2ra-1584/18 — repararea prejudiciului material si moral

2ra-1584/18 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1584/18

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (jud: E. Bolocan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursurile declarate de către Tarlajanu Dmitrii, reprezentat de

avocatul Barbacar Anatolie și de către Popescu Gheorghe, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Popescu Gheorghe împotriva lui

Tarlajanu Dmitrii cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva

deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul

declarat de Tarlajanu Dmitrii, a fost casată parțial hotărârea din 18 octombrie 2017

a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași cu emitera în această parte a unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii

c o n s t a t ă:

La 24 noiembrie 2016 Popescu Gheorghe a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Tarlajanu Dmitrii cu privire la repararea prejudiciului

material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că pentru vaccinarea ovinelor

contra scabiei și dictiocaulozei (31 la număr) deținute în gospodăria sa, l-a invitat

pe fostul veterinar din localitate Tarlajanu Dmitrii. Vaccinarea s-a efectuat și în

prezența lui Gușan Grigore și soția Popescu Taisia. Pentru vaccinare a transmis lui

Tarlajanu Dmitrii medicamente pe care scria „Invermectin”, o ampulă de 100 ml

cu termenul de valabilitate pînă în anul 2017 și alta de 50 ml cu termenul de

valabilitate până în luna iulie 2016.

Reclamantul a invocat că după administrarea vaccinului, animalele au

început să piară. Ulterior, s-a stabilit că s-a administrat soluția cu denumirea de

„Diason”, preparat de uz extern, antiparazitar și care este foarte toxic.

A invocat reclamantul că în așa fel i-au pierit 31 de capete de animale, fapt

constatat prin procesul-verbal nr. 6 de constatare a pieririi ovinelor din 10.10.2016,

întocmit de către comisia Direcției raionale pentru Siguranța alimentelor din

raionul Călărași și răspunsul primit de la Inspectoratul de poliție Călărași. Astfel

prin acțiunile sale Tarlajanu Dmitrii i-a cauzat un prejudiciu material în proporții

foarte mari.

1

Popescu Gheorghe a solicitat încasarea din contul lui Tarlajanu Dmitrii în

beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 29000 de lei, a prejudiciului

moral în mărime de 50000 de lei și a cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de

stat în mărime de 870 de lei.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași, acțiunea a fost admisă parțial; s-a încasat de la Tarlajanu Dmitrii în

beneficiul lui Popescu Gheorghe suma de 29 000 de lei cu titlu de prejudiciu

material, suma de 2 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 970 de lei cu

titlu de taxă de stat, în total suma de 31 970 de lei; în rest acțiunea a fost respinsă.

Tarlajanu Dmitrii a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Tarlajanu Dmitrii, a fost casată hotărârea din 18 octombrie 2017 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași în partea prin care s-a dispus încasarea din

contul lui Tarlajanu Dmitrii în beneficiul lui Popescu Gheorghe a prejudiciului

moral în mărime de 2 000 de lei, cu emiterea în această partea a unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii, în rest cu menținerea hotărârii primei instanțe.

La 08 iunie 2018 Tarlajanu Dmitrii, reprezentat de avocatul Barbacar

Anatolie, a declarat recurs împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat încălcarea și aplicarea eronată a normelor de

drept material, nefiind constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei.

În acest sens, recurentul a menționat că instanțele judecătorești ierarhic

inferioare au interpretat eronat prevederile art. 1398 Cod civil, deoarece această

normă legală prevede obligația de reparare a prejudiciului material în cazul în care

persoana a acționat cu vinovăție directă, pe când în speță, lipsește vinovăția directă,

intenționată și conștientă.

Sub acest aspect, a relatat că faptul confundării preparatelor nu poate fi pus în

seama sa, având în vedere că preparatul a fost extras din flacoane nemijlocit de

către soția intimatului, care și avea obligația de examinare a flacoanelor din care

extrăgea medicamentul.

