2rh-176/16 — declararea nuliltății actelor juridice și rectificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile

2rh-176/16 — declararea nuliltății actelor juridice și rectificarea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: R. Popescu-Balta dosar nr.2rh-176/16

instanța de apel: L. Popova, L. Bulgac, A. Pahopol

instanța de recurs: T. Chișca-Doneva, I. Druță, M. Ghervas

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas

examinând cererea de revizuire depusă de către Ipati Zinaida,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Verei Ceban împotriva

Zinaidei Ipati, Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi, filiala Întreprinderii de Stat

,,Cadastru” cu privire la declararea nulității actelor juridice, radierea din Registrul

bunurilor imobile a dreptului de proprietate și înregistrarea dreptului de proprietate,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 27 aprilie 2016, prin care

recursul declarat de către Ipati Zinaida, reprezentată de avocatul Bodrug Alexandru a

fost considerat ca inadmisibil,

constată:

La 11 aprilie 2014, Ceban Vera, reprezentată de avocatul Chicu Oleg, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Zinaidei Ipati, OCT Anenii Noi, filiala ÎS

,,Cadastru” cu privire la declararea nulității actelor juridice, radierea din Registrul

bunurilor imobile a dreptului de proprietate și înregistrarea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii a indicat că la 22 aprilie 2008, OCT Anenii Noi a

înregistrat dreptul de proprietate asupra ½ cotă parte din bunurile imobile pe numele

Zinaidei Ipati după cum urmează: casa de locuit situată în satul Roșcani, r-l Anenii Noi

cu suprafața totală de 128,7 m.p., formată din 6 odăi cu construcții auxiliare cu nr.

cadastral 1038116019 și terenurile agricole situate în extravilanul satului Roșcani, r-l

Anenii Noi cu nr. cadastrale: 1038102237 (în suprafața de 0,6801 ha) și nr. cadastral

1038102069 (în suprafața de 0,3496 ha).

Susține că actele în baza cărora s-a înregistrat dreptul de proprietate după

Zinaida Ipati sunt ilegale.

Afirmă că are un interes născut și actual de a invoca nulitatea absolută a actelor

juridice în cauză.

Indică că pîrîta Ipati Zinaida a încheiat căsătoria cu Surchicin Anatolie la 29

septembrie 1997 și s-au aflat în căsătorie pînă la 11 noiembrie 2006, cînd aceasta a fost

desfăcută.

Menționează că ulterior, la 19 octombrie 2007, Surchicin Anatolie a decedat, iar

după decesul lui Surchicin Anatolie în calitate de moștenitor legal a fost desemnat

Surchicin Constantin (fratele defunctului).

Precizează că la momentul decesului lui Surchicin Anatolie și la momentul

deschiderii succesiunii era în viață mama decedatului - Pascari Xenia, respectiv,

aceasta a avut calitatea de moștenitor legal de clasa I, iar instanțele de judecată au

admis cerințele formulate de ea și au prelungit termenul de acceptare a succesiunii și

au declarat nule certificatele de moștenitor eliberate pe numele lui Surchicin

Constantin.

La 22 decembrie 2010, Surchicin Xenia a decedat, iar calitatea de succesor a

dobîndit-o fiica acesteia - Vera Ceban, totodată, menționează că după intrarea în

vigoare a hotărîrii de prelungire a termenului de acceptare a succesiunii și anulare a

certificatelor de moștenitor eliberate pe numele lui Constantin Surchicin, a aflat despre

faptul că ultimul la 01 august 2008 a încheiat cu Ipati Zinaida contracte de vînzare-

cumpărare cu nr. 2681 și nr. 2682, prin care a înstrăinat cota-parte din bunurile imobile

ce i-ar fi revenit în urma acțiunilor ilegale a Zinaidei Ipati.

Insistă că imediat după ce a aflat despre existența acestor contracte a înaintat în

instanța de judecată o cerere împotriva lui Surchicin Constantin, Ipati Zinaida și

Oficiul Cadastral Teritorial, solicitînd declararea nulă a contractelor de vînzare-

cumpărare sus menționate, iar prin hotărîrea nr. 3CA/93/13 din 13 decembrie 2013,

contractele de vînzare-cumpărare au fost declarate nule, iar organul cadastral a fost

obligat de a radia înscrisurile din registrul bunurilor imobile.

