2ra-2021/16 — recuperarea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-2021/16 — recuperarea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: S. Procopciuc dosarul nr.2ra-2021/16

instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Buzu

Tudor, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Buzu Tudor împotriva

lui Busuioc Constantin cu privire la repararea prejudiciului material și moral și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016 prin care a fost

respins apelul declarat de Buzu Tudor, admis apelul declarat de Busuioc Constantin,

casată hotărîrea Judecătoriei Orhei din 30 septembrie 2015 și emisă o nouă hotărîre

prin care acțiune a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă :

La data de 10 iunie 2015 Buzu Tudor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Busuioc Constantin cu privire la repararea prejudiciului material și

moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la data de 12 aprilie 2014 în jurul orelor

12:00, a mers împreună cu niște prieteni la tabăra de odihnă „Dumbrava COOP” din

s. Peresecina, r. Orhei pentru a sărbători Paștele. Peste puțin timp la acea tabără au

mai venit cîteva persoane din s. Peresecina, r. Orhei pentru a sărbători o zi de naștere.

Indică că în jurul orelor 19:30 - 20:00 de ei s-a apropiat Busuioc Constantin

care l-a lovit pe unul din prietenii săi la picior, iar ca urmare s-a iscat un conflict.

Menționează reclamantul că a avut intenția de a aplana conflictul, însă întrucît

Busuioc Constantin era în stare de ebrietate, l-a lovit cu pumnul în regiunea feței,

după care între ei s-a început o altercație, în rezultatul căreia dînsul a căzut la pămînt,

iar Busuioc Tudor, inclusiv și alte persoane care se aflau cu acesta au continuat să

lovească în el.

Indică că urmare a loviturilor primite i-au fost cauzate leziuni corporale care

potrivit Raportului de constatare medico-legală nr. 139 din 13 aprilie 2015 au fost

calificate ca traumatism cranio-cerebral manifestat prin comoție cerebrală; echimoze

pe cap și față, excoriație pe față fiind calificate drept vătămări corporale ușoare.

Totodată, în timp ce a fost lovit i-a fost deteriorat telefonul mobil de model

„Iphone 6”, care conform certificatului eliberat de ÎM „Orange” SA valorează 16 999

lei, astfel, fiindu-i cauzat și un prejudiciu material direct.

Indică reclamantul că pe cazul dat de către IP Orhei a fost pornită o cauză

contravențională în temeiul art.78 alin.(3) Cod Contravențional al RM în privința lui

Busuioc Constantin, care fiind audiat pe cazul dat la data de 14 aprilie 2015 a

recunoscut că doar el l-a agresat fizic.

La data de 15 aprilie 2015 Busuioc Constantin a fost recunoscut vinovat de

comiterea contravenției prevăzute de art.78 alin.(3) Cod contravențional, fiindu-i

aplicată amendă în mărime de 50 u.c. (1000 lei). Busuioc Constantin nu a contestat

procesul-verbal cu privire la contravenție din 15 aprilie 2015, fapt din care rezultă că

a fost de acord cu acesta.

Astfel, susține reclamantul că întrucît în urma acțiunilor pîrîtului i-au fost

cauzate leziuni corporale ușoare manifestate prin comoție cerebrală, echimoze pe cap

și față, exoriații pe față, fapt ce se confirmă prin Raportul de constatare medico-legală

nr. 139 din 13 aprilie 2015, dînsul a fost nevoit să urmeze un tratament, suportînd

cheltuieli pentru procurarea medicamentelor în valoare de 6 215,75 lei.

Concomitent, pentru deplasări în legătură cu tratamentul și cu examinarea

cauzei contravenționale au fost suportate cheltuieli în sumă de 2 200 lei, care se

confirmă prin bonurile de plată pe care le deține în acest sens.

În acest mod, afirmă că prin acțiunile ilegale ale pîrîtului i-a fost cauzată o

pagubă materială în sumă totală de 25 414,75 lei, inclusiv suma de 16 999 lei ce

constituie costul telefonului deteriorat, suma de 6 215,75 ce reprezintă costul

medicamentelor procurate și suma de 2 200 lei - cheltuieli suportate pentru deplasări

în legătură cu tratamentul și cu examinarea cauzei contravenționale.

