2ra-2258/16 — Anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului și a prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea ordinului, restabilirea în funcţie, încasarea salariului şi a prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2258/16 — Anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului și a prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosar nr. 2ra-2258/16
prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău
Judecător: Djeta Chistol
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: Nina Vascan
Eugenia Fistican
Veronica Negru
Î N C H E I E R E
19 octombrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecător: Valeriu Doagă
Judecătorii: Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu
examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Culeac-Reul
Natalia, în interesele lui Fediuș Igor și a recursului declarat de Fediuș Igor,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, prin care au fost
respinse cererile de apel declarate de Fediuș Igor și de către Culeac-Reul Natalia, în
interesele lui Fediuș Igor, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 30 septembrie 2015,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Fediuș Igor
împotriva Institutului de Ecologie și Geografie al Academiei de Știință a Republicii
Moldova, cu privire la anularea procesului-verbal din 18 iulie 2012 al ședinței
Laboratorului Ecobioindicație și Radioecologie despre petrecerea concursului pentru
ocuparea funcțiilor științifice, anularea ordinului nr. 02-01-144/e din 24 iulie 2012
privind încetarea contractului individual de muncă nr. 64 din 07 septembrie 2006,
restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și
încasarea prejudiciului moral,
c o n s t a t ă:
La 22 octombrie 2012, Fediuș Igor a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Institutului de Ecologie și Geografie al Academiei de Știință a Republicii
Moldova, cu privire la anularea procesului-verbal din 18 iulie 2012 al ședinței
Laboratorului Ecobioindicație și Radioecologie despre petrecerea concursului pentru
ocuparea funcțiilor științifice, anularea ordinului nr. 02-01-144/e din 24 iulie 2012
privind încetarea contractului individual de muncă nr. 64 din 07 septembrie 2006,
restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și
încasarea prejudiciului moral.
1
În motivarea acțiunii a indicat că, prin contractul individual de muncă nr. 64
din 07 septembrie 2006 a fost angajat pe un termen de 4 ani în calitate de cercetător
științific în cadrul Institutului de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a
Moldovei.
Prin ordinul Institutului de Ecologie și Geografie nr. 02-01-144/e din 24 iulie
2012, în temeiul art. 82 lit. f) din Codul muncii s-a dispus încetarea contractului
individual de muncă nr. 64 din 07 septembrie 2006, încheiat cu Fediuș Igor .
Consideră reclamantul că, acțiunile întreprinse de angajator în vederea
concedierii sale sunt abuzive cu ignorarea prevederilor legale, deoarece, raportul de
muncă existent a continuat și după expirarea termenului, fapt ce a determinat
prelungirea contractului pentru o perioadă nedeterminată.
La data de 26 iulie 2012 a depus contestație prin care a solicitat restabilirea în
funcția deținută, însă prin răspunsul nr. 264 din 24 august 2012 i s-a refuzat pe
motivul nepromovării concursului din 18 iulie 2012, organizat de angajator.
Potrivit indicațiilor angajatorului, Fediuș Igor a înaintat dosarul său pentru
admiterea la concursul organizat, însă, nu a fost informat despre Regulamentul cu
privire la ocuparea funcțiilor științifice și alegerea personalului de conducere în
Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe, care a fost aprobat prin
hotărârea Biroului Secției de Științe al Naturii și Vieții nr.32 din 02 mai 2012.
Deși angajatorul susține că Regulamentul a fost publicat pe site-ul Institutului
de Ecologie și Geografie, Fediuș Igor a fost în imposibilitate dea face cunoștință cu
acesta deoarece în perioada 24 aprilie 2012 – 08 iulie 2012 s-a aflat în concediu
medical. Însă, în pofida acestui fapt a prezentat comisiei darea de seamă în condițiile
Regulamentului menționat.
