2ra-1807/22 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala si ale procuraturii

Dosarul nr. 2ra-1807/22 2-16087264-01-2ra-26122022 Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă (jud. D. Dubcovețchi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, A. Braga) ÎNCHEIERE 22 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Victor Busuioc, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Busuioc împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Victor Busuioc și au fost admise apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Procuratura Generală, fiind casată hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, constată: La data de 17 martie 2016, Victor Busuioc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 11 aprilie 2011 era la domiciliu împreună cu soția și feciorul și în plină noapte, pe neașteptate, forțând ușa de intrare, au dat buzna în casă un grup de persoane îmbrăcate în civil, cu automate și cagule pe cap, care ulterior s-au dovedit a fi colaboratori ai CCCEC, pentru efectuarea percheziției la feciorul lui. Trezindu-se din somn, a auzit strigăte și împușcături de armă și s-a gândit că în casă au pătruns hoți. Fiind speriat i-a spus soției să meargă în baie să se ascundă și el s-a pornit din urmă, întorcând capul a văzut o persoană cu cagulă pe 1 cap și cu pistol automat, care efectua împușcături în direcția lor. Suplimentar, a mai declarat reclamantul că deține legal un pistol, pentru legitima apărare.

În scopul de a se apăra, a efectuat și el trei împușcături cu pistolul de model „Bereta”, fără a ținti în persoana mascată și a ieșit afară prin ușa de rezervă. După aceasta a fugit la vecini, pentru a telefona la poliție și la grăniceri. Mai apoi revenind acasă, acolo, deja, era polițistul de sector, de la care a aflat că de către el a fost rănită o persoană mascată. Reclamantul mai invocă că a fost reținut pentru 72 ore de către colaboratorii CCCEC, fiind învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.(1) din Codul penal, ulterior, s-a mai aflat în arest la domiciliu mai mult de două luni. Ceea ce se referă la invocarea prejudiciilor, reclamantul a indicat că conducerea OUP centrală a inițiat o adevărată lovitură mediatică, cu scop de manipulare a opiniei publice, fiind organizate mai multe conferințe de presă, care au reflectat acel eveniment.

Însă, după încetarea urmăririi penale, la 18 martie 2013, nu a fost emis nici un comunicat de presă, cu privire la nevinovăția lui. Astfel, opinia publică negativă, în privința lui, nu v-a putea fi schimbată. A explicat reclamantul că, urmărirea penală în privința lui a fost pornită la data de 12 aprilie 2011 și încetată la 18 martie 2013, respectiv, s-a aflat într-o stare moral- psihologică distrusă, permanent se afla în pericolul de condamnare. După atacul de la domiciliu, permanent a avut dureri de cap, tensiunea arterială ridicată. De asemenea, i- a fost încălcat dreptul la inviolabilitatea domiciliului, deteriorarea ușii, deteriorarea tencuielii de pe pereți, dreptul la libertate, dreptul la respectarea vieții private, dreptul la libera circulație.

A menționat că, în perioada alegerilor locale din 2011, a fost înregistrat în calitate de pretendent la funcția de primar și consilier local, dar din cauza agitației din jurul lui, aceasta s-a răsfrânt negativ asupra numărului de voturi exprimate pentru candidatura lui. Evaluând prejudiciul moral cauzat, a considerat că, nici o sumă de bani nu i-ar putea șterge din memorie suferințele psihice, însă, totuși, le estimează la suma de 1 000 000 de lei, sumă pe care o consideră rezonabilă și relativ proporțională suferințelor suportate. A solicitat și încasarea prejudiciului material, care este compus din cheltuieli de reparație a casei sale evaluat la 26 000 de lei, cheltuieli de tratament 31 173, 24 de lei, cheltuieli de asistență juridică 2 000 de lei, 150 de euro și 10 500 de lei, precum, și a cheltuielilor suportate pentru efectuarea raportului de evaluare în sumă de 2 600 de lei.

La data de 15 noiembrie 2016, reclamantul a depus cerere suplimentară, cu privire la încasarea prejudiciului, prin intermediul căreia a mai invocat că a avut de suportat și cheltuieli de asistență juridică în sumă de 500 de lei și 10 000 de lei. De asemenea, a suportat și cheltuieli financiare pentru tratament în sumă totală de 31 173, 24 de lei. La data de 03 martie 2021, reclamantul a mai depus o cerere suplimentară unde a invocat că în urma împușcăturilor ilegale, domiciliul său a fost deteriorat, prejudiciul fiind estimat la suma de 26 000 de lei. De asemenea, pentru întocmirea raportului de 2 evaluare nr.0365184 a fost achitată suma de 1 800 de lei. Reclamantul a mai completat prejudiciul material și cu suma de 800 de lei, cheltuieli suportate pentru procurarea combustibilului la automobilul personal.

