2ra-2113/16 — rezilierea contractului

2ra-2113/16 — rezilierea contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău Dosarul nr.2ra-2113/16

Judecător: S. Papuha

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, Valeriu Doagă,

Judecători Galina Stratulat, Iuliana Oprea

soluționînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Buciuceanu Valeriu,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Buciuceanu

Valeriu împotriva CA „Iurie Spînu” și Spînu Iurie cu privire la rezilierea contractului

de asistență juridică nr. 2 din 04 februarie 2010 și compensarea cheltuielilor de

judecată și cererea reconvențională înaintată de către Spîni Iurie împotriva lui

Buciuceanu Valeriu cu privire la încasarea datoriei, a penalității, a dobînzii de

întîrziere și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016 prin care cererea

de apel declarată de către Spînu Iurie a fost admisă, hotărîrea Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 03 septembrie 2015 a fost casată și emisă o nouă hotărîre de

admitere a acțiunii reconvenționale,

C O N S T A T Ă :

La 10 septembrie 2014 Buciuceanu Valeriu s-a adresat în instanța de

judecată cu cerere de chemare în judecată nominalizată către CA "Iurie Spînu" și

Spînu Iurie cu privire la rezilierea contractului de asistență juridică nr. 2 din 04

februarie 2010, încheiat între Buciuceanu Valeriu și CA "Iurie Spînu", începând cu

02 septembrie 2014, și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, Buciuceanu Valeriu a invocat că, la 04 februarie 2010 a

încheiat cu avocatul Spînu Iurie contractul nr. 02 de asistență juridică, iar conform

pct. 1. 1 din acest contract, avocatul s-a obligat să consulte și reprezinte interesele

clientului la soluționarea și examinarea problemelor referitor la litigiul de muncă cu

„Media Securitate Grup" SRL în relațiile cu toate persoanele și instanța de judecată,

1

clientul obligându-se să plătească avocatului onorariul și cheltuielile aferente și să

îndeplinească condițiile contractuale.

Argumentează că, la 27 august 2014 a solicitat avocatului Iurie Spînu să

întocmească o cerere de revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din 06 august

2014, nr. 2ra-2133/14 din 6 august 2014, pronunțată în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de către Buciuceanu Valeriu împotriva

„Media Securitate Grup" SRL privind restabilirea în funcție, încasarea salariului și

repararea prejudiciului moral cauzat.

La 28 august 2014 avocatul Iurie Spînu a refuzat întocmirea cererii de

revizuire, invocând că reclamantul nu știe ce dorește și că trebuie inițial să-și

îndeplinească obligațiile asumate, amenințându-1 că, în caz contrar, va pierde tot.

La 28 august 2014 a solicitat repetat avocatului Spînu Iurie întocmirea unei

cereri de revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din 06 august 2014, care a

refuzat invocând încheierea unui alt contract de asistență juridică.

În temeiul pct. 2.2. lit. d) din contractul de asistență juridică nr. 2 din 4

februarie 2010, clientul este obligat despre intenția sa de a modifica sau desface

contractul să anunțe avocatul cu un preaviz de 10 zile.

Astfel, deoarece pînă în prezent avocatul Iurie Spînu nu i-a acordat asistență

juridică deplină, conform prevederilor contractului de asistență juridică din 04

februarie 2010 și nu i-a fost întocmită și depusă cerere de revizuire a deciziei Curții

Supreme de Justiție din 06 august 2014, consideră că a notificat avocatul Iurie Spînu

că reziliază cu acesta contractul de asistență juridică nr. 2 din 4 februarie 2010.

În temeiul pct. 2.1 lit. b) din contractul de asistență juridică nr. 2 din 4

februarie 2010, avocatul se angajează să nu întreprindă măsuri care ar duce atingere

bunului nume sau reputației clientului.

Astfel, având în vedere faptul că avocatul Iurie Spînu a încălcat punctul

menționat, atentând la bunul său nume în calitate de client, prin notificarea din 29

septembrie 2015, Buciuceanu Valeriu 1-a informat pe Spînu Iurie cu privire la

rezilierea contractului de asistență juridică nr. 2 din 04 februarie 2010.

Printr-o cerere suplimentară, la 09 aprilie 2015, reclamantul și-a majorat

pretențiile, invocând nulitatea pct. 4.2. din contractul de asistență juridică, în temeiul

căruia, în cazul încălcării de către client a pct. 3 din contract, acesta va fi obligat la

plata unei dobânzi de întîrziere în mărime de 2 % din sumele datorate pentru fiecare

zi de întîrziere și dau dreptul unilateral avocatului la reziliere.

