2ra-2219/16 — determinarea domiciliului copiilor minori, cerere reconventionala

2ra-2219/16 — determinarea domiciliului copiilor minori, cerere reconventionala (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: M.Ulinici

(Judecătoria Nisporeni) dosarul nr.2ra-2219/16

instanța de apel: N.Traciuc, M.Anton, Iu.Cotruță

(Curtea de Apel Chișinău)

Î N C H E I E R E

19 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Plop

Mihaela în interesele recurentului Gavriliuc Gheorghe,

adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Gavriliuc Gheorghe împotriva Liubei Gavriliuc, intervenient accesoriu Direcției

Asistență Socială și Protecție a Familie a Consiliului raional Nisporeni, privind

determinarea domiciliului copiilor minori și cererea reconvențională înaintată de

Gavriliuc Liuba împotriva lui Gavriliuc Gheorghe, intervenient accesoriu Direcției

Asistență Socială și Protecție a Familie a Consiliului raional Nisporeni, privind

determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Gavriliuc Gheorghe, fiind menținută hotărîrea

Judecătoriei Nisporeni din 17 decembrie 2015,

c o n s t a t ă:

La data de 04 iunie 2015, reclamantul Gavriliuc Gheorghe a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Liubei Gavriliuc, intervenient accesoriu Direcției

Asistență Socială și Protecție a Familie a Consiliului raional Nisporeni, solicitînd

determinarea domiciliului copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, a înregistrat căsătoria cu

pîrîta Gavriliuc Liuba la data de 28.10.2002. Din căsătorie au doi copii minori,

Gavriliuc Eduard născut la 11.10.2002 și Gavriliuc Valeriu născut la 10.09.2005.

Susține că, din inițiativa, și la cererea pîrîtei, la data de 30.03.2015, căsătoria a fost

desfăcută prin hotărîre judecătorească. Însă, instanța de judecată nu a soluționat

chestiunea privind determinarea domiciliului copiilor minori, deoarece reclamanta

nu a înaintat o asemenea pretenție, fapt ce l-a determinat pe reclamant să se

adreseze în judecată cu cererea respectivă.

Menționează reclamantul că copiii se află la educația și întreținerea lui, fapt

confirmat de certificatul eliberat de primăria locală, aceștia frecventează școala din

satul Bursuc, raionul Nisporeni, avînd un atașament enorm față de dînsul. Pe cînd

pîrîta, din anul 2007, este plecată peste hotarele țării, revenind doar periodic.

Astfel, avînd în vedere faptul că legal domiciliul copiilor nu este determinat, dînsul

nu poate fără acordul mamei să-și exercite pe deplin drepturile părintești, reieșind

din interesele copiilor, de a pleca cu ei în vacanță peste hotare, la tratament sau

odihnă.

1

Relevă reclamantul că dînsul dispune de loc de trai, lucrează în domeniul

construcțiilor, periodic este nevoit să plece peste hotare la muncă pentru a-și

întreține copiii, iar la moment copiii se află la îngrijirea mamei sale Iavorschii Ana.

Solicită reclamantul, determinarea domiciliului copiilor minori Gavriliuc

Eduard născut la 11.10.2002 și Gavriliuc Valeriu născut la 10.09.2005, cu dînsul în

satul Bursuc, raionul Nisporeni.

La rîndul său, la data de 01.07.2015, Gavriliuc Liuba, a înaintat cerere

reconvențională împotriva lui Gavriliuc Gheorghe, intervenient accesoriu Direcția

Asistență Socială și Protecție a Familiei Nisporeni, solicitînd stabilirea domiciliului

copiilor minori și încasarea pensiei pe întreținere.

În motivarea cererii sale, Gavriliuc Liuba a invocat că, s-a aflat în căsătorie

cu Gavriliuc Gheorghe în perioada 28.10.2002-30.03.2015. Din căsătorie s-au

născut copiii Gavriliuc Eduard, născut la 11.10.2002 și Gavriliuc Valeriu, născut la

10.09.2005. La moment copiii se află la întreținerea și educația sa.

Menționează reclamanta că nu a ajuns la un acord cu pîrîtul privind stabilirea

domiciliului copiilor minori, fapt pentru care solicită instanței de judecată stabilirea

domiciliului copiilor minori Gavriliuc Eduard și Gavriliuc Valeriu cu dînsa, iar

deoarece pîrîtul nu-și execută obligația de părinte, dînsa nu are altă soluție decît să

solicite instanței obligarea pîrîtului să participe la întreținerea copiilor minori. Din

motiv că pîrîtul nu activează în Republica Moldova și nu are un certificat care ar

confirma veniturile lunare a acestuia, consideră oportun de a solicita încasarea

pensiei alimentare într-o sumă bănească fixă în sumă de 1000 lei lunar pentru

fiecare copil.

