2ra-2089/16 — targiversarea executării în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești

Judecătoria Buiucani Dosarul nr.2ra-2089/16

Mun. Chișinău

Judecător: M. Murguleț

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

ÎNCHEIERE

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către

Ministerul Justiției și Diaur Nicolai, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Diaur Nicolai împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesorii

executorii judecătorești Ungureanu Oleg, Nistor Valerian și Boțan George privind

constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărâri judecătorești,

repararea prejudiciului moral, încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 22.06.2015, Diaur Nicolai a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerul Justiției, intervenienți accesorii executorii judecătorești Ungureanu Oleg,

Nistor Valerian și Boțan Gheorge privind constatarea încălcări dreptului la executare în

termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău nr.2-3939/11 din

19.10.2011, și a hotărârii Judecătorie Centru, mun. Chișinău nr.2-1582/11 din

21.02.2011, încasarea prejudiciului material în mărime de 21 218,42 lei și în sumă de 15

617,97 lei, a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și a cheltuielilor de judecată în

mărime de 1 000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul Diaur Nicolai, a invocat că la data de 09

noiembrie 2011, a înaintat spre executare documentul executoriu nr. 2-3939/11, emis de

către Judecătoria Centru, mun. Chișinău la data de 28 septembrie 2011 executorului

judecătoresc Nistor Valerian, specificând că executorul judecătoresc Nistor Valerian nu

și-a îndeplinit în mod integral obligațiunile sale de funcție din care motiv a fost nevoit să

se adreseze cu petiție în adresa Ministerului Justiției.

Concretizează reclamantul că prin răspunsul primit a fost informat că executorul

judecătoresc Nistor Valerian a întreprins măsurile necesare în vederea executării

documentului executoriu nominalizat și ca rezultat a emis încheierea din 04.09.2013,

privind restituirea documentului executoriu.

Menționează reclamantul că nici până în prezent nu a recepționat încheierea

privind restituirea documentului executoriu specificând că procedura de executare nu

este încetată, iar titlul executoriu în original se află la executorul judecătoresc Nistor

Valerian, fapt confirmat prin scrisoarea Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr.

04/1368 din 17 septembrie 2014.

Indică reclamantul că încălcarea termenului de executare se atestă prin aceea că

1

executorul judecătoresc Nistor Valerian nu a întreprins măsurile de executare silită

privind ridicarea și comercializarea mijlocului de transport de model „Daewoo Matis”, cu

numărul de înmatriculare C TL 020, care a trecut în proprietatea I.C.S. „Total Leasing” în

temeiul actului de primire-predare din 07 februarie 2011, semnat între Șulga Dmitrii și

Î.C.S. „Total Leasing”, specificând că executorul judecătoresc Nistor Valerian nu a

întreprins măsurile necesare pentru urmărirea cotei de 50% din capitalul social de 5400

lei al S.R.L. „Un Bănuț”, precum și nu a întreprins măsuri pentru ca debitorul Șulga

Dmitrii să fie atras la răspundere contravențională și penală.

Mai indică reclamantul că i-a fost încălcat dreptul la executarea titlului executoriu

nr. 2-1582/11 din 02 februarie 2011, prin care s-a încasat de la debitorul Șulga Dmitrii în

beneficiul său suma de 26350 lei, care s-a aflat în procedura executorul judecătoresc

Ungureanu Oleg, iar apoi la executorul judecătoresc Boțan Gheorghe și iar la executorul

judecătoresc Ungureanu Oleg, specificând că transmiterea procedurii de executare de la

Boțan Gheorghe către Ungureanu Oleg a fost neîntemeiată, deoarece s-a efectuat fără

consimțământul creditorului.

Concretizează reclamantul că atât executorul judecătoresc Boțan Gheorghe cât și

executorul judecătoresc Ungureanu Oleg nu și-au îndeplinit obligațiunile sale, nu au

realizat pe deplin procedura de aplicare a interdicției de a părăsi țara față de debitorul

Șulga Dmitrii, iar executorul judecătoresc Boțan Gheorghe nu a contestat încheierea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 22 mai 2014.