A solicitat Victor Busuioc în urma concretizărilor făcute, încasarea din contul bugetului de stat a prejudiciul moral în sumă de 1 000 000 de lei, a prejudiciului material compus din cheltuieli de reparație a imobilului 26 000 de lei, cheltuieli de tratament suportate 31 173,24 de lei, cheltuieli de asistență juridică 2 000 de lei, 1 500 de euro și 10 500 de lei, precum, și a cheltuielilor suportate pentru efectuarea raportului de evaluare în sumă de 2 600 de lei. Prin hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, acțiunea a fost admisă parțial și s-a încasat de la Ministerul Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Victor Busuioc despăgubirea materială ale prejudiciului moral suportat în sumă de 400 000 de lei.

În rest, cerințele reclamantului s-au respins ca neîntemeiate. S-a încasat de la Ministerul Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Victor Busuioc cheltuielile de asistența juridică în sumă de 10 500 de lei. Instanța de fond a constatat că, prin acțiunile organului de urmărire penală, reclamantului i-a fost adus un prejudiciu moral, deoarece i-a fost lezată onoarea și demnitatea, a fost defăimat el și familia lui și nu în ultimul rând starea de neliniște și tulburare, ceea ce a și generat suferințe psihice reclamantului, Victor Busuioc.

Prin urmare, instanța de judecată a ajuns la concluzia că, urmează să se încaseze din contul pârâtului în beneficiul lui Victor Busuioc, despăgubire pentru prejudiciul moral cauzat prin acțiunile colaboratorilor organului de urmărire penală și a instanței de judecată, în sumă de 400 000 de lei, mărimea căruia îi poate aduce satisfacție echitabilă reclamantului, iar suma de 1 000 000 lei, solicitată de Victor Busuioc, instanța a considerat-o exagerat de mare, nefiind probată întinderea prejudiciului până la suma menționată. Cu referire la repararea prejudiciului material invocat de către Victor Busuioc, instanța a reținut că, raportul de evaluare a casei de locuit, a fost efectuată de către reclamant, la discreția personală și în anul 2021, abia după 10 zece ani de la incidentul neplăcut.

Astfel, pretențiile reclamantului privind încasarea din contul pârâtului a prejudiciului material format din costul raportului de evaluare în mărime de 1 800 de lei și suma prejudiciului stabilit prin acest raport – 26 000 de lei, sunt neîntemeiate, fiind respinse. De asemenea, reclamantul a mai solicitat și încasarea sumei de 800 de lei, suportate pentru procurarea combustibilului la automobilul personal, din necesitate de deplasare pe ruta Tudora – Căușeni, deplasare efectuată în legătură cu raportul de evaluare. Instanța a remarcat și faptul, că potrivit bonurilor de plată pentru procurarea combustibilului, unul datează cu 01 februarie 2021 însă, raportul de evaluare a fost întocmit la data de 11 ianuarie 2021. 3 Respectiv, nu este clar, care a fost necesitatea de alimentare în acea zi, deja, după finisarea evaluării.

În această ordine de idei, dacă instanța a ajuns la concluzia de a respinge cerința privind respingerea tuturor cheltuielilor suportate pentru efectuarea raportului de evaluare, respectiv, a respins și această cerință. Cu referire la cheltuieli ce țin de tratament și investigațiile medicale pretinse de reclamant, instanța a constatat că în suportul cerinței înaintate, reclamantul a anexat la cererea de chemare în judecată mai multe bonuri de plată, care fiind totalizate constituie suma de 31 173, 24 de lei. Astfel, pertinența acestor bonuri de plată nu a fost demonstrată, de aceea cerințele formulate au fost respinse. Ceea ce se referă la sumele de 2 000 de lei și, respectiv, 1 500 de euro, instanța a apreciat aceste pretenții ca neîntemeiate, respectiv, le-a respins.

Potrivit ordinului de plată nr.XL 570948 din 27 mai 2016, reclamantul a suportat cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice în sumă de 500 de lei, iar conform ordinului de plată nr.YL 979137, la data de 14 noiembrie 2016 reclamantul a mai suportat cheltuieli de asistență juridică în sumă de 10 000 de lei. Prin urmare, deoarece instanța a admis parțial cerințele reclamantului, a considerat aceste cheltuieli ca fiind necesare și rezonabile, de aceea, a admis cerința în partea ce ține admiterea acestor cheltuieli de asistență juridică. La data de 27 decembrie 2021, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

La data de 11 ianuarie 2022, Procuratura Generală a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă și pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii. La data de 19 ianuarie 2022, Victor Busuioc a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă și pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Victor Busuioc și s-au admis apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Procuratura Generală, fiind casată hotărârea din 21 decembrie 2021 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care s-a admis parțial acțiunea.