Mai indică reclamantul că drept rezultat al cauzării vătămărilor corporale,

agresării fizice într-un loc public în fața a mai multor prieteni și a consătenilor i-a fost

cauzat un prejudiciu moral considerabil pe care îl evaluează la suma de 100 000 lei.

Iar, în acest sens indică că, modalitatea de exprimare a prejudiciului moral

cauzat în urma agresării fizice de către pîrîtul Busuioc Constantin se manifestă prin

dureri, suferințe și rănirile fizice și psihice, sentimentul de anxietate, stres, neliniște,

perturbare a vieții și neputință, care se constată prin faptul că este victimă a unei

agresări și se află într-o stare permanentă de frică, disconfort, retrăiri, și nu poate

savura de modul obișnuit de trai.

La acest capitol mai menționează reclamantul că practică sportul profesional și

anume disciplina „Triatlon Forța”, iar la ediția a XV-a a Campionatului Republicii

Moldova s-a clasat pe locul I printre juniori.

În perioada 21 mai 2015 – 24 mai 2015 în or. Nisporeni urma să aibă loc

Campionatul Republicii Moldova, la „Triatlon Forță” pentru maturi, la care

intenționa să participe, iar din cauza traumelor primite la 12 aprilie 2015 și a faptului

că în perioada 21 mai 2015 – 24 mai 2015 urma încă tratamentul prescris pentru

leziunile cauzate de pîrît, Centrul Național de Medicină Sportivă i-a dat aviz negativ

la participarea la Campionat și respectiv, nu a fost admis la Campionat.

Indică că acest fapt l-a afectat extrem psihologic, deoarece pentru a participa la

Campionatul Republican s-a pregătit timp de un an, iar în cazul în care ocupa unul

din locurile de frunte, urma să fie inclus în lotul național pentru participarea la

campionatele internaționale ceea ce nu a fost posibil anume datorită acțiunilor ilegale

al pîrîtului.

În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 514, 1398 alin. (1), 1418 alin.

(1) 1423 Cod civil.

Solicită repararea prejudiciului material în mărime de 25 414,75 lei și

prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 30 septembrie 2015, acțiunea a fost

admisă parțial, fiind încasat din contul lui Busuioc Constantin în beneficiul lui Buzu

Tudor suma de 25 414,75 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 6 000 pentru

acordarea asistenței juridice și suma de 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în

rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate. Totodată, a fost încasat din contul lui

Busuioc Constantin în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1 542 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016 a fost respins apelul

declarat de Buzu Tudor, admis apelul declarat de Busuioc Constantin, casată

hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre, prin care cerințele înaintate au fost

admise parțial, fiind încasat din contul lui Busuioc Contantin în beneficiul lui Buzu

Tudor prejudiciul moral în valoare de 10 000 lei și cheltuielile pentru asistența

juridică, proporțional pretențiilor admise, în sumă de 1 000 lei, iar în rest cerințele

fiind respinse ca neîntemeiate. Totodată, a fost încasat din contul lui Busuioc

Constantin în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a cu referire la prevederile art. art. 117

alin. (1), 118 alin. (1), (3) CPC care reglementează probele și obligația probațiunii în

instanța de judecată și art. art. 11 lit. i), 14 și 398 alin. (1) Cod civil care stabilesc

metodele de apărare a drepturilor civile, repararea prejudiciilor și temeiul și condițiile

generale ale răspunderii delictuale, a reținut Raportul de constatare medico-legal nr.

139 din 13 aprilie 2013 și procesul-verbal cu privire la contravenție din 15 aprilie

2015 prin care Busuioc Constantin a fost recunoscut vinovat în comiterea

contravenției administrative prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional.

Totodată, instanța de apel a dat apreciere critică bonurilor de plată, prin care se

confirmă procurarea medicamentelor de către Buzu Tudor în perioada 24-28 aprilie

2015 și combustibilului utilizat de Buzu Tudor în perioada 25-30 mai 2015,

concluzionînd că volumul medicamentelor procurate în baza bonurilor deplată

anexate la caz nu pot fi administrate unui bolnav indiferent de perioada de tratare,

fapt confirmat de medicul de familie, iar combustibilul utilizat în perioada 25-30 mai

2015 la o lună mai tîrziu, nu demonstrează că combustibilul procurat a fost utilizat

anume pentru deplasări în legătură cu tratamentul.