Consideră reclamantul că, executorii judecătorești Nistor Valerian, Boțan

Gheorghe și Ungureanu Oleg sunt obligații să întreprindă toate măsurile posibile pentru

urmărirea patrimoniului debitorului, să urmărească bunurile și mijloacele bănești în

numerar și de pe conturi, să urmărească valorile mobiliare, bunurile mobile și imobile,

proprietate comună, a cotelor părți din capitalul social, specificând că hotărârile

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău nu se execută timp de mai mult de 3 ani.

La fel, indică că în rezultatul încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești i-a fost afectată starea sănătății din cauza anxietății, stresurilor,

deznădejdii și frustrărilor, fapt confirmat prin extrasul din fișa de observare a bolnavului,

și înscrisurile din carnetul de tratament din august 2008- martie 2011.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 decembrie 2015, a fost

admisă parțial acțiunea înaintată de Diaur Nicolai. S-a dispus constatarea încălcării

dreptului lui Diaur Nicolai la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău nr. 2-3939/11 din 28 septembrie 2011, constatarea încălcării

dreptului lui Diaur Nicolai la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău nr. 2-1582/11 din 21 februarie 2011, încasarea din bugetul de stat,

prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Diaur

Nicolai prejudiciul moral cauzat în sumă de 10 000 lei, încasarea din bugetul de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Diaur Nicolai

cheltuielile de judecată în sumă de 1000 lei, în rest cerințele au fost respinse ca

neîntemeiate.

La 15 decembrie 2015, Ministerul Justiției a declarat apel, prin care a solicitat

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere integrală a acțiunii.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 18.12.206, avocatul Isiumbeli

Valeriu în interesele lui Diaur Nicolai, a declarat apel solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09.12.2016, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care să fie încasat prejudiciul material ce constituie

dobânda de întârziere în mărime de 21 218,42 lei și de 15 617,97 lei, a prejudiciul moral

2

în mărime de 90 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016 s-au respins apelurile

declarate de Ministerul Justiției și avocatul Isiumbeli Valeriu în interesele lui Diaur

Nicolai și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 decembrie

2015.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu

și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele

formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanța de apel a indicat că,

prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și

elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și

corect a aplicat normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o

hotărîre legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 11 iulie 2016 Ministerul Justiției a

înaintat cerere de recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei Curții de

Apel Chișinău din 14.04.2016 și a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

09.12.2015 cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată de Diaur Nicolai să

fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 12 iulie 2016, Diaur Nicolai a înaintat recurs prin care solicită, admiterea

recursului, emiterea unei noi hotărâri prin care să se modifice decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe prin încasarea de la Ministerul Justiției dobânda de întârziere

pentru neexecutarea hotărârii Judecătoriei Centru din 28.09.2011 a sumei de 43 848 lei,

40 bani și sumă de 21 218,42.

La 12 septembrie 2016, avocatul Isiumbeli Valeriu în interesele lui Diaur Nicolai a

prezentat referință prin care solicită declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat

de către Ministerul Justiției.

De asemenea solicită încasarea de la Ministerul Justiției paguba materială ce

constituie dobânda de întârziere pentru neexecutarea hotărârii Judecătoriei Centru din

21.02.2011 în mărime de 26350 lei și sumă de 15 617,97 lei, calculate în temeiul art.

585, 619 al.2 Cod Civil, încasarea prejudiciului moral în sumă de 90 000 de lei pentru

suferințele psihice și fizici ca rezultat al consecințelor neexecutării hotărârilor instanțelor

de judecată, în total suma de 126 835,39 lei și încasarea cheltuielile de judecată.

În motivarea cererilor de recurs, recurenții au invocat neaplicarea normelor de drept

material și procedural pertinente cauzei.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursurilor în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursurile sint inadmisibile din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererile de recurs, Colegiul atestă că

recurenții indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursurile în cauză conțin obiecțiile de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este

garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererile de recurs nu pot constitui

temei de admitere a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

3

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal

invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or,

recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurenți nu pot constitui temei

de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces

sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în

recursurile declarate de către Ministerul Justiției și Diaur Nicolai asemenea aspecte nu

se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de Ministerul Justiției și Diaur Nicolai ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

D I S P U N E:

Recursurile declarate de către Ministerul Justiției și Diaur Nicolai se consideră

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

4