Recurentul a mai indicat că la caz nu au fost prezentate probe ce ar dovedi că

el a fost informat și cunoștea cu certitudine despre faptul că în cutia cu

medicamente care avea inscripția ,,Invermectină” se afla și un flacon de ,,Diason”.

Astfel, prin prisma art. 1417 Cod civil, prejudiciul cauzat din intenția persoanei

vătămate nu se repară.

La 16 august 2018 Popescu Gheorghe a declarat recurs împotriva deciziei din

03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel

în partea respingerii prejudiciului moral, cu menținerea în această parte a hotărârii

primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel în partea

contestată a fost emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept

material.

2

A susținut că, în speță, s-a constatat cu certitudine răspunderea delictuală a

intimatului Tarlajanu Dmitrii, care prin acțiunile sale i-a cauzat un prejudiciu

material, astfel că este îndreptățit de a-i fi reparat și prejudiciul moral.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 03 mai 2018. Recurentul

Tarlajanu Dmitrii a declarat recursul la 08 iunie 2018, respectiv în interiorul

termenului prevăzut de lege.

În privința recurentului Popescu Gheorghe la dosar nu există date referitor la

recepționarea deciziei instanței de apel, astfel că recursul declarat la 16 august

2018 se consideră în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de Popescu Gheorghe, a admite recursul declarat de Tarlajanu

Dmitrii, a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a emite o

nouă hotărâre de respingere a acțiunii, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Din materialele cauzei s-a constatat că înaintând prezenta acțiune în judecată,

Popescu Gheorghe a solicitat încasarea din contul lui Tarlajanu Dmitrii în

beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 29 000 de lei și prejudiciului

moral în mărime de 50 000 de lei, cauzate prin acțiunile pârâtului prin

administrarea preparatului medicamentos necorespunzător, în urma căruia au pierit

ovinele ce le deținea în gospodăria sa.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia de a

admite parțial acțiunea, încasând din contul lui Tarlajanu Dmitrii în beneficiul lui

Popescu Gheorghe suma de 29 000 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de

2 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, respingând în rest acțiunea înaintată.

Judecând apelul declarat de către Tarlajanu Dmitrii, Curtea de Apel Chișinău

a ajuns la concluzia de a casa hotărârea primei instanțe în partea încasării

prejudiciului moral și a emite în această parte o nouă hotărâre de respingere a

acestei cerințe, menținând în rest hotărârea contestată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind corectă concluzia

primei instanțe în privința faptului că, la caz, se întrunesc temeiurile tragerii lui

Tarlajanu Dmitrii la răspundere delictuală pentru prejudiciul cauzat lui Popescu

Gheorghe prin administrarea internă a soluției ,,Diason” ovinelor deținute de către

Popescu Gheorghe.

3

În acest context, instanța de apel a remarcat că acțiunile lui Tarlajanu Dmitrii

sunt în legătură directă cu pieirea ovinelor și au cauzat reclamantului un prejudiciul

material, care este pasibil de reparat integral în temeiul art. 1398 Cod civil.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră concluzia primei instanței și a instanței de apel

greșită, fiind rezultată din aplicarea și interpretarea eronată a normele de drept

material, ceea ce în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) Cod de

procedură civilă, constituie temei de declarare a recursului și în consecință, de

casare a hotărârii judecătorești.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reiterează prevederile art.

14 alin. (1) și (2) Cod civil, conform cărora persoana lezată într-un drept al ei poate

cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu

cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să

le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale

(prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului

(venitul ratat).

Conform art. 117 alin. (1) Cod de procedură civilă, probe în cauze civile

sunt elementele de fapt, dobândite în modul prevăzut de lege, care servesc la

constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și

altor circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.

Conform art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor

sale dacă legea nu dispune altfel.

În temeiul procesului-verbal nr. 6 de constatare a pieirii ovinelor din

10.10.2016, s-a constatat că în baza anamnezei, datelor clinice și examenului

exterior al cadavrelor de ovine, moartea a survenit subit (15-20 min) în urma

asfixiei și paralizie a centrului cardiac din pricina administrării subcutanata a

preparatului toxic de uz extern „Diason” - 600 EC cu valabilitatea până în luna

iunie 2015.

Prin actul de sigilare nr. 250 din 17 octombrie 2016 s-a confirmat aplicarea

sigilului ANSA 0026694 și ANSA 0036760, fiind supuse sigilării două cutii de

carton cu inscripția de „Promectine”. Sigiliile au fost aplicate în modul următor: -

ANSA 0026694, sigil aplicat pe cutia cu inscripția ,,Promectine” 100 ml,

invermectina (DC) 1 %, în interiorul cutiei se afla un flacon de 100 ml cu inscripția

Diason 600 EC – valabilitatea până în luna iunie 2015; - ANSA 0036760, sigil

aplicat pe cutia cu inscripția ,,Promectine”, invermectina (DC) 1 %, 50 ml, în

interiorul cutiei se afla un flacon de 50 ml cu inscripția ce corespunde cutiei, cu

valabilitatea până în luna iulie 2016.

S-a constatat că pentru 10 octombrie 2016, ora 5:15, Tarlajanu Dmitrii a fost

invitat de către Popescu Gheorghe în gospodăria acestuia pentru a administra

vaccinul ovinelor contra scabiei și dictiocaulozei.

Pentru această procedură, Popescu Gheorghe a explicat în cererea de

chemare în judecată și pe parcursul examinării cauzei că a pus la dispoziția

intimatului pentru administrarea vaccinului două cutii cu medicamente pe care

scria „Invermectin”, una de 100 ml cu termenul de valabilitate până în 2017 și alta

de 50 ml cu termenul de valabilitate până în luna iulie 2016, în rezultatul căror

acțiuni a survenit pieirea ovinelor.

4

La momentul inspecției, de către grupul de lucru al Direcției regionale

pentru siguranța alimentelor Călărași, s-a constatat faptul că în cutia de

„Invermectina” cu termenul de valabilitate până în 2017, se conținea un flacon de

,,Diason 600 EC - 100 ml”, care nu corespundea cu inscripția de pe eticheta cutiei

în care se afla, fiind un preparat antiparazitar de uz extern.

Conform art. 1398 alin. (1) și (2) Cod civil, cel care acționează față de altul

în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în

cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile

expres prevăzute de lege.

Din conținutul normei citate, se deduce că pentru apariția răspunderii

delictuale este necesar un fapt juridic. Acest rol îl îndeplinește temeiul răspunderii

delictuale, care este componența delictului civil. Componența delictului civil

constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și

suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale.

Astfel, răspunderea delictuală poate fi angajată în temeiul componenței

delictului civil, care include următoarele elemente: prejudiciul, fapta ilicită,

raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția, iar lipsa unei condiții, potrivit

regulii generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepția cazurilor expres

prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate angaja și în lipsa unor

condiții.

Pornind de la prevederile legale menționate, Colegiul constată că instanțele

de judecată incorect au stabilit existența temeiurilor de răspundere delictuală a lui

Tarlajanu Dmitrii în cauzarea prejudiciului material lui Popescu Gheorghe, dat

fiind faptul că după cum atestă actele cauzei preparatul administrat de către

Tarlajanu Dmitrii pentru vaccinarea ovinelor a fost procurat și pus la dispoziția

acestuia de către însuși Popescu Gheorghe, fapt care nu a fost negat de ultimul.

Din conținutul procesului-verbal nr. 6 de constatare a pieirii ovinelor,

precum și din cererea de chemare în judecată rezultă că Popescu Gheorghe a pus la

dispoziția lui Tarlajanu Dmitrii două cutii cu medicamente pe care scria

„Invermectin”, în același timp, propunându-i să administreze animalelor preparatul

care era mai proaspăt.