La fel, relevă că la moment precum reiese din informația înscrisă în Registrul

bunurilor imobile Ipati Zinaida continuă să dețină calitatea de proprietar asupra ½

cotă- parte din bunurile imobile.

Solicită repunerea în termen de contestare actelor juridice, declararea nulă a

actelor juridice în baza cărora a fost înregistrat dreptul de proprietate după Zinaida

Ipati asupra ½ cotei-părți din bunurile imobile cu numerele cadastrale 1038116019,

1038102069, 1038102237, obligarea OCT Aneni Noi de a radia din Registrul

bunurilor imobile dreptul de proprietate a Zinaidei Ipati asupra ½ cotei-părți din

bunurile imobile cu numerele cadastrale 1038116019, 1038102069, 1038102237,

obligarea OCT Anenii Noi de a înregistra dreptul de proprietate asupra bunurilor

imobile cu numerele cadastrale 1038116019, 1038102069, 1038102237 după Ceban

Vera și încasarea cheltuielilor de judecată din contul Zinaidei Ipati în beneficiul Verei

Ceban.

Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 13 februarie 2015, acțiunea a fost

repusă în termen, fiind declarat nul certificatul nr. 1449 din 21 aprilie 2008 cu privire

la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie

situate în s. Roșcani raionul Anenii Noi, cu nr. cadastral 1038116019 pe numele

Zinaidei Ipati, eliberat de către notarul privat Parcalab Valentina.

S-a declarat nul certificatul nr. 1450 din 21 aprilie 2008 cu privire la dreptul de

proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie situate în s.

Roșcani raionul Anenii Noi, cu nr. cadastral 1038102237 și 1038102069, pe numele

Zinaidei Ipati, eliberat de către notarul privat Parcalab Valentina.

S-a obligat Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi, filiala ÎS ,,Cadastru” de a

radia din Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate, înregistrat după Ipati

Zinaida asupra ½ cotei-părți din bunurile imobile cu nr. cadastrale 1038116019,

1038102237 și 1038102069.

S-a obligat Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi , filiala ÎS ,,Cadastru” de a

înregistra în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra ½ cotei-părți din

bunurile imobile cu numere cadastrale 1038116019, 1038102237 și 1038102069, după

Ceban Vera.

S-a anulat sechestrul aplicat prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 29

noiembrie 2010 și 28 iunie 2010 cu privire la aplicarea sechestrului asupra bunului

imobil cu numere cadastrale 1038102069, 1038102237 și 1038116019.

S-a încasat de la Ipati Zinaidaîn beneficiul Verei Ceban, taxa de stat în mărime

de 100 lei

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2015, a fost respins apelul

declarat de către Ipati Zinaida și menținută hotărîrea primei instanțe.

La 23 februarie 2016, Ipati Zinaida, reprezentată de avocatul Bodrug Alexandru

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu trimiterea pricinii spre

rejudecare în instanța de fond.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 aprilie 2016, recursul declarat

de către Ipati Zinaida, reprezentată de avocatul Bodtug Alexandru a fost considerat

inadmisibil.

La 26 iulie 2016, Ipati Zinaida a depus cerere de revizuire împotriva încheierii

Curții Supreme de Justiție din 27 aprilie 2016, solicitînd admiterea cererii casarea

încheierii instanței de recurs cu rejudecarea recursului și restituirea pricinii la

rejudecare în prima instanță.

În motivarea cererii de revizuire, a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC,

susținând că fiind internată în spital unde a urmat un tratament îndelungat, cauza în

prima instanță a fost examinată în lipsa sa, dînsa fiind în imposibilitate de a se prezenta

în instanță de judecată și de a prezenta probele necesare pentru a dovedi ilegalitatea

probelor prezentate de intimată.

Consideră că instanța de fond greșit a examinat cererea de chemare în judecată

depusă de Ceban Vera cu probele anexate, care au dus la anularea dreptului de

proprietate al ei, deoarece Primăria satului Roșcani a eliberat act juridic, prin care s-a

confirmat că toate lucrările de construcție a casei de locuit cu nr. Cadastral

1038116019, au fost efectuate de ambii soți Surchicin Anatolie și dînsa, astfel încît și

plata pentru impozit pe imobil din 1996 pînă în 215 sunt achitate de ei.