În contextul acțiunii reconvenționale înaintate de Spînu Iurie către

Buciuceanu Valeriu privind încasarea sumei de 95391,88 lei, în temeiul pct. 4.2. din

contractul de asistență juridică februarie 2010, prin care părțile au stabilit plata

penalității de 2 % pentru fiecare zi de întîrziere, pe cînd, de facto, în contract este

stabilită dobîndă de întîrziere și nicidecum penalitate.

În drept, invocă prevederile art. art. 211 alin. (2), 220 alin. (1), 625 alin. (1) și

alin. (2), 732 alin. (1) și alin. (2) din Codul civil.

2

Astfel, având în vedere faptul că, în privința clauzei penale pretinsă a fi

încasată de către Spînu Iurie, nu a fost respectată forma scrisă stabilită expres de

lege, consideră că este întemeiată constatarea nulității absolute a pct. 4.2 din contract,

ori, părțile în contract au stabilit plata unei dobînzi, dar nicidecum încasarea unei

penalități.

La 20 iulie 2015 Buciuceanu Valeriu și-a concretizat pretențiile înaintate către

Spînu Iurie, solicitând inclusiv constatarea nulității absolute a clauzei nr. 4.2 din

contractul de asistență juridică nr. 02 din 04 februarie 2010, privind plata unei

dobînzi de întîrziere în mărime de 2 % din sumele datorate pentru fiecare zi de

întîrziere.

Ulterior la 05 ianuarie 2015 Spînu Iurie s-a adresat cu acțiune

reconvențională către Buciuceanu Valeriu cu privire la încasarea datoriei în sumă de

59139,59 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 174456 lei în temeiul contractului

de asistență juridică nr. 02 din 04 februarie 2010.

În motivarea acțiunii reconvenționale, Spînu Iurie a invocat că, prin

contractul de asistență juridică nr. 02 din 04 februarie 2010, Spînu Iurie s-a obligat

față de Buciuceanu Valeriu să acorde asistență juridică în vederea soluționării

litigiului de muncă cu SC "Media securitate grup" SRL, care a fost examinat prin

decizia Curții Supreme de Justiție din 06 august 2014, iar Buciuceanu Valeriu s-a

obligat să achite 30% din sumele încasate.

Pretinde că, Buciuceanu Valeriu nu și-a executat obligațiile până în prezent,

cu toate că la 19 august 2014 s-a adresat cu cerere prealabilă către acesta.

Invocă că, la 29 august 2014 a primit de la Buciuceanu Valeriu suma de

67456 lei, refuzând să achite datoria în mărime de 59139,59 lei (126764,59 - 67456

= 59139,59).

În temeiul pct. 4.2 din contract, Spînu Iurie pretinde încasarea sumei de

174456 lei cu titlu dobândă de întârziere calculată în mărime de 2% pentru fiecare zi

de întârziere.

Pe parcursul desfășurării procesului civil, reclamantul Spînu Iurie și-a

concretizat pretențiile față de pârâtul Spînu Iurie, solicitând încasarea datoriei în

mărime de 23 489 lei, a penalității în sumă de 96185,12 lei și a sumei de 3703,82 lei

cu titlu de dobândă legală de întârziere, calculată în temeiul art. 619 din Codul civil,

precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Argumentează că, prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 10

mai 2010 și a hotărârii suplimentare din 27 mai 2010, Buciuceanu Valeriu a încasat

suma de 52280,50 lei, iar în urma rejudecării cauzei în temeiul hotărârii Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 17 octombrie 2013, la 08 aprilie 2014 a încasat suma de

360709,19 lei, iar la 25 iunie 2014 a încasat dobânda de întârziere în sumă de

10129,50 lei, iar în total Buciuceanu Valeriu a încasat suma de 423119, 19 lei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 august 2014, suma încasată a

fost micșorată cu 6600 lei, suma totală încasată constituind 416519, 19 lei.

3

Astfel, conform pct. 3.1. din contractul de asistență juridică, pretinde că

pârâtul urmează să achite în beneficiul său 30% din sumele încasate, adică suma de

124955,76 lei (416519,19 lei*30%/100%).

Invocă că, la 29 august 2014 a primit de la pârât suma de 67456 lei, iar după

înaintarea acțiunii reconvenționale, la 06 martie 2015 pârâtul i-a achitat suma de

34010,72 lei, datoria constituind astfel suma de 23489,04 lei (124955,76 - 67456 -

34010,72).