În cadrul judecării cauzei s-a stabilit cu certitudine că Tarlajanu Dmitrii,

înainte de a purcede la injectarea animalelor, a examinat inscripțiile de pe cutiile

medicamentelor, însă despre faptul că în cutiile respective se găsesc și alte

preparate, precum preparatul de ,,Diason”, Tarlajanu Dmitrii nu a fost atenționat.

Astfel, fără a pune la îndoială conținutul acestor cutii, dat fiind faptul că nu i s-a

solicitat o eventuală precauție în acest sens, în așa fel, fiind sigur că i s-a predat

cutia cu preparatul corespunzător și ținând cont de propunerea lui Popescu

Gheorghe, a ales cutia de „Invermectin”, cu termenul de valabilitate mai proaspăt,

adică până în 2017. De alt fel, dânsul din start ar fi putut separa preparatele

nepotrivite de cele prescrise.

Cele de mai sus configurează concluzia că Tarlajanu Dmitrii, neavând nicio

bănuială rezonabilă privitor la faptul că Popescu Gheorghe, la procurarea

preparatului, ar fi putut amesteca fiolele de „Invermectin” cu alte preparate, a

decurs la injectarea ovinelor, fapt pentru care a și fost chemat. Or, preparatele au

fost procurate de către Popescu Gheorghe și nu de Tarlajanu Dmitrii, acestuia

5

fiindu-i solicitat doar ajutorul ca fost specialist, având în vedere faptul că ultimul

nu activa în domeniul serviciilor veterinare, aflându-se deja la pensie.

În același timp, din conținutul procesului-verbal nr. 6 de constatare a pieirii

ovinelor, se atestă că Tarlajanu Dmitrii, întru ușurarea procesului de injectare, i-a

propus Taisei Popescu, soția lui Gheorghe Popescu, să extragă din flacon câte 1 ml

de soluție și să-i transmită seringa pentru a fi injectat preparatul, fapt cu care

ultimii au fost de acord.

Astfel, rezultă că cutia a fost deschisă și, ulterior, după deschiderea

flaconului de ,,Diason”, preparatul medicamentos a fost extras nemijlocit de către

Taisea Popescu, lui Tarlajanu Dmitrii fiindu-i transmise doar seringile pentru a fi

efectuată inocularea.

În astfel de circumstanțe, nu poate fi reținut argumentul lui Popescu

Gheorghe și a martorului Taisea Popescu, precum că Tarlajanu Dmitrii a fost

avertizat despre faptul că în cutia cu medicamente care avea inscripția

,,Invermectină” se află și preparatul de ,,Diason”, or, în situația în care însuși

Popescu Gheorghe a pus la dispoziția lui Tarlajanu Dmitrii preparatul

medicamentos și cunoștea despre faptul că în cutie se află și un alt preparat, avea

posibilitatea să-l înlăture pentru a nu fi confundat sau cel puțin să atenționeze că în

conținutul cutiei mai există și un alt preparat.

Este de menționat și faptul că Gheorghe Popescu, cumpărând ambele

preparate și păstrându-le împreună, nu a manifestat prudență și diligență pentru a le

izola unele de altele, deoarece era vădit riscul că o administrare greșită a

preparatelor poate provoca consecințe inevitabile pentru ovinele ce-i aparțineau.

În această privință, instanța de recurs apreciază ca fiind corectă observația

recurentului Tarlajanu Dmitrii referitoare la faptul că Popescu Gheorghe nu a

prezentat careva probe ce ar dovedi că dânsul a fost informat și cunoștea cu

certitudine că în cutia cu medicamente care avea inscripția ,,Invermectină” se află

și preparatul de ,,Diason”.

În astfel de circumstanțe, instanța de recurs conchide că, la caz, nu a fost

probată legătura cauzală între fapta legată de pieirea ovinelor și vinovăția lui

Tarlajanu Dmitrii în acordarea necuvenită a medicamentului administrat, nefiind

astfel prezente elementele obligatorii răspunderii delictuale.

