2ra-2021/16 — recuperarea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recuperarea prejudiciului material şi moral şi compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-2021/16 — recuperarea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: S. Procopciuc dosarul nr.2ra-2021/16 instanța de apel: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță Î N C H E I E R E 19 octombrie 2016 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Buzu Tudor, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Buzu Tudor împotriva lui Busuioc Constantin cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016 prin care a fost respins apelul declarat de Buzu Tudor, admis apelul declarat de Busuioc Constantin, casată hotărîrea Judecătoriei Orhei din 30 septembrie 2015 și emisă o nouă hotărîre prin care acțiune a fost admisă parțial, c o n s t a t ă : La data de 10 iunie 2015 Buzu Tudor a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Busuioc Constantin cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că la data de 12 aprilie 2014 în jurul orelor 12:00, a mers împreună cu niște prieteni la tabăra de odihnă „Dumbrava COOP” din s. Peresecina, r. Orhei pentru a sărbători Paștele. Peste puțin timp la acea tabără au mai venit cîteva persoane din s. Peresecina, r. Orhei pentru a sărbători o zi de naștere. Indică că în jurul orelor 19:30 - 20:00 de ei s-a apropiat Busuioc Constantin care l-a lovit pe unul din prietenii săi la picior, iar ca urmare s-a iscat un conflict. Menționează reclamantul că a avut intenția de a aplana conflictul, însă întrucît Busuioc Constantin era în stare de ebrietate, l-a lovit cu pumnul în regiunea feței, după care între ei s-a început o altercație, în rezultatul căreia dînsul a căzut la pămînt, iar Busuioc Tudor, inclusiv și alte persoane care se aflau cu acesta au continuat să lovească în el.
Indică că urmare a loviturilor primite i-au fost cauzate leziuni corporale care potrivit Raportului de constatare medico-legală nr. 139 din 13 aprilie 2015 au fost calificate ca traumatism cranio-cerebral manifestat prin comoție cerebrală; echimoze pe cap și față, excoriație pe față fiind calificate drept vătămări corporale ușoare. Totodată, în timp ce a fost lovit i-a fost deteriorat telefonul mobil de model „Iphone 6”, care conform certificatului eliberat de ÎM „Orange” SA valorează 16 999 lei, astfel, fiindu-i cauzat și un prejudiciu material direct. Indică reclamantul că pe cazul dat de către IP Orhei a fost pornită o cauză contravențională în temeiul art.78 alin.(3) Cod Contravențional al RM în privința lui Busuioc Constantin, care fiind audiat pe cazul dat la data de 14 aprilie 2015 a recunoscut că doar el l-a agresat fizic.
La data de 15 aprilie 2015 Busuioc Constantin a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.78 alin.(3) Cod contravențional, fiindu-i aplicată amendă în mărime de 50 u.c. (1000 lei). Busuioc Constantin nu a contestat procesul-verbal cu privire la contravenție din 15 aprilie 2015, fapt din care rezultă că a fost de acord cu acesta. Astfel, susține reclamantul că întrucît în urma acțiunilor pîrîtului i-au fost cauzate leziuni corporale ușoare manifestate prin comoție cerebrală, echimoze pe cap și față, exoriații pe față, fapt ce se confirmă prin Raportul de constatare medico-legală nr. 139 din 13 aprilie 2015, dînsul a fost nevoit să urmeze un tratament, suportînd cheltuieli pentru procurarea medicamentelor în valoare de 6 215,75 lei.
Concomitent, pentru deplasări în legătură cu tratamentul și cu examinarea cauzei contravenționale au fost suportate cheltuieli în sumă de 2 200 lei, care se confirmă prin bonurile de plată pe care le deține în acest sens. În acest mod, afirmă că prin acțiunile ilegale ale pîrîtului i-a fost cauzată o pagubă materială în sumă totală de 25 414,75 lei, inclusiv suma de 16 999 lei ce constituie costul telefonului deteriorat, suma de 6 215,75 ce reprezintă costul medicamentelor procurate și suma de 2 200 lei - cheltuieli suportate pentru deplasări în legătură cu tratamentul și cu examinarea cauzei contravenționale. Mai indică reclamantul că drept rezultat al cauzării vătămărilor corporale, agresării fizice într-un loc public în fața a mai multor prieteni și a consătenilor i-a fost cauzat un prejudiciu moral considerabil pe care îl evaluează la suma de 100 000 lei.