S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Victor Busuioc, prejudiciul moral în mărime de 50 000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 10 500 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Victor Busuioc este în drept de a pretinde repararea prejudiciului cauzat în urma acțiunilor ilegale ale organelor de 4 urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești, or în privința ultimului a fost încetată urmărirea penală în temeiul art. 285 CPP, pe motiv că fapta ultimului nu întrunește elementele constitutive a unei infracțiuni, constatându-se că ultimul a fost în stare de legitimă apărare, ceea ce constituie un temei al reabilitării persoanei.

Astfel, la caz, instanța de apel a reținut că, temeiul în baza căruia a fost scos de sub urmărire penală, este prevăzut la art. 275 pct. 3) CPP și reprezintă un temei de reabilitare prin prisma art. 284 CPP și în temeiul art. 6 lit. b) din Legea nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, ultimul este în drept de a-i fi reparat prejudiciul, or prin aflarea ultimului în arest la domicliu pe parcursul a 75 zile, care este măsura preventivă alternativă arestului, lui Victor Busuioc i-au fost încălcate drepturile fundamentale garantate de art. 5 CEDO – dreptul la libertate și siguranță.

Analizând circumstanțele expuse, instanța de apel a conchis că, luând în considerație suferințele psihice suportate de către Victor Busuioc în urma tragerii ilegale la răspundere penală și aplicării ilegale a măsurii preventive sub forma reținerii sale, arestului la domiciliu, obligației de a nu părăsi localitatea, iar ulterior obligației de a nu părăsi țara, gradul trăirilor negative și disconfortul suportat odată cu supunerea acestuia urmăririi penale, consecințele produse familiei, de stresul precum și de efectele psihice provocate, compensația bănească în mărime de 400 000 de lei stabilită de prima instanță, este una disproporțională și excesivă în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității, iar în acest sens, instanța de apel a considerat că criticile Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Procuraturii Generale RM al Republicii Moldova în această direcție sunt întemeiate.

Prin urmare, având în vedere principiul compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, instanța de apel a considerat că suma de 50 000 de lei va constitui o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul cauzat lui Victor Busuioc, fiind exagerată suma de 1 000 000 de lei solicitată de către ultimul cu titlu de prejudiciu moral, având în vedere și faptul că reclamantul s-a aflat în starea de arest 3 zile și 75 zile în arest la domiciliu.

Instanța de apel a accentuat că, prin hotărârea contestată prima instanță, greșit, a dispus încasarea sumei prejudiciului moral încasat în favoarea reclamantului din contul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, reieșind din prevederile art. 13 alin. (1) Legii nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, din care rezultă cu certitudine că prejudiciul cauzat în urma neexecutării în termen rezonabil a hotărârii urmează a fi încasat din contul bugetului de stat, gestionat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, iar din acest considerent hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 decembrie 2021 a fost casată integral, cu emiterea unei noi hotărâri, reieșind din concluziile enunțate supra.

Cu referire la cerința lui Victor Busuioc privind încasarea prejudiciului material, instanța de apel a reținut că, deși, la materialele cauzei este anexată planșa fotografică, care conține deteriorări vizibile ale pereților, evaluarea realizată a fost una mult amplă, decât era necesar, prin urmare pretențiile reclamantului privind încasarea din contul pârâtului a prejudiciului material format din costul raportului de evaluare în mărime de 5 1 800 de lei și suma prejudiciului stabilit prin acest raport – 26 000 de lei, sunt neîntemeiate, fiind respinse. Cu referire la cheltuieli ce țin de tratament și investigațiile medicale pretinse de reclamant, instanța de apel a stabilit că reclamantul a anexat la cererea de chemare în judecată mai multe bonuri de plată, care fiind totalizate constituie suma de 31 173,24 de lei.

Deasemenea, s-a mai stabilit că din conținutul mai multor bonuri, o serie de medicamente au fost achiziționate în aceeași zi, doar cu intervale de timp nu prea mari, iar pe cale de consecință pertinența bonurilor de plată nu a fost demonstrată de către reclamant, ceea ce denotă netemeinicia cerințelor reclamantului privind încasarea prejudiciului, or, nu există vreo legătură cauzală între medicamentele procurate cu tratamentul suportat și acțiunile pretins ilegale ale organului de urmărire penală. Cu referire la cerința lui Victor Busuioc privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în cadrul examinării cauzei penale în sumă de 2 000 de lei și corespunzător 1 500 de euro, instanța de apel a reținut că, deși reclamantul a încheiat contractele de asistență juridică enunțate, la caz nu au fost prezentate careva bonuri de plată care demonstrează suportarea efectivă de către reclamant a cheltuielilor pretinse.