Corespunzător, instanța de recurs notează că prevederile art. 1398 alin. (1)

Cod civil, nu pot constitui temei de drept pentru admiterea acțiunii întru repararea

prejudiciului cauzat, în situația în care la caz lipsesc elementele necesare angajării

răspunderii delictuale.

De altfel, nu există condițiile legale de încasare a prejudiciului pretins, or,

pentru apariția răspunderii delictuale este necesară componența delictului civil,

condiționat de fapta ilicită, raportul cauzal dintre fapta ilicită, prejudiciu și

vinovăție, iar lipsa chiar și a unui din aceste elemente, exclude răspunderea

delictuală.

Mai mult, pentru angajarea răspunderii delictuale este necesară, potrivit

regulii generale, vinovăția autorului faptei ilicite, care însă, în speță, nu a fost

demonstrată.

În conformitate cu art. 1398 alin. (4) Cod civil, prejudiciul nu se repară dacă

a fost cauzat la rugămintea sau cu consimțământul persoanei vătămate și dacă fapta

autorului nu vine în contradicție cu normele de etică și morală.

6

În sensul normei citate, Colegiul punctează că printre împrejurările care

înlătură caracterul ilicit al faptei și, deci, răspunderea delictuală, legiuitorul a

enumerat și consimțământul persoanei vătămate, astfel că fapta prejudiciabilă nu

va avea caracter ilicit atunci când persoana vătămată a consimțit în prealabil la

săvârșirea unei fapte, știind că este posibil să i se cauzeze un prejudiciu.

Prin urmare, Popescu Gheorghe a acceptat faptul de a pune la dispoziția lui

Tarlajanu Dmitrii două cutii știind că în ele se află medicamente diferite,

asumându-și în așa fel riscul unui eventual prejudiciu, circumstanță ce suplimentar

exclude temeiul răspunderii delictuale a lui Tarlajanu Dmitrii.

Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiat și argumentul instanței de apel

precum că între părți a fost încheiat un contract de prestări servicii în formă verbală

și prin urmare Tarlajanu Dmitrii era responsabil de serviciile prestate, or, această

înțelegere dintre părți nu poate fi calificată ca o încheiere a unui contract de

prestări servicii, deoarece nu întrunește toate elementele necesare și anume,

lipsește obligația beneficiarului de a achita retribuția convenită pentru prestarea

serviciilor.

Nu poate fi reținut pentru angajarea răspunderii delictuale nici faptul că

anterior Tarlajanu Dmitrii a lucrat în calitate de veterinar și avea cunoștințe în

domeniu, dat fiind că, la caz, acesta nu a desfășurat o activitatea ce derivă din

exercitarea atribuțiilor sale de serviciu.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că cererea de

chemare în judecată depusă de către Popescu Gheorghe este neîntemeiată și

pasibilă de respingere.

Ca rezultat, instanța de recurs constată că recursul declarat de către Tarlajanu

Dmitrii este întemeiat și urmează a fi admis, or, circumstanțele descrise denotă

faptul că, instanțele de judecată au interpretat și au aplicat eronat prevederile legii,

motiv din care actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute ca legale și

întemeiate.

Cât privește recursul lui Popescu Gheorghe, Completul conchide că

argumentele invocate de către acesta în susținerea poziției sale nu constituie temei

de admitere a recursului și reieșind din specificul netemeiniciei acțiunii, acesta

urmează a fi respins.

Reieșind din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a respinge recursul declarat de Popescu Gheorghe, a admite recursul declarat de

Tarlajanu Dmitrii, a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și a

emite o nouă hotărâre de respingere a acțiunii

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și b) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Popescu Gheorghe.

Se admite recursul declarat de către Tarlajanu Dmitrii.

Se casează decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

18 octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, în cauza civilă la

7

cererea de chemare în judecată depusă de Popescu Gheorghe împotriva lui

Tarlajanu Dmitrii cu privire la repararea prejudiciului material și moral, și se emite

o hotărâre nouă prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Popescu Gheorghe

împotriva lui Tarlajanu Dmitrii cu privire la repararea prejudiciului material și

moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

8