În temeiul art. 624 din Codul civil și pct. 4.2 din contractul de asistență

juridică, pretinde că încasarea penalității contractuale pentru neexecutarea în termen

a obligațiilor, în mărime de 0,9%, adică mai mică decât cea prevăzută la pct. 4.2 din

contract.

Astfel, conform art. 268 din Codul civil, penalitatea este calculată începând

cu 24 august 2014 pentru o perioadă de 6 luni (180 zile) după cum urmează, pentru

perioada 24 - 29 august 2014 = 5 zile / 124955,76 lei * 0,9% * 5 zile - 5623 lei;

pentru perioada 29 august 2014 - 19 februarie 2015 = 175 zile, dobânda este

calculată din suma de 57499,76 lei (124955,76 - 67456) / 57499,76 lei * 0,9% * 175

zile = 90562 lei, în total penalitatea în sumă de 96185,12 lei (5623 + 90562,12).

În temeiul art. 619 din Codul civil, reclamantul Spînu Iurie pretinde

încasarea din contul lui Buciuceanu Valeriu suma de 3703,82 lei cu titlu de dobândă

legală de întârziere calculată începând cu 24 august 2014.

Printr-o cerere suplimentată, reclamantul Spînu Iurie a solicitat încasarea

penalității în sumă de 24579,88 lei (7244,97 + 17332,91), calculată pentru perioada

20 februarie - 06 martie 2015 = 14 zile / 57499,76 lei * 0,9% * 14 zile = 7244,97 lei

și 06 martie - 27 mai 2015 =82 zile, calculată din suma de 23489, 04 lei (57499,76 -

34010,72 lei /23489,04 lei * 0,9% * 82 zile = 17334,91 lei.

La 24 iulie 2015 Spînu Iurie și-a concretizat pretențiile către Buciuceanu

Valeriu, solicitând admiterea acțiunii reconvenționale cu încasarea sumei de 23489

lei cu titlu de datorie, a sumei de 96185,12 lei cu titlu de penalitate calculată pentru

perioada 24.08.2014 - 19 februarie 2015, a sumei de 49705,43 lei cu titlu de

penalitate calculată pentru perioada 20 februarie - 03 august 2015 și a sumei de

6717,43 lei cu titlu de dobândă legală de întârziere, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat achitată în mărime de 4320 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Pașcani mun. Chișinău din 03 septembrie 2015,

instanța de judecată a admis acțiunea înaintată de Buciuceanu Valeriu către Spînu

Iurie, a constatat nulitatea absolută a clauzei prevăzute la pct. 4.2 din contractul de

asistență juridică nr. 02 din 04 februarie 2010, încheiat între CA”Iurie Spînu” și

Buciuceanu Valeriu, privind "plata unei dobânzi de întârziere în mărime de 2 %

procente din sumele datorate pentru fiecare zi de întârziere", a reziliat contractul de

asistență juridică nr. 02 din 04 februarie 2010, încheiat între CA”Iurie Spînu” și

Buciuceanu Valeriu, începând cu 02 septembrie 2014 și a încasat din contul lui

Spînu Iurie în beneficiul lui Buciuceanu Valeriu suma de 300 lei cu titlu de taxă de

stat și suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

4

În același timp, instanța de judecată a respins ca neîntemeiată acțiunea

reconvențională înaintată de către Spînu Iurie către Buciuceanu Valeriu cu privire la

încasarea sumei de 23489 lei cu titlu de datorie, a penalității în mărime de 96185,12

lei pentru perioada 24 august 2014 - 19 februarie 2015 și în mărime de 49705,43

pentru perioada 20 februarie - 03 august 2015, a sumei de 6717,43 lei cu titlu de

dobândă de întârziere, precum și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de

4320 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a

tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiunea inițială se

încadrează parțial în prevederile legii.

Nefiind de acord cu hotărârea menționată supra, la 29 septembrie 2015 Spînu

Iurie a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03

septembrie 2015, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea inițială, iar acțiunea

reconvențională să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016, s-a admis apelul

declarat de Spînu Iurie.

S-a casat în parte hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03

septembrie 2015 și s-a emis în această parte o nouă hotărâre prin care:

S-au respins pretențiile înaintate de Buciuceanu Valeriu către CA "Iurie

Spînu" și Spînu Iurie privind constatarea nulității absolute a clauzei nr. 4.2 din

contractul de asistență juridică nr. 2 din 04 februarie 2010.

