2rh-212/16 — încasarea platilor salariale

2rh-212/16 — încasarea platilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Prima instanță (judecătoria Centru mun. Chișinău) D. Șușchevici

Instanța de apel (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna

Instanța de recurs (Curtea de Supremă de Justiție) T. Chișca-Doneva, M. Ghervas, D.

Mardari

Dosar nr.2rh-212/16

Î N C H E I E R E

mun. Chișinău

05 octombrie 2016

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători Maria Ghervas

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire declarată de către Sindrevici Victor împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 septembrie 2015,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către

Sindrevici Victor împotriva Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologică-

Experimentală Codrul” privind încasarea plăților salariale și a prejudiciului moral,

a c o n s t a t a t:

La 24 aprilie 2012, Sindrevici Victor s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologică-Experimentală

Codrul” în care a solicitat încasarea salariului în mărime de 18071 lei, penalitatea în

mărime de 7753 lei pentru întîrzierea achitării salariului, diferența dintre salariul de

pînă la transfer la Întreprinderea de Stat Stațiunea Tehnologică Experimentală

„Codrul” și salariul pe care îl avea în Întreprinderea de Stat Stațiunea Tehnologică

Experimentală „Codrul” în mărime de 41000 lei și încasarea prejudiciul moral în

mărime de 18000 lei.

În motivarea pretențiilor formulate a reiterat că, activează în funcție de șef

secție hidroameliorații la Întreprinderea de Stat „Stațiunea Tehnologică-

Experimentală Codrul” din 01 decembrie 2008.

La 01 august 2011 Întreprinderea de Stat „Stațiunea Tehnologică-

Experimentală Codrul” a reținut achitarea salariului pentru 18 luni.

Ulterior prin hotărârea judecătoriei Centru mun. Chișinău din 12 octombrie

2011, s-a dispus încasarea salariu pentru 18 luni, plata adițională pentru întârzierea

achitării salariului, repararea pierderilor și prejudiciului moral.

Susține, că Întreprinderea de Stat „Stațiunea Tehnologică-Experimentală

Codrul” la fel a amînat achitarea salariului pentru 9 luni în mărime de 18071 lei

pentru perioada începând cu luna august 2011 până în aprilie 2012 inclusiv.

În legătură cu lichidarea ICȘ „Pomicultură” a fost transferat la STE Codrul” în

aceeași funcție. Acordul de transfer la lucru la STE „Codrul” a fost cu condiția că

1

salariul va fi nu mai mic de cel anterior.

La încheierea contractului individual de muncă cu STE „Codrul” a cerut fie

incluse informații cu privire la condițiile de retribuire a muncii, mărimea salariului de

funcție și sporului, însă angajatorul a refuzat pe motiv că nu pot fi incluse în

contract, deoarece încă nu este stabilit un stat de funcții, nu este determinat fondul de

salarizare deoarece este finisată reorganizarea, și lucrătorilor li se vor achita avansuri.

A primit avansuri până în august 2010, iar apoi și achitarea acestora a încetat.

Mai susține că a aflat despre faptul că salariu său este de 2574 lei, adică cu

1288 lei mai puțin decît cel primit anterior, în cadrul dezbaterilor judiciare.

Conform condițiilor sale STE „Codrul” trebuia să stabilească un salariu nu mai

mic de 3862 lei, iar de fapt a fost stabilit un salariu cu 1288 lei mai puțin.

Respectiv pentru perioada de lucru din luna decembrie 2008 pînă în martie

2012 i s-a reținut 1288 lei x 40 de luni= 51520 lei.

Luând în considerație reținerile (fond social, medical, impozitele) nu i s-a

achitat suma de 51520 lei - 11385 lei = 40135 lei.

În final prin cerere de modificarea pretențiilor privind încasarea restanței la

salariu, a solicitat încasarea restanței salariale în mărime de 19089 lei, încasarea

restanței salariale în mărime de 144272,61 lei, compensația pentru concediul

nefolosit reieșind din diferența salariului de funcție a șefului secției hidroameliorații

în mărime de 13211,62 lei și compensația în legătură cu eliberarea din funcție pe

motivul reducerii statelor de personal 6999,44 lei, penalitatea pentru reținerea

salariului din salariul de funcție a inginerului hidroameliorator în mărime de 26397

lei și 185155 lei reieșind din diferența salariului de funcție a șefului secției

hidroameliorații, încasarea prejudiciului moral în mărime de 18000 Iei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 septembrie 2014 s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Sindrevici Victor.

S-a încasat din contul Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologică-

Experimentală Codrul” în beneficiul lui Sindrevici Victor restanța la salariu în

mărime de 19089 lei.

S-a încasat din contul Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologică-

Experimentală Codrul” în beneficiul lui Sindrevici Victor prejudiciu moral în mărime

de 3000 lei.

S-a încasat din contul Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologică-

Experimentală Codrul” în beneficiul lui Sindrevici Victor cheltuieli de judecată în

mărime de 248 lei.

S-a încasat din contul Întreprinderii de Stat „Stațiunea Tehnologică-

Experimentală Codrul” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 662,67 lei.

În rest acțiunea lui Sindrevici Victor s-a respins ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 mai 2015 fost respinse apelurile

declarate de Sindrevici Victor și Întreprinderea de Stat „Stațiunea Tehnologică-

Experimentală Codrul” și a fost menținută hotărîrea judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 17 septembrie 2014.

La 27 mai 2015, Sindrevici Victor a declarat recurs împotriva hotărîrilor

judecătorești, cerînd casarea parțială a acestora și emiterea unei noi decizii de

admitere integrală a pretențiilor înaintate.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 septembrie 2015, s-a declarat

2

inadmisibil recursul declarat de Sindrevici Victor.

La 29 decembrie 2015 Sindrevici Victor a depus cerere de revizuire împotriva

hotărîrii judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 septembrie 2014, solicitînd

casarea acesteia și emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă acțiunea înaintată

de către revizuent.

Cererea de revizuire a fost depusă la Curtea de Apel Chișinău.

La 21 ianuarie 2016 Curtea de Apel Chișinău a remis cererea de revizuire după

competență judecătoriei Centru mun. Chișinău.

Prin încheierea judecătoriei Centru mun. Chișinău din 07 iunie 2016 cererea de

revizuire depusă de Sindrevici Victor, s-a strămutat spre examinare la Curtea de Apel

Chișinău.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 august 2016 s-a primit spre

examinarea cererea de revizuire depusă de Sindrevici Victor și sa stabilit examinarea

cererii pentru 14 septembrie 2016.

În cadrul ședinței de judecată din 14