2ra-1976/16 — încasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea sumei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1976/16 — încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță, Judecătoria Șoldănești dosarul nr. 2ra-1976/2016
Judecător: O. Școlnic
Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți:
Judecători: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi,
Î N C H E I E R E
05 octombrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Iuliana Oprea, Galina Stratulat
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
avocatul Nicolae Guminiuk, în interesele lui Vadim Boescu,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie
Ivașchevici împotriva lui Vadim Boescu cu privire la încasarea sumei,
împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 14 aprilie 2016, prin care a fost
admis apelul declarat de Iurie Ivașchevici și casată hotărîrea Judecătoriei
Telenești din 09 noiembrie 2015,cu emiterea unei noi hotărîri de admitere
integrală a acțiunii,
c o n s t a t ă :
La 04 iunie 2015 reclamantul Iurie Ivașchevici a înaintat cerere de
chemare în judecată împotriva lui Vadim Boescu cu privire la încasarea sumei.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că în luna septembrie 2013 a
avut o înțelegere verbală cu Vadim Boescu, pentru a-i îndeplini lucrări cu
tractorul său personal în livada lui Vadim Boescu, și anume de a scoate rădăcinile
copacilor fructiferi.
Susține reclamantul că, s-au înțeles că cheltuielile pentru motorină să le
achite pîrîtul, iar pentru lucrările cu tractorul acesta urma să-i achite cîte 1 000 lei
pe zi.
Afirmă că, lucrările cu tractorul au durat 22 zile. După aceasta reclamantul
i-a mai lăsat tractorul cîteva zile pentru a termina lucrările și pîrîtul i-a promis că
se achită în termen de zece zile, însă pînă la moment nu a achitat datoria,
acumulând o datorie în sumă de 1 100 Euro.
Solicită Iurie Ivașchevici admiterea acțiunii, încasarea din contul lui
Vadim Boescu în beneficiul său a datoriei în suma de 1 100 Euro, în contul
prestărilor de servicii.
Prin hotărîrea Judecătoriei Telenești din 09 noiembrie 2015 acțiunea lui
Iurie Ivașchevici împotriva lui Vadim Boescu cu privire la încasarea sumei, a fost
respinsă ca neîntemeiată.
1
Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, la 11 ianuarie 2016 Iurie
Ivașchevici a depus cerere de apel, solicitînd admiterea apelului cu casarea
hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a
acțiunii.
Prin decizia Curții de Apel Bălți din 14 aprilie 2016 s-a admis apelul
declarat de Iurie Ivașchevici; s-a casat integral hotărîrea Judecătoriei Telenești din
09 noiembrie 2015, cu emiterea unei noi hotărîri prin care s-a admis acțiunea lui
Iurie Ivașchevici împotriva lui Vadim Boescu cu privire la încasarea sumei; s-a
încasat de la Vadim Boescu în beneficiul lui Iurie Ivașchevici în contul achitării
plății pentru serviciile prestate suma de 1 100 Euro, cheltuielile de achitare a taxei
de stat în mărime de 726 lei și cheltuielile de acordare a asistenței juridice în
mărime de 1 500 lei; s-a încasat de Vadim Boescu în beneficiul statului taxa de
stat în sumă de 726 lei.
La 06 iunie 2016 avocatul Nicolae Guminiuk, în interesele lui Vadim
Boescu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei
instanțe.
În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată decizie
instanței de apel, deoarece instanțele nu au examinat multiaspectual materialele
cauzei, a dat o apreciere greșită materialului probator.
Consideră recurentul că, instanța de apel, eronat a pus la baza deciziei
declarațiile martorilor, care sunt prieteni de-ai intimatului, iar un contract de
prestări servicii nu a fost prezentat.
Totodată a mai menționat că, instanța de apel a denaturat declarațiile sale,
în cazul în care pe tot parcursul procesului nu a recunoscut faptul existenței
contractului de prestări servicii.
Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4).
2
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Nicolae
Guminiuk, în interesele lui Vadim Boescu nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,
recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea
situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta
în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe
cînd în recursul declarat de avocatul Nicolae Guminiuk, în interesele lui Vadim
Boescu, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de avocatul Nicolae Guminiuk, în interesele lui Vadim
Boescu ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de avocatul Nicolae Guminiuk, în interesele lui Vadim
Boescu se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Iuliana Oprea
Galina Stratulat
3