S-a admis cererea depusă de Spînu Iurie privind renunțarea la pretențiile

înaintate către Buciuceanu Valeriu privind încasarea penalității pentru perioada

24.08.2014 - 19.02.2015 în sumă de 96185,12 lei și pentru perioada 20.02.2015 –

03.08.2015 în sumă de 49705,43 lei.

S-a încetat procesul civil în partea pretențiilor înaintate de Spînu Iurie către

Buciuceanu Valeriu privind încasarea penalității pentru perioada 24.08.2014 -

19.02.2015 în sumă de 96185,12 lei și pentru perioada 20.02.2015 - 03.08.2015 în

sumă de 49705,43 lei.

S-a admis acțiunea reconventională înaintată de Spînu Iurie către Buciuceanu

Valeriu cu privire la încasarea datoriei în sumă de 23489 lei, încasarea dobânzii

legale de întârziere în mărime de 6717,43 lei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

S-a încasat din contul lui Buciuceanu Valeriu în beneficiul lui Spînu Iurie

suma de 23489 (douăzeci și trei mii patru sute optzeci și nouă) lei cu titlu de datorie

născută în temeiul contractului de asistență juridică nr. 2 din 04 februarie 2010.

S-a încasat din contul lui Buciuceanu Valeriu în beneficiul lui Spînu Iurie

suma de 6717 (șase mii șapte sute șaptesprezece) lei și 43 bani cu titlu de dobândă

legală de întârziere.

S-a încasat din contul lui Buciuceanu Valeriu în beneficiul lui Spînu Iurie

suma de 4980 (patru mii nouă sute optzeci) lei cu titlu de taxă de stat achitată la

5

înaintarea acțiunii reconvenționale și declararea apelului și suma de 20 (douăzeci) lei

cu titlu de cheltuieli poștale.

Hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 03 septembrie 2015, în

partea admiterii pretențiilor înaintate de Buciuceanu Valeriu către CA "Iurie Spînu"

și Spînu Iurie cu privire la rezilierea contractului de asistență juridică nr. 2 din 04

februarie 2010, s-a menținut.

S-a încasat din contul lui Spînu Iurie în beneficiul lui Buciuceanu Valeriu,

proporțional părții admise din pretenții, suma de 200 (două sute) lei cu titlu de taxă

de stat achitată la înaintarea acțiunii civile și suma de 3000 (trei mii) lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant își au în parte reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului

iar argumentele formulate în cererea de apel sunt întemeiate.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 05 aprilie 2016, Buciuceanu

Valeriu a depus cerere de recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016 cu remiterea cauzei spre

rejudecare.

În motivarea recursului, aceasta a indicat că, decizia instanței de apel a fost

adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material și cu încălcarea normelor

de drept procedural.

Totodată, mai invocă recurentul că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a litigiului.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 03 martie

2016 a fost contestată cu recurs de către Buciuceanu Valeriu la 05 aprilie 2016,

Astfel, prin prisma art. 425 CPC completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus în

termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului

se va decide în lipsa acesteia.

La data de 11 august 2016, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a expediat în adresa CA „Iurie Spînu” și

Spînu Iurie copia recursului depus de către Buciuceanu Valeriu, cu informarea

concomitentă a acesteia despre necesitatea depunerii referinței.

La 01 septembrie 2016, Spînu Iurie a depus refertință la cererea de recurs

depusă de către Buciuceanu Valeriu prin care a solicitat respingerea acestuia ca fiind

inadmisibil.

6

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs de către Buciuceanu

Valeriu, Colegiul atestă că aceasta nu indică nici un argument vis-a-vis de legalitatea

deciziei instanței de apel.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererea de recurs declarată

de către Buciuceanu Valeriu, nu poate constitui temei de admitere a recursului,

deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În această ordine de idei și prin prisma celor menționate, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul depus de către Buciuceanu Valeriu ca fiind inadmisibil.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu dispoziția art. 432 alin. (1) C.P.C., părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C..

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în

prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C.. Mai mult de cît atît, cauza a fost

judecată cu respectarea normelor de drept material și procesual, iar recursul fiind

vădit neîntemeiat.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial

și de Contencios Administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la

art. 433 C.P.C. și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C..

În acest sens, instanța de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1)

C.P.C., în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.

433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată

irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform

prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta Comisie

a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei

decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca

fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia

Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

7

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, instanța de

apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele

prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material și respectînd normele

de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Buciuceanu Valeriu ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C.,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

D I S P U N E:

Recursul declarat de către Buciuceanu Valeriu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Valeriu Doagă

Judecători Galina Stratulat

Iuliana Oprea

8