2ra-1956/16 — revendicarea dreptului de proprietate asupra terenului

prima instanță: V. Șchiopu dosarul nr. 2ra-1956/16

instanța de apel: A. Gheorghieș, A. Toderaș, A. Albu

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea, Galina Stratulat

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Cernei

Andrei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cernei Andrei

împotriva lui Palici Gheorghe, Pascari Maxim, Foșnea Mihai și Foșnea Anastasia,

Primăriei satului Cornești, Oficiului Teritorial Cadastral Ungheni cu privire la

revendicarea dreptului de proprietate asupra terenului, împotriva deciziei Curții de

Apel Bălți din 12 aprilie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Cernei

Andrei și menținută hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 15 decembrie 2015

c o n s t a t ă

La 29 septembrie 2014 Cernei Andrei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Palici Gheorghe, Pascari Maxim, Foșnea Mihai și Foșnea Anastasia,

Primăriei satului Cornești, Oficiului Teritorial Cadastral Ungheni cu privire la

revendicarea dreptului de proprietate asupra terenului.

În motivarea acțiunii a indicat că, revenind în satul de baștină din s. Cornești r-

l Ungheni în luna aprilie a anului 2012, a depistat că casa părintească a fost demolată,

iar terenul cu suprafața de 0,21 ha a fost modificat și anexat la gospodăria lui Palici

Gheorghe, care potrivit înțelegerii încheiate în scris între Cernei Andrei și Palici

Gheorghe, ultimul urma doar să exercite dreptul de folosință asupra acestuia, dar nu

și dreptul de dispoziție, deci la transmis în arendă pe o perioadă nedeterminată.

Deoarece Palici Gheorghe era plecat peste hotarele țării, reclamantul din datele

Primăriei s. Cornești a aflat că terenul din litigiu începînd cu 29 mai 1998 a fost trecut

în proprietatea celui dintîi în temeiul unui contract de vînzare-cumpărare semnat și în

persoana primarului Pascari Maxim, care-și exercita mandatul în acea perioadă.

Invocă ilegalitatea contractului din 29 mai 1998, deoarece a fost semnat de o

persoană neîmputernicită - primarului Pascari Maxim. Or, conform Legii cu privire la

notariat nr. 1153 din 11 aprilie 1997, secretarul consiliului deținea atribuția de

autentificare a tranzacțiilor de înstrăinare a terenurilor cu destinație agricolă și a

bunurilor imobiliare. Însă norma dată a intrat în vigoare abia în luna aprilie 2000, deci

după apariția raporturilor juridice din 29 mai 1998. Legea enunțată la acea dată

prevedea că atribuția de autentificare a tranzacțiilor revenea notarilor și nu organelor

administrației publice locale.

În cadrul anchetei penale efectuate de către Procuratura r-lui Ungheni s-a

constatat că la Primăria s. Cornești, Arhiva de Stat, OCT Ungheni lipsește originalul

unui astfel de contract de vînzare-cumpărare din 29 mai 1998, deși cadrul legal

impune păstrarea unor astfel de acte juridice timp de 75 ani; a dispărut Registrul

actelor notariale din 1998; nu este clară identitatea reală a vînzătorului în cazul

tranzacției; înregistrarea dreptului de proprietate a noului proprietar asupra terenului

a fost efectuată cu încălcarea vădită a legii și anume a fost admisă înregistrarea

dreptului doar în baza unei copii a contractului și nu a originalului acestuia.

Ca urmare a celor expuse, cere reclamantul declararea nulității contractului de

vînzare-cumpărare nr. 22 din 29 mai 1998; revendicarea dreptului de proprietate

asupra terenului de 0,21 ha pe care l-a dobîndit de la părinți și ulterior acaparat ilegal

de Palici Gheorghe; obligarea Primăriei s. Cornești și OCT Ungheni de a efectua toate

acțiunile necesare pentru documentarea revendicării dreptului de proprietate a

reclamantului asupra terenului cu suprafața de 0,21 ha și eliberarea pe numele

reclamantului a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren; obligarea lui

Palici Gheorghe de a restitui terenul aflat în litigiu cu suprafața de 0,21 ha și

restabilirea gardului; încasarea de la pîrît a cheltuielilor de judecată.

Ulterior, reclamantul a depus o acțiune suplimentară în motivarea căreia a

indicat că Palici Gheorghe, după intentarea prezentului litigiu, a vîndut terenul lui

Foșnea Mihai și Anastasia la data de 02 aprilie 2015, care deși cunoșteau de existența

prezentului dosar civil, au fost induși în eroare de către Palici Gheorghe precum că

litigiul s-a soluționat în favoarea lui.

Cere Andrei Cernei declararea nulității contractului de vînzare - cumpărare a

terenului și casei de locuit nr. 2508 din 02 aprilie 2015 încheiat între Palici Gheorghe

și Foșnea Mihai și Anastasia, repunerea în terenul de adresare cu acțiune în judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 15 decembrie 2015, a fost respinsă

acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 12 aprilie 2016, a fost respins apelul

declarat de către Cernei Andrei și menținută hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 15

decembrie 2015.

La 01 iulie 2016 Cernei Andrei a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești și

restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele la adoptarea hotărîrilor nu au

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîri sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Astfel, instanțele nu au luat în considerație faptul că contractul de vînzare-

cumpărare a imobilului din litigiu din 29 mai 1998 a fost semnat de o persoană

neîmputernicită – fostul primar Maxim Pascari. Și nici Andrei Cernei de iure nu era

în drept de a înstrăina imobilul lui Gheorghe Palici, în cazul în care nu a acceptat

succesiunea după decesul părinților săi. Mai mult ca atît, contractul în cauză nu a fost

prezentat în original și nici nu a fost de găsit în cancelaria Primăriei s. Cornești, OCT

Ungheni. Or, în urma constatării circumstanțelor date, instanțele urmau să admită

pretențiile recurentului, dar nu să ajungă la concluzia de respingere a acțiunii din lipsă

de probe.

Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul declarat de Cernei Andrei este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept

să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată

a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Cernei Andrei nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a

apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de

către Cernei Andrei, în esența sa, sunt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de

drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerințelor art. 130

CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse, or recursul

exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Cernei Andrei ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e

Recursul declarat de către Cernei Andrei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Galina Stratulat