În același timp, cu referire la faptul deteriorării telefonului mobil de model

„Iphone 6”, care conform certificatului eliberat de IM SA valorează 16 999 lei,

instanța de apel a reținut că Buzu Tudor în susținerea pretențiilor invocate în acest

sens nu a prezentat careva probe care ar demonstra că telefonul mobil a fost deteriorat

nemijlocit în urma acțiunilor lui Busuioc Constantin.

În context, instanța de apel a conchis că Buzu Tudor nu a prezentat probe

pertinente și admisibile în susținerea cerințelor cu privire la repararea prejudiciului

material în mărime de 225 414,75 lei și a ajuns la concluzia netemeiniciei cerințelor

în acest sens.

Concomitent instanța de apel a invocat prevederile art. 1422 alin. (1) și (2) și art.

1423 Cod civil, care stabilește, reparația prejudiciului moral și mărimea compensației

pentru prejudiciu moral și remarcînd că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral

prin echivalent bănesc se iau în considerație toate circumstanțele în care a fost cauzat

prejudiciul, a considerat că suma solicitată de reclamant în mărime de 100 000 lei

este exagerată.

Astfel, ținînd cont de consecințele survenite în urma conflictului, de meritele

sportive ale lui Buzu Tudor, de imposibilitatea acestuia de a se prezenta la competiții

naționale și internaționale și gradul suferințelor psihice, Colegiul a apreciat

prejudiciul moral cauzat lui Buzu Tudor de către Busuioc Constantin în mărime de

10 000 lei, ca fiind o satisfacție echitabilă și rezonabilă.

La fel, instanța de apel a reținut și prevederile art. art. 82, art. art. 94 alin. (1),

96 alin. (1) CPC, care reglementează cheltuielile de judecată, repartizarea și

compensarea acestora și cu referire la bonul de plată seria EP nr. 371301 a

concluzionat că Buzu Tudor a suportat cheltuieli de asistență juridică în sumă de

6 000 lei, însă întrucît acțiunea s-a dovedit a fi parțial neîntemeiată a considerat

oportun de a încasa de la Busuioc Constantin în beneficiul lui Buzu Tudor cheltuielile

de judecată proporțional pretențiilor admise, adică în mărime de 1 000 lei.

La 07 iulie 2017 Buzu Tudor, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion, a

declarat recurs împotriva deciziei instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și parțial hotărîrii primei instanțe în

partea respingerii cerințelor privind repararea prejudiciului moral, cu pronunțarea

unei noi hotărîri în partea dată prin care cerințele înaintate să fie admise integral, în

rest să fie menținută hotărîre primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că, decizia instanței de apel este nefondată și

contrară circumstanțelor examinate și constatate în cadrul dezbaterilor judecătorești.

Astfel, consideră că instanța de apel eronat a apreciat circumstanțele ce țin de

prejudiciul material cauzat, iar concluzionînd că medicamentele procurate în perioada

24-28 aprilie 2015 nu pot fi administrate unui bolnav, indiferent de boala lui, a lăsat

fără apreciere faptul că tratamentul prescris a durat cîteva luni, iar potrivit Raportului

de constatare medico-legală dînsul a suportat traumatism cranio-cerebral manifestat

prin comoție cerebrală.

Totodată, invocă că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că

deteriorarea telefonului de model „Iphone 6” a fost indicată în însăși procesu-verbal

de audiere a lui Busuioc Constantin în calitate de victimă în cadrul examinării cauzei

contravenționale asupra căruia intimatul nu a avut careva pretenții.

Mai indică recurentul că instanța de apel la diminuarea prejudiciului moral nu a

ținut cont de durerile fizice și suferințe psihice cauzate de Busuioc Constantin, iar

concluziile privind încasarea cheltuielilor pentru asistența juridică proporțional

pretențiilor admise contravin prevederilor art. 96 alin. (1) CPC.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din materialele copia deciziei instanței de apel din 12 mai

2016, a fost expediată participanților la proces pentru cunoștință, inclusiv,

recurentului Buzu Tudor la data de 30 mai 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

de însoțire cu nr. de ieșire 2486 (f.d. 133)

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 07 iulie 2016, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de către Buzu Tudor, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion este inadmisibil din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Buzu Tudor, reprezentat

de avocatul Frumusachi Simion nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432,

alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la

ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către Buzu Tudor, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion asemenea aspecte nu

se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Buzu Tudor, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Buzu Tudor, reprezentat de avocatul Frumusachi

Simion se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță