2ra-1578/16 — declararea nulității procesului verbal

Judecătoria Criuleni Dosarul nr.2ra-1578/16

Judecător: V. Ciuntu

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Panov, I. Muruianu, A. Minciuna

ÎNCHEIERE

05 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Galina Stratulat, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Nastas Vasile, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Nastas Vasile împotriva Întovărășirii Pomicole „Pinul Albastru” privind declararea

nulității procesului-verbal,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 16.09.2015, reclamantul Nastas Vasile s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Î.P. „Pinul Albastru” privind declararea nulității procesului -

verbal din 29 iulie 2012.

În motivarea cererii a fost indicat că, începând cu anul 1997 prelucrează

terenul nr. 149 al Î.P. „Pinul Albastru” din s. Cimișeni, raionul Criuleni.

Menționează reclamantul că în anul 2007 a depus o cerere către Î.P.„Pinul

Albastru” pentru ai atribui terenul nr. 149 în folosință, cu ulterioara privatizare a

acestuia.

Concretizează că prin decizia administrației Î.P. „Pinul Albastru” din 25

martie 2010 a fost transmis reclamantului în folosință terenul nr. 149, cu dobândirea

ulterioară a dreptului de proprietate asupra acestuia.

Însă, prin procesul-verbal din 29 iulie 2012 cu privire la examinarea cererii lui

Balan Andrei, s-a fost dispus anularea hotărârii cârmuirii din 25 martie 2010 cu

privire la folosința temporară a lotului nr. 149 a lui Nastas Vasile, obligarea lui

Nastas Vasile la eliberarea lotului nr. 149.

Consideră reclamantul că procesul-verbal în cauză este unul ilegal fiind

semnat de persoane neîmputernicite, cât și altor persoane care nu au cunoscut

despre esența, circumstanțele și consecințele procesului-verbal nominalizat.

Indică reclamantul că din persoanele enumerate în procesul – verbal,

Gaiscinschii N., Botezatu V., Samoilenco F., Sapa L., Costomarova N., Mămăliga

M., Caravaeva M., Graur N., Chirali C., Zabun B. nu au avut dreptul de a semna și

nu au semnat, Mămăliga M„ nefiind membră a cârmuirii Î.P. „Pinul Albastru”,

Zabun V., nefiind membrul cârmuirii Î.P.„Pinul Albastru”, Sapa Ludmila, nu a avut

1

dreptul de a semna fiind președintele comisiei de revizie.

Totodată și-au retras semnăturile prin actul din 28 aprilie 2015, cet. Botezatu

Valentin, Samoilenco Tudor și Graur Nicolae.

Mai consideră reclamantul că din semnăturile menționate în procesul-verbal

din 29 iulie 2012, sunt valabile semnăturile a doar 3 membri a cârmuirii Î.P.„Pinul

Albastru” și anume Gaiscinschii N., Costomarova N., Caravaeva M.

Dat fiind faptul că conform hotărârii Guvernului nr. 629 din 13 noiembrie

1991 cu privire la întovărășirile pomicole, nu a fost întrunită majoritatea cârmuirii

Î.P. „Pinul Albastru”, reclamantul indică că procesul-verbal din 29 iulie 2012 este

unul ilegal, care îi lezează drepturile.

Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 28 octombrie 2015, acțiunea înaintată

de Nastas Vasile s-a respins ca tardivă și neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a

tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune nu se

încadrează în prevederile legii.

La 10.11.2015, Nastas Vasile a depus apel solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

acțiunea înaintată să fie admisă.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărârii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărâre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cât și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016 s-a respins apelul

declarat de către Nastas Vasile, ca neîntemeiat și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Criuleni din 28 octombrie 2015.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele

dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciare

obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat

normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legală și

întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Nastas Vasile a declarat recurs,

prin care solicită admiterea recursului, casarea hotărâri Judecătoriei Criuleni din 28

octombrie 2015 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2016 cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 13 aprilie

2016 a fost expediată recurentului la 27.04.2016, astfel completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma

art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 19.05.2016 în termen.

2

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat neaplicarea normelor de

drept material și procedural pertinente cauzei.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele

considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au

apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

3

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în

recursul declarat de către Nastas Vasile asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Nastas Vasile ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

D I S P U N E:

Recursul declarat de către Nastas Vasile se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Galina Stratulat

Iuliana Oprea

4