Menționează reclamantul că, ședința comisiei de concurs desfășurată la data
de 18 iulie 2012 s-a efectuat cu încălcarea prevederilor Regulamentului, deoarece în
cadrul acesteia au participat doar 8 membri din 15. Astfel, procesele verbale-
întocmite în cadrul ședinței din 18 iulie 2012 sunt nule din motiv că nu a fost
întrunit cvorumul prevăzut de Regulament.
Conform pct. 21 alin. (2) din Regulament, la ședința subdiviziunii este
obligatorie prezența a 2 membri ai Comisiei de concurs și cel puțin 2/3 din
colaboratorii științifici ai subdiviziunii.
Solicită reclamantul, admiterea acțiunii, anularea procesului-verbal al ședinței
Laboratorului Ecobioindicație și Radioecologie din 18 iulie 2012, despre petrecerea
concursului pentru ocuparea funcțiilor științifice, anularea ordinului nr. 02-01-144/e
din 24 iulie 2012 privind încetarea contractului individual de muncă, restabilirea în
funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, încasarea
prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30 septembrie 2015,
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, au fost respinse
cererile de apel declarate de Fediuș Igor și de către Culeac-Reul Natalia, în
2
interesele lui Fediuș Igor, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 30 septembrie 2015.
În favoarea concluziei sale instanța de apel a indicat că, conform contractului
individual de muncă nr. 64 din 07 septembrie 2006, încheiat între Fediuș Igor și
Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe a Republicii Moldova,
Fediuș Igor a fost angajat în funcție până la desfășurarea următorului concurs, fapt
care a fost specificat în pct. 2 al contractului nominalizat (vol. I, f.d.39-40).
Potrivit procesului-verbal al ședinței Laboratorului Ecobioindicație și
Radiologie din 18 iulie 2012, s-au examinat dosarele candidaților pentru suplinirea
funcțiilor științifice din cadrul laboratorului. Ca urmare, s-a hotărât soluționarea
propunerilor colaboratorilor laboratorului referitor la candidaturile pentru suplinirea
funcțiilor științifice.
În rezultatul desfășurării ședinței din 24 iulie 2012, cu două voturi „pentru” și
5 voturi „contra”, Fediuș Igor nu a trecut concursul pentru ocuparea funcției
științifice vacante, motiv din care angajatorul Institutul de Ecologie și Geografie a
emis ordinul nr. 02-01-144/e, în temeiul art. 82 lit. f) din Codul muncii și al pct. 2
din contractul individual de muncă nr. 64 din 07 septembrie 2006, prin care a dispus
încetarea raporturilor de muncă cu Fediuș Igor (vol. I, f.d.41).
Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,
Culeac-Reul Natalia, în interesele lui Fediuș Igor la data de 09 august 2016 a
contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a
acțiunii.
În motivarea cererii de recurs a indicat că, au fost încălcate esențial și aplicate
eronat atât normele de drept material cât și normele de drept procedural. Instanța de
fond și instanța de apel nu au dat apreciere actelor prezentate. După expirarea
termenului contractului la data de 07 septembrie 2010, nici una din părți nu a cerut
încetarea acestuia fiind continuate raporturile de muncă existente. Anunțarea publică
a concursului a fost făcută prin intermediul ziarului Moldova Suverană abia la data
de 05 mai 2012. Astfel, instanțele nu au constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și nu au luat în
considerație argumentele și probele invocate de către Fediuș Igor.
La data de 14 septembrie 2016, Fediuș Igor a depus cerere de recurs,
conținutul căreia este similar cu cererea de recurs înaintată de Culeac-Reul Natalia.
Suplimentar, recurentul Fediuș Igor în cererea sa de recurs a indicat că a fost
ilegal destituit din funcție, fără a fi preavizat. Instanțele judecătorești nu au ținut
cont de lista lucrărilor științifice și metodico-didactice, darea de seamă pentru
ultimii 4 ani și următorii 4 ani, copiile diplomelor și certificatelor de studii, copia
caracteristicii din 12 iulie 2013 eliberată de Institutul de Ecologie și Geografie. Nu
s-au luat în considerație nici audiențele pe care le-a avut la președintele Academiei
de Științe referitor la ilegalitatea și abuzul destituirii sale din funcție fără acordarea
unui alt loc de muncă.