Iar, în acest sens indică că, modalitatea de exprimare a prejudiciului moral cauzat în urma agresării fizice de către pîrîtul Busuioc Constantin se manifestă prin dureri, suferințe și rănirile fizice și psihice, sentimentul de anxietate, stres, neliniște, perturbare a vieții și neputință, care se constată prin faptul că este victimă a unei agresări și se află într-o stare permanentă de frică, disconfort, retrăiri, și nu poate savura de modul obișnuit de trai. La acest capitol mai menționează reclamantul că practică sportul profesional și anume disciplina „Triatlon Forța”, iar la ediția a XV-a a Campionatului Republicii Moldova s-a clasat pe locul I printre juniori. În perioada 21 mai 2015 – 24 mai 2015 în or.
Nisporeni urma să aibă loc Campionatul Republicii Moldova, la „Triatlon Forță” pentru maturi, la care intenționa să participe, iar din cauza traumelor primite la 12 aprilie 2015 și a faptului că în perioada 21 mai 2015 – 24 mai 2015 urma încă tratamentul prescris pentru leziunile cauzate de pîrît, Centrul Național de Medicină Sportivă i-a dat aviz negativ la participarea la Campionat și respectiv, nu a fost admis la Campionat. Indică că acest fapt l-a afectat extrem psihologic, deoarece pentru a participa la Campionatul Republican s-a pregătit timp de un an, iar în cazul în care ocupa unul din locurile de frunte, urma să fie inclus în lotul național pentru participarea la campionatele internaționale ceea ce nu a fost posibil anume datorită acțiunilor ilegale al pîrîtului.
În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 514, 1398 alin. (1), 1418 alin. (1) 1423 Cod civil. Solicită repararea prejudiciului material în mărime de 25 414,75 lei și prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 30 septembrie 2015, acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat din contul lui Busuioc Constantin în beneficiul lui Buzu Tudor suma de 25 414,75 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 6 000 pentru acordarea asistenței juridice și suma de 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate. Totodată, a fost încasat din contul lui Busuioc Constantin în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1 542 lei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016 a fost respins apelul declarat de Buzu Tudor, admis apelul declarat de Busuioc Constantin, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre, prin care cerințele înaintate au fost admise parțial, fiind încasat din contul lui Busuioc Contantin în beneficiul lui Buzu Tudor prejudiciul moral în valoare de 10 000 lei și cheltuielile pentru asistența juridică, proporțional pretențiilor admise, în sumă de 1 000 lei, iar în rest cerințele fiind respinse ca neîntemeiate. Totodată, a fost încasat din contul lui Busuioc Constantin în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a cu referire la prevederile art. art. 117 alin. (1), 118 alin. (1), (3) CPC care reglementează probele și obligația probațiunii în instanța de judecată și art. art. 11 lit. i), 14 și 398 alin. (1) Cod civil care stabilesc metodele de apărare a drepturilor civile, repararea prejudiciilor și temeiul și condițiile generale ale răspunderii delictuale, a reținut Raportul de constatare medico-legal nr. 139 din 13 aprilie 2013 și procesul-verbal cu privire la contravenție din 15 aprilie 2015 prin care Busuioc Constantin a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției administrative prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional.
Totodată, instanța de apel a dat apreciere critică bonurilor de plată, prin care se confirmă procurarea medicamentelor de către Buzu Tudor în perioada 24-28 aprilie 2015 și combustibilului utilizat de Buzu Tudor în perioada 25-30 mai 2015, concluzionînd că volumul medicamentelor procurate în baza bonurilor deplată anexate la caz nu pot fi administrate unui bolnav indiferent de perioada de tratare, fapt confirmat de medicul de familie, iar combustibilul utilizat în perioada 25-30 mai 2015 la o lună mai tîrziu, nu demonstrează că combustibilul procurat a fost utilizat anume pentru deplasări în legătură cu tratamentul.
