2ra-1975/16 — repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: M. Murguleț dosarul nr.2ra-1975/16 instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu, Î N C H E I E R E 05 octombrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii : Mariana Pitic, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Raisa Boaghi și avocatul acesteia Olesea Negru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Raisei Boaghi împotriva Serviciului Veterinar de Stat (în prezent – Direcția Municipală pentru Siguranța Alimentelor Chișinău) și Valentin Mihai cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Raisa Boaghi și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 07 decembrie 2015, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 29 iunie 2005, Raisa Boaghi a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Veterinar de Stat (în prezent – Direcția Municipală pentru Siguranța Alimentelor Chișinău) și Valentin Mihai cu privire la repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, familia acesteia avea în proprietate pe parcursul a 8 ani o bovină. La 25 mai 2002, medicul Serviciului Veterinar al mun.Chișinău, Valentin Mihai a luat bovina la evidență, eliberîndu-i pașaport. Menționează că, la 24 iunie 2002, bovina a fătat, iar în aceeași zi, medicul veterinar a vizitat bovina și fătul nou-născut, unde a efectuat vaccinarea bovinei contra bolii Antrax, introducând inscripția în pașaportul bovinei.

În aceeași zi, seara, bovina a pierit. La fața locului, prezentându-se Vitalie Mihai și Victor Orlov, au evacuat bovina la cimitirul de vite unde a fost efectuată expertiza. La 26 iunie 2002, Vitalie Mihai recunoscând vina, s-a obligat, în locul Serviciului Veterinar, să achite prejudiciul cauzat în sumă de 5000 lei, însă pînă în prezent, ultimul nu și-a onorat obligațiile.

1 La 24 ianuarie 2006, reclamanta și-a concretizat pretențiile invocînd că, la 25 mai 2002, aflându-se cu bovina la pășune, s-a apropiat Valentin Mihai propunându-i întocmirea contractului de prestare a serviciilor veterinare, la care a căzut de acord, după care, Valentin Mihai a recoltat sînge de la bovină, iar la data de 29 mai 2002, ultimul i-a înmânat pașaportul bovinei cu nr.OO 14292. Consideră că la data de 24 iunie 2002, Vitalie Mihai a introdus vaccina „Antrax” cu încălcarea regulilor veterinare, din care motiv bovina a pierit, astfel solicită repararea prejudiciului material în sumă de 5000 lei, încasarea penalității în sumă de 547500 lei și repararea prejudiciului moral în sumă 50000 lei, din contul pîrîților.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 septembrie 2006, cererea nominalizată a fost scoasă de pe rol, în legătură cu neprezentarea reclamantului. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2006 a fost admis recursul, casată încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 21 septembrie 2006 cu remiterea cauzei spre examinare. Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 iunie 2009 cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2011, s-a dispus ridicarea cauzei de la judecarea în ordine de recurs cu restituirea pricinii în Judecătoria sect. Buiucani pentru soluționarea cererilor Raisei Boaghi.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 ianuarie 2012 a fost anulată încheierea privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 02 februarie 2012, repetat s-a scos cererea de chemare în judecată de pe rol. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2014, a fost admis recursul declarat de Raisa Boaghi, casată încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 02 februarie 2012 cu restituirea pricinii în aceiași instanță pentru examinare în fond.

La 21 august 2015, reclamanta și-a mărit cuantumul pretențiilor înaintate, solicitînd în final încasarea de la Direcția Municipală pentru Siguranța Alimentelor Chișinău și Mihai Valentin în beneficiul său costul bovinei în sumă de 18000 lei, 4270500 lei cu titlu de penalitate, precum și venitul ratat în sumă de 487500 pentru perioada 01 iulie 2002 – 01 septembrie 2015 și prejudiciul moral în mărime de 2372500 lei și 380,91 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2015 acțiunea Raisei Boaghi a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 07 decembrie 2015, Raisa Boaghi a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe, cerînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016 a fost respins apelul declarat de către Raisa Boaghi și menținută hotărîrea primei instanțe. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că Raisa Boaghi deținea o bovină de prăsilă, care a fost vaccinată la data de 24 iunie 2002 de către medicul veterinar Valentin Mihai, contra bolii Antrax (f.d. 6, vol. I). 2 Ulterior, la 25 iunie 2002, în jurul orelor 16:00-16:30 bovina a decedat, în acest sens, fiind întocmit actul din 26 iunie 2002 (f.d. 12-13, vol.I). Instanța de apel a relevat că, apelanta pretinde încasarea prejudiciului material și moral cauzat, invocînd încălcarea regulilor de vaccinare de către medicul veterinar Valentin Mihai, fapt care a dus la decesul bovinei, fiindu-i cauzat astfel prejudiciu material și moral.

De drept instanța de apel și-a fundamentat soluția pe prevederile art. 1398 alin. (1) Codul civil și a concluzionat că în speță nu sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale. La 17 iunie 2016, 04 iulie 2016 și 27 iulie 2016, Raisa Boaghi și avocatul acesteia Olesea Negru au depus cereri de recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursurilor au indicat că, instanța de apel dispunînd respingerea apelului nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu a motivat respingerea acestuia, nu a examinat materialele cauzei, iar decizia emisă este lipsită de suport legal și probatoriu.

În conformitate cu art.434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Din actele pricinii rezultă că la 23 mai 2016 Curtea de Apel Chișinău a expediat părților, inclusiv și recurentei, copia deciziei instanței de apel, iar la 17 iunie 2016, adică în termenul prevăzut de lege ultima a declarat recurs. Examinînd temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Raisa Boaghi și avocatul acesteia Olesea Negru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursuri, în esența lor, sînt similare 3 argumentelor invocate în instanța de apel și sînt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept. Argumentele invocate în recursuri precum că, decizia instanța de apel este nemotivată și că nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate în apel , nu pot fi reținute, deoarece în speță, instanța de apel a stabilit just circumstanțele pricinii, precum și a aplicat elocvent normele juridice, ce guvernează raportul juridic litigios, iar recurenta nu specifică care lege anume nu a fost aplicată și care erori s-au produs la interpretarea legii.

În consecință, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține și jurisprudența CEDO conform căreia recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede putere de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcel contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd motivele recursurilor indicate în cazul din speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii atît în prima instanță cît și instanța de apel, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat în modul corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Raisa Boaghi și avocatul acesteia Olesea Negru ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursurile declarate de către Raisa Boaghi și avocatul acesteia Olesea Negru se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Mariana Pitic Iurie Bejenaru 4