3
Examinând admisibilitatea recursului declarat de Culeac-Reul Natalia, în
interesele lui Fediuș Igor și a recursului declarat de Fediuș Igor, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează
următoarele.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea
recursului se decide în lipsa acesteia.
La data de 23 august 2016 și 20 septembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție a
expediat în adresa intimatului Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de
Științe copia cererilor de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței.
La data de 12 septembrie 2016, reprezentantul Institutului de Ecologie și
Geografie, Blaj Tamara a depus referință, iar la data de 07 octombrie 2016 a depus
completare la referință, prin care a solicitat respingerea cererilor de recurs.
În susținerea referinței a indicat că, recursul declarat de Fediuș Igor este
neîntemeiat, lipsit de argumente deoarece temeiurile invocate nu se regăsesc în
prevederile art. 432 din Codul de procedură civilă.
Totodată a indicat că ocuparea funcției științifice are loc doar în baza selecției
prin concurs. Conform contractului individual de muncă nr. 64 din 07 septembrie
2006, încheiat între Fediuș Igor și Institutul de Ecologie și Geografie, Fediuș Igor a
fost angajat pentru o perioadă determinată, și anume pînă la desfășurarea
următorului concurs, iar prin ordinul nr. 79 din 05 iunie 2012, Fediuș Igor a fost
preavizat contra semnătură despre încetarea contractului individual de muncă (vol. I,
f.d.131, 134).
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție, examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile,
consideră că acestea sunt inadmisibile din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 431 alin. (2) Cod de procedură civilă, asupra
admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
După cum reiese din materialele cauzei, Culeac-Reul Natalia, în interesele lui
Fediuș Igor, a depus cererea de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău
din 29 iunie 2016, la data de 09 august 2016. Astfel, instanța de recurs constată că
cererea de recurs depusă Culeac-Reul Natalia, în interesele lui Fediuș Igor, și
cererea de recurs depusă de Fediuș Igor au fost declarate în termenul prevăzut.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
4
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că cererea de recurs declarată de Culeac-Reul Natalia, în interesele
lui Fediuș Igor și cererea de recurs declarată de Fediuș Igor nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, or cele
invocate în cererile de recurs sînt irelevante la examinarea admisibilității acestora.
Mai mult decât atât, nu a fost indicat nici un temei care ar indica la ilegalitatea
deciziei instanței de apel.
Prin urmare, reieșind din prevederile art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă,
cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) și (4).
Analizând argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de
declarare a recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite
de normele de drept citate, instanțele de judecată aplicând corect normele de drept
material și de drept procedural.
Dezacordul recurentului prin atacarea cu recurs a deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe, relatarea situației, în viziunea acestuia, fără a indica un
temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, este
inadmisibil și nu poate constitui temei de casare a deciziei, deoarece recursul
exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie
efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel
recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă
la caz motivele recursului sînt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii,
asupra căror instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat în modul
corespunzător.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
5
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din
Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din
recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
Cu referire la argumentul recurentului privind ilegalitatea deciziei instanței de
apel și a hotărârii primei instanțe, Colegiul menționează că în cererea de recurs nu se
indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural și din care circumstanțe rezultă ilegalitatea acestor hotărâri.
Prin urmare, recursurile declarate poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă
determinarea aspectului de ilegalitate al deciziei instanței de apel supusă controlului
judiciar.
În circumstanțele sus relatate Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat de Culeac-
Reul Natalia, în interesele lui Fediuș Igor și recursului declarat de Fediuș Igor nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură
civilă, și, drept urmare, sînt inadmisibile.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și
(11) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Recursul declarat de Culeac-Reul Natalia, în interesele lui Fediuș Igor și
recursul declarat de Fediuș Igor se consideră inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
6