Cu referire la cerințele lui Victor Busuioc privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică în prezenta cauză în mărime de 10 500 de lei instanța de apel a atestat că, la încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică, s-a ținut cont de complexitatea cauzei, de faptele stabilite, de volumul de lucru, apreciindu-se necesitatea cheltuielilor, realmente angajate și rezonabile ca mărime, fapt pentru care a concluzionat, că cheltuielile de asistență juridică ale reclamantului urmează a fi recuperate în mărime de 10 500 de lei, considerându-le ca cheltuieli necesare, care au fost în mod real suportate, în limita unui cuantum rezonabil, ținând cont, totodată, și de complexitatea prezentei cauze.

La data de 30 noiembrie 2022 Ministerului Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii. În motivarea recursului s-a invocat că la caz nu sunt întrunite toate condițiile de aplicabilitate ale prevederilor Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998, astfel în această situație nu există nici temei legal de a solicita încasarea prejudiciului. De asemenea a indicat că în condițiile în care Victor Busuioc nu a fost condamnat, se atestă netemeinicia dispunerii încasării prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată.

A conchis că la aprecierea costurilor cheltuielilor de judecată, instanța urma să evalueze cheltuielile conform celor 2 principii de bază și anume: costurile și cheltuielile urmează a fi probate în modul corespunzător și cheltuielile trebuie să fie rezonabile ca cuantum și necesare pentru proceduri în speță. La data de 15 decembrie 2022 Victor Busuioc a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței 6 de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului s-a invocat că cheltuielile financiare suportate pentru tratament în sumă de 31 173,24 de lei sunt doar o parte pentru care s-au păstrat bonurile de plată.

Totodată a specificat că bonurile sunt datate cu anii 2011, 2012, 2014, 2015, 2016, deoarece în acea perioadă starea de sănătate se agrava periodic, fapt ce se solda cu efectuarea unor tratamente. A invocat și faptul că în perioada alegerilor locale din 2011 a fost înregistrat în calitate de pretendent la funcția de primar și consilier local, dar din cauza situației create, aceasta a avut consecințe negative asupra numărului de voturi exprimate pentru candidatura sa, or faptul reținerii lui Victor Busuioc a fost intens mediatizat în spațiul public. De asemenea a indicat că i-a fost încălcat dreptul la inviolabilitatea domiciliului, dreptul la libertate, dreptul la respectarea vieții private și dreptul la libera circulație.

A explicat că, referitor la mențiunea instanței de judecată în hotărâre la pct.46, deși s-a adresat la timp și a achitat suma integral pentru efectuarea expertizei, după cîțiva ani de tergiversări neîntemeiate de efectuare a expertizei prin motivul că au mult de lucru, în final i-a fost refuzat în efectuarea expertizei. Ulterior, a fost impus să se adreseze personal la Camera de comerț și industrie, filiala Tighina pentru efectuarea Raportului de evaluare și nicidecum la discreția personală, cum este indicat în hotărârea instanței de judecată. Totodată a indicat că instanțele neîntemeiat i-au respins cerința de încasare a sumei de 800 de lei pentru procurarea combustibilului la automobilul personal, deoarece nu au intrat în esența motivului solicitării.

Cu referire la cerința de reparare a prejudiciului moral în sumă de 1 000 000 de lei a reținut că această sumă constituie o satisfacție echitabilă și rezonabilă a victimei, cât și în stare să restabilească suferințele psihice cauzate, starea de stres și de frustrare provocată lui Victor Busuioc prin aflarea în arest pentru 72 de ore și la domiciliu timp de 75 de zile, datorită faptului că a fost pus ilegal sub urmărire penală timp de 1 an și 11 luni și atribuirea statutului de învinuit. Cu referire la cerința de compensare a cheltuielilor pentru serviciile de asistență juridică în instanța de fond, cât și cele achitate în cadrul dosarului penal a menționat că sunt reale, rezonabile și au fost necesare pentru acordarea asistenței juridice calificate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 28 septembrie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurenților la data de 31 octombrie 2022 (f.d. 89, volumul II). Astfel, recursurile, declarate la 30 noiembrie 2022 de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova și la 15 decembrie 2022 de către Victor Busuioc, sunt în termen. 7 Copia recursurilor a fost expediată în adresa participanților la proces, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d.

125, volumul II). Prin referința din 27 ianuarie 2023, Victor Busuioc a solicitat declararea recursului depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ministerul Justiției al 8 Republicii Moldova și Victor Busuioc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Victor Busuioc asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Victor Busuioc, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Victor Busuioc se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 9