Prin hotărîrea Judecătoriei Nisporeni din 17 decembrie 2015, cererea de

chemare în judecată înaintată de Gavriliuc Gheorghe împotriva Liubei Gavriliuc,

intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familie a

Consiliului raional Nisporeni, privind determinarea domiciliului copiilor minori a

fost respinsă ca nefondată.

Cererea reconvențională înaintată de Gavriliuc Liuba împotriva lui

Gavriliuc Gheorghe, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familie a Consiliului raional Nisporeni, privind determinarea domiciliului copiilor

minori și încasarea pensiei de întreținere, a fost admisă, fiind dispusă stabilirea

domiciliului copiilor minori Gavriliuc Eduard, născut la 11.10.2002 și Gavriliuc

Valeriu, născut la 10.09.2005, cu mama - Gavriliuc Liuba; încasarea de la

Gavriliuc Liuba în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 100 (una sută) lei,

pentru pretenția cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori; încasarea

de la Gavriliuc Gheorghe în beneficiul Liubei Gavriliuc pensia pentru întreținerea

copiilor minori Gavriliuc Eduard, născut la 11.10.2002 și Gavriliuc Valeriu, născut

la 10.09.2005, în sumă fixă în mărime de 1000 (una mie) lei lunar, pentru fiecare

copil, începînd cu 17.12.2015 pînă la atingerea majoratului de către copii;

încasarea de la Gavriliuc Gheorghe în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

720 (șapte sute douăzeci) lei.

Împotriva hotărîrii instanței de fond, la data de 18 decembrie 2015, a depus

apel Gavriliuc Gheorghe solicitînd casarea hotărîrii primei instanțe, cu emiterea

unei noi hotărîri de admitere a acțiunii inițiale și de respingere a acțiunii

reconvenționale.

2

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016 s-a respins apelul

declarat de către Gavriliuc Gheorghe, fiind menținută fără modificări hotărîrea

Judecătoriei Nisporeni din 17 decembrie 2015.

La adoptarea soluției instanței de apel s-a invocat că concluzia instanței de

fond privind netemeinicia pretenției reclamantului Gavriliuc Gheorghe privind

stabilirea domiciliului copiilor minori cu dînsul, este corectă, deoarece de un timp

îndelungat părțile locuiesc separat, iar destrămarea familiei în pofida faptului că a

avut loc la inițiativa soției Gavriliuc Liuba, motivul a fost faptul violenței în

familie, faptul dat fiind demonstrat prin procesul verbal întocmit de autoritățile

italiene. Copiii minori, în perioada cît părinții au fost plecați peste hotarele țării, au

locuit cu bunica pe linia mamei, Zorila Ana, faptul confirmat prin Avizul -

concluzie nr.173 din 01.03.2012 cu privire la posibilitatea instituirii tutelei-copiilor

minori Gavriliuc Eduard, născut la 11.10.2002 și Gavriliuc Valeriu, născut la

10.09.2005, în concluzia căruia s-a hotărît de a institui tutela copiilor minori, fără

plata indemnizațiilor lunare, tutore fiind desemnată bunica copiilor Zorila Ana,

domiciliată în satul Bursuc, raionul Nisporeni, care nu este contestată de părți.

Indică instanța de apel că instanța de fond corect a reținut că, pe perioada cît

s-a aflat plecată peste hotarele țării, mama copiilor Gavriliuc Liuba a participat

activ la întreținerea copiilor, faptul confirmat prin bonurile de transferuri bănești

efectuate prin intermediul instituțiilor bancare, anexate la materialele cauzei. La

fel, faptul dat mai este menționat și în cadrul anchetei sociale de evaluare inițială

din 14.04.2015, unde la rubrica venitul lunar al familiei, în calitate de sursă sunt

indicate veniturile lui Gavriliuc Liuba, care din luna iulie și pînă la momentul

anchetei a transferat suma de 500 Euro, la fel și veniturile lui Gavriliuc Gheorghe,

obținute din munca sezonieră în sumă de 5000 lei lunar.

Totodată, aflîndu-se în grija bunicii Zorila Ana, minorii Gavriliuc Eduard și

Gavriliuc Valeriu, au fost luați periodic în grija tatălui Gavriliuc Gheorghe, care

neavînd un loc de trai propriu, locuia în chirie, iar plecînd peste hotarele țării, a

lăsat copiii în grija unei rude, care nu a fost preocupată de grija copiilor.