Susține că la momentul întocmirii certificatelor cu nr. 1449 și 1450 din 21

aprilie 2008 Surchicin Anatolie era decedat, însă în termenul de 6 luni prevăzut de

normele legale pentru acceptarea succesiunii defunctului, moștenitorii de rangul I nu

au depus declarație de acceptare a acesteia, fapt cunoscut de instanță, deoarece în acest

sens au fost prezentate probe corespunzătoare, cu toate acestea instanța a emis o

hotărîre, prin care a repus în termen cererea de chemare în judecată a Verei Ceban

împotriva sa și a Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi, anulînd totodată și

certificatul de dobîndire a dreptului de proprietate obținut de dînsa legal.

Consideră că cererea de revizuire urmează a fi admisă, deoarece au devenit

cunoscute fapte care nu au fost studiate în procesul de judecată și care sunt

contradictorii concluziilor instanței de apel, pe care însă nu le-a prezentat în procesul

judecării cauzei în fond, deoarece nu a participat la examinarea cauzei, fiind internată

în spital și respectiv nu a fost înștiințată legal despre existența litigiului dat.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată

și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

La caz, se constată că revizuenta Ipati Zinaida, cu referire la dispozițiile art. 449

lit. b) CPC, a prezentat în susținerea cererii de revizuire copia extrasului din fișa

medicală nr. 23348 din care rezultă că Ipati Zinaida a fost internată în perioada 18

noiembrie 2014-28 noiembrie 2014 la IMSP Institutul Oncologic pentru etapa a II a

tratamentului combinat radiant posterior, copia Extrasului din fișa medicală a

bolnavului staționar nr.20867, din care rezultă că Ipati Zinaida a fost internată în

IMSP Institutul Oncologic la 16 octombrie 2014 și externată la 03 noiembrie 2014,

copia trimiterii-extrasului din 10 octombrie 2014 și copia extrasului din fișa de

ambulatoriu staționar a bolnavului din 30 ianuarie 2015.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele

trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) CPC, vorbește despre circumstanțe (fapte) necunoscute

anterior petiționarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a

constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii

este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut

anterior pronunțării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau

fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca

temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca

circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, ele

urmînd a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărîrii. Faptele noi

apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată,

dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze

esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte

necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sunt determinante

pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția,

modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci, sunt

determinante pentru judecarea justă a cauzei.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art.

449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare

temei.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că motivele invocate în cererea de

revizuire nu pot fi reținute ca circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii, care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentei anterior, deoarece revizuenta în marea parte

oferă împrejurări ce țin de fondul cauzei, aducând în susținere materialul probator care

a fost anexat la actele cauzei (f.d. 87-93), respectiv a constituit obiect de studiu în

cadrul judecării pricinii.

Mai mult că circumstanțele invocate ca temei de revizuire, inclusiv și cele cu

privire la lipsa dovezii de înștiințare legală a revizuentei despre litigiului în cauză,

precum și examinarea pricinii în prima instanță în lipsa acesteia, au fost menționate de

ultima și în recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13

octombrie 2015, fapt ce în plus indică la netemeinicia cererii de revizuire.

Așadar, este evident că circumstanțele descrise de către revizuentă nu constituie

circumstanțe nou-descoperite ce ar putea fi definite ca totalitatea de fapte juridice, care

ar duce la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, or

acestea nu au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, neavând

o putere decisivă pentru răsturnarea hotărârii revizuirea a cărei se solicită.

Prin urmare, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care

să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată, în timp ce acelea

prezentate nu au putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanței de judecată ori

de natură să răstoarne o situație juridică deja stabilită.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate

de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în

cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul Ipati Zinaida în

cererea de revizuire nu a invocat nici un temei, care s-ar încadra în prevederile art. 449

CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci din contra a oferit

împrejurări ce țin de fondul cauzei.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să

fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o

parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre

altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v.

Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ipati

Zinaida, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 27 aprilie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a Verei Ceban împotriva Zinaidei Ipati,

Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi, filiala Întreprinderii de Stat ,,Cadastru” cu

privire la declararea nulității actelor juridice, radierea din Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate și înregistrarea dreptului de proprietate.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Maria Ghervas