrie 2015,

solicitînd casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie

admisă integral (f.d. 173 - 180).

În motivarea cererii de recurs Sergiu Daguța a invocat că instanța de apel a

interpretat în mod eronat legea materială și anume art. 4 alin. (1) al Legii privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcare dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești. Sarcina probațiunii privind lipsei de încălare a dreptului la executare în

termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi

revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material

cauzat prin această încălcare și suportarea costurilor și cheltuielilor de judecată îi

revine reclamantului

.

Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererile de

recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la

concluzia că recursurile declarate de Ministerul Justiției și Sergiu Daguța nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice

afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Recurenții au invocat în recursul său că decizia instanței de apel și hotărîrea

primei instanțe rezultă din aplicarea eronată a normelor de drept material și

interpretarea eronată a legii, precum și neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată.

În speță, Colegiul menționează că recursurile în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o

apreciere corespunzătoare.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recursuri nu pot constitui

temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum

formal invocă recurenții și respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate,

or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei

în fapt.

Dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de

recurs, determinînd cazurile concrete în prezența cărora se consideră că normele de

drept material și procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul

exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia în fapt.

Alin. (4) al aceluiaș articol stipulează că săvîrșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

3

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433

CPC și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererilor de recurs prin

prisma normelor legale ce reglementează relațiile dintre părți, ținînd cont de actele

anexate la dosar, se constată că recursurile înaintate de Ministerul Justiției și Sergiu

Daguța împotriva deciziei instanței de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției și Sergiu

Daguța, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Daguța împotriva

Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău și

executorul judecătoresc Oleg Ungureanu privind constatarea faptului încălcării

dreptului la executare într-un termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și încasarea

prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

judecători Galina Stratulat

Maria Ghervas

4