Relevă instanța de apel că corect a fost apreciat de prima instanță, ca fiind

critic, Avizul - concluzie al Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei

Nisporeni nr.1093 din 06.11.2015 acesta fiind bazat doar pe discuțiile purtate cu

copiii, care au menționat că doresc să locuiască cu tatăl lor din motiv că se împacă

mai bine și vine mai des acasă, or, concluzia nu reflectă circumstanțele cazului

minuțios și sub toate aspectele, în aceasta practic lipsește partea descriptivă și

motivarea soluției. Mai mult, asistînd în cadrul ședinței de judecată la audierea

copiilor minori Gavriliuc Eduard și Gavriliuc Valeriu, pedagogul Bejan Svetlana a

ajuns la concluzia că este prezentă influența tatălui asupra copiilor minori.

Vizavi de cererea reconvențională înaintată de reclamant Gavriliuc Liuba

împotriva lui Gavriliuc Gheorghe, intervenient accesoriu Direcției Asistență

Socială și Protecție a Familie Nisporeni, privind determinarea domiciliului copiilor

minori și încasarea pensiei de întreținere, instanța de apel corect a concluzionat că,

aceasta este întemeiată și urmează a fi admisă, din considerentul că Gavriliuc

Gheorghe are venituri neregulate și fluctuabile, încasarea pensiei de întreținere sub

forma unei cote din salariu și/sau alte venituri este imposibilă și dificilă, astfel

instanța de judecată corect a dispus încasarea de la acesta a pensiei de întreținere a

copiilor minori în sumă fixă în mărime de 1000 lei lunar, pentru fiecare copil,

potrivit art. art. 74 și 76 Codul Familiei.

3

Instanța de apel a considerat că soluția dată de prima instanță se încadrează în

prevederile art.63 al.(l) și alin.(2) Codul familiei, care stabilește că, în cazul cînd

părinții locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins vîrsta de 14 ani se

determină prin acordul părinților. Dacă un atare acord lipsește, domiciliul

minorului se stabilește de către instanța judecătorească, ținîndu-se cont de

interesele și părerea copilului (dacă acesta a atins vîrsta de 10 ani). În acest caz,

instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul copilului față de fiecare

dintre părinți, față de frați și surori, vîrsta copilului, calitățile morale ale părinților,

relațiile existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a crea

condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul

de lucru, condițiile de trai etc.)

La 30 mai 2016 și 19 septembrie 2016 avocatul Plop Mihaela în interesele

recurentului Gavriliuc Gheorghe a depus recurs în termen împotriva deciziei

instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a

acțiunii inițiale și de respingere a cererii reconvenționale.

În motivarea recursului se invocă că atît instanța de apel cît și prima instanță

nu au constatat și elucidat toate circumstanțele pentru examinarea obiectivă a

cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material.

Se mai indică în recurs că instanța de fond și de apel a ignorat și practica

judiciară stabilită în p. 2 al Hotărârii Plenului CSJ nr. 6 din 17.11.2014 „Cu privire

la practica judiciară de examinare a pricinilor civile privind decăderea din

drepturile părintești” care prevede criteriul de bază în toate litigiile de familie în

care sunt implicați copii minori și anume principiul asigurării și promovării cu

prioritate a interesului superior al copilului.

În temeiul celor expuse, obligația instanței de judecata era de a examina

minuțios toate probele din dosar, inclusiv avizul organului de tutelă și curatelă, în

strictă conformitate cu normele legale, ca o garanție de protecție a interesului

superior al copilului, cît și a familiei, în același context. Potrivit jurisprudenței

CtEDO, în cauzele de acest fel, examinarea elementelor care servesc cele mai bine

interesele copilului este întotdeauna de o importanță fundamentală (cauza

Johansen împotriva Norvegiei, hotărîrea din 07.08.1996, par. 64).

O altă normă materială care nu a fost aplicată de instanța de apel este

prevăzută în art. 63, alin. (2) CPC, potrivit căreia „...domiciliul minorului se

stabilește de către instanța judecătorească, ținîndu-se cont de interesele și părerea

copilului (dacă acesta a atins vîrsta de 10 ani). În acest caz, instanța judecătorească

va lua în considerare atașamentul copilului față de fiecare dintre părinți, față de

frați și surori, vîrsta copilului, calitățile morale ale părinților, relațiile existente

între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a crea condiții adecvate

pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru,

condițiile de trai etc.).

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

4

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către avocatul Plop Mihaela

în interesele recurentului Gavriliuc Gheorghe, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situația de

apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei,

iar argumentele invocate în recursul declarat de către avocatul Plop Mihaela în

interesele recurentului Gavriliuc Gheorghe, în esența lor, sînt similare

argumentelor invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse

asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra

căror instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către avocatul Plop Mihaela în interesele

recurentului Gavriliuc Gheorghe ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către avocatul Plop Mihaela în interesele recurentului

Gavriliuc Gheorghe, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5