În același timp, cu referire la faptul deteriorării telefonului mobil de model „Iphone 6”, care conform certificatului eliberat de IM SA valorează 16 999 lei, instanța de apel a reținut că Buzu Tudor în susținerea pretențiilor invocate în acest sens nu a prezentat careva probe care ar demonstra că telefonul mobil a fost deteriorat nemijlocit în urma acțiunilor lui Busuioc Constantin. În context, instanța de apel a conchis că Buzu Tudor nu a prezentat probe pertinente și admisibile în susținerea cerințelor cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 225 414,75 lei și a ajuns la concluzia netemeiniciei cerințelor în acest sens.
Concomitent instanța de apel a invocat prevederile art. 1422 alin. (1) și (2) și art. 1423 Cod civil, care stabilește, reparația prejudiciului moral și mărimea compensației pentru prejudiciu moral și remarcînd că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral prin echivalent bănesc se iau în considerație toate circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, a considerat că suma solicitată de reclamant în mărime de 100 000 lei este exagerată. Astfel, ținînd cont de consecințele survenite în urma conflictului, de meritele sportive ale lui Buzu Tudor, de imposibilitatea acestuia de a se prezenta la competiții naționale și internaționale și gradul suferințelor psihice, Colegiul a apreciat prejudiciul moral cauzat lui Buzu Tudor de către Busuioc Constantin în mărime de 10 000 lei, ca fiind o satisfacție echitabilă și rezonabilă.
La fel, instanța de apel a reținut și prevederile art. art. 82, art. art. 94 alin. (1), 96 alin. (1) CPC, care reglementează cheltuielile de judecată, repartizarea și compensarea acestora și cu referire la bonul de plată seria EP nr. 371301 a concluzionat că Buzu Tudor a suportat cheltuieli de asistență juridică în sumă de 6 000 lei, însă întrucît acțiunea s-a dovedit a fi parțial neîntemeiată a considerat oportun de a încasa de la Busuioc Constantin în beneficiul lui Buzu Tudor cheltuielile de judecată proporțional pretențiilor admise, adică în mărime de 1 000 lei.
La 07 iulie 2017 Buzu Tudor, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion, a declarat recurs împotriva deciziei instanțe de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și parțial hotărîrii primei instanțe în partea respingerii cerințelor privind repararea prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi hotărîri în partea dată prin care cerințele înaintate să fie admise integral, în rest să fie menținută hotărîre primei instanțe. În motivarea recursului a invocat că, decizia instanței de apel este nefondată și contrară circumstanțelor examinate și constatate în cadrul dezbaterilor judecătorești.
Astfel, consideră că instanța de apel eronat a apreciat circumstanțele ce țin de prejudiciul material cauzat, iar concluzionînd că medicamentele procurate în perioada 24-28 aprilie 2015 nu pot fi administrate unui bolnav, indiferent de boala lui, a lăsat fără apreciere faptul că tratamentul prescris a durat cîteva luni, iar potrivit Raportului de constatare medico-legală dînsul a suportat traumatism cranio-cerebral manifestat prin comoție cerebrală. Totodată, invocă că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că deteriorarea telefonului de model „Iphone 6” a fost indicată în însăși procesu-verbal de audiere a lui Busuioc Constantin în calitate de victimă în cadrul examinării cauzei contravenționale asupra căruia intimatul nu a avut careva pretenții.
Mai indică recurentul că instanța de apel la diminuarea prejudiciului moral nu a ținut cont de durerile fizice și suferințe psihice cauzate de Busuioc Constantin, iar concluziile privind încasarea cheltuielilor pentru asistența juridică proporțional pretențiilor admise contravin prevederilor art. 96 alin. (1) CPC. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. După cum rezultă din materialele copia deciziei instanței de apel din 12 mai 2016, a fost expediată participanților la proces pentru cunoștință, inclusiv, recurentului Buzu Tudor la data de 30 mai 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire cu nr. de ieșire 2486 (f.d.
133) Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 07 iulie 2016, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Buzu Tudor, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Buzu Tudor, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Buzu Tudor, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Buzu Tudor, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Buzu Tudor, reprezentat de avocatul Frumusachi Simion se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.