2rh-91/19 — repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr.2rh-91/19

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (jud: E. Bolocan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (O. Sternioală, A. Cobăneanu, M. Pitic, N. Craiu, I. Bejenaru)

ÎNCHEIERE

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Gheorghe Popescu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Popescu

împotriva lui Dmitrii Tarlajanu cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 31 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La 24 noiembrie 2016 Gheorghe Popescu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Dmitrii Tarlajanu cu privire la repararea prejudiciului material

și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că pentru vaccinarea ovinelor contra

scabiei și dictiocaulozei (31 la număr) deținute în gospodăria sa, l-a invitat pe fostul

veterinar din localitate Dmitrii Tarlajanu. Vaccinarea s-a efectuat și în prezența lui

Grigore Gușan și soția Taisia Popescu. Pentru vaccinare a transmis lui Dmitrii

Tarlajanu medicamente pe care scria „Invermectin”, o ampulă de 100 ml cu termenul

de valabilitate pînă în anul 2017 și alta de 50 ml cu termenul de valabilitate până în

luna iulie 2016.

Reclamantul a invocat că după administrarea vaccinului, animalele au început să

piară. Ulterior, s-a stabilit că s-a administrat soluția cu denumirea de „Diason”,

preparat de uz extern, antiparazitar și care este foarte toxic.

A invocat reclamantul că în așa fel i-au pierit 31 de capete de animale, fapt

constatat prin procesul-verbal nr. 6 de constatare a pieririi ovinelor din 10 octombrie

2016, întocmit de către comisia Direcției raionale pentru Siguranța alimentelor din

raionul Călărași și răspunsul primit de la Inspectoratul de poliție Călărași. Astfel prin

acțiunile sale Dmitrii Tarlajanu i-a cauzat un prejudiciu material în proporții foarte

mari.

Gheorghe Popescu a solicitat încasarea din contul lui Dmitrii Tarlajanu în

beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 29000 de lei, a prejudiciului

1

moral în mărime de 50000 de lei și a cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat

în mărime de 870 de lei.

Prin hotărârea din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, s-a

admis parțial acțiunea; s-a încasat de la Dmitrii Tarlajanu în beneficiul lui Gheorghe

Popescu suma de 29 000 de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 2 000 de lei cu

titlu de prejudiciu moral și suma de 970 de lei cu titlu de taxă de stat, în total suma de

31 970 de lei; în rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Dmitrii Tarlajanu, a fost casată hotărârea din 18 octombrie 2017 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași în partea prin care s-a dispus încasarea din

contul lui Dmitrii Tarlajanu în beneficiul lui Gheorghe Popescu a prejudiciului moral

în mărime de 2 000 de lei, cu emiterea în această partea a unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii, în rest cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 31 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de Gheorghe Popescu, s-a admis recursul declarat de Dmitrii

Tarlajanu, s-a casat decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 18 octombrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași și s-a emis o nouă

hotărâre de respingere a acțiunii.

Prin opinie separată judecătorul Ala Cobăneanu a menționat că recursurile

declarate de către Dmitrii Tarlajanu și Gheorghe Popescu urmau a fi respinse cu

menținerea deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 09 iulie 2019 Gheorghe Popescu a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 31 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea

acesteia și rejudecarea cauzei.

În motivarea cererii de revizuire a invocat dezacordul cu decizia instanței de

recurs, menționând că instanța neîntemeiat a casat hotărârile instanțelor ierarhic

inferioare, care au fost întemeiate pe probe veridice, mai mult nu s-a luat în

considerare că Dmitrii Tarlajanu avea studii în domeniu și practica medicina

veterinară la acel moment, astfel că și-a asumat riscul pentru acțiunile sale, însă a

aplicat incorect medicamentele de vaccinare a ovinelor.

Drept temei de revizuire a invocat prevederile art.449 lit. b) din Codul de

procedură civilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată

sau casată, emițîndu-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a

modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

2

Gheorghe Popescu, în cererea de revizuire cu referire la prevederile art. 449 lit.

b) din Codul de procedură civilă, a indicat dezacordul cu decizia instanței de recurs,

menționând că instanța neîntemeiat a casat hotărârile instanțelor ierarhic inferioare,

care au fost întemeiate pe probe veridice, mai mult, nu s-a luat în considerare că

Dmitrii Tarlajanu avea studii în domeniu și practica medicina veterinară la acel

moment, astfel că și-a asumat riscul pentru acțiunile sale, însă a aplicat incorect

medicamentele de vaccinare a ovinelor.

În conformitate cu art.449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele sau

faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar

revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii,

revizuirea căreia se cere.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele invocate de

către Gheorghe Popescu, nu pot fi considerate circumstanțe sau fapte esențiale noi

descoperite după pronunțarea deciziei supuse revizuirii, în sensul art. 449 lit. b)

Codul de procedură civilă, or, revizuentul cunoștea că Dmitrii Tarlajanu practica

medicina veterinară, acesta activând chiar în acest domeniu anterior.

Mai mult, Gheorghe Popescu prin aspectele invocate în cererea de revizuire își

exprimă nemulțumirea față de soluția conținută în hotărârea irevocabilă contestată,

dar nu invocă careva circumstanțe sau fapte noi care existau până la pronunțarea

hotărârii și nu au fost cunoscute revizuentului dar care ar avea putere decisivă asupra

concluziei instanței de judecată.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul

formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și

reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității

raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO

potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție,

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

3

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România,

[GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului resjudicata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu

cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare

de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs.

Moldova).

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a respinge cererea

de revizuire declarată de Gheorghe Popescu, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Gheorghe

Popescu, împotriva deciziei din 31 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Popescu Gheorghe

împotriva lui Tarlajanu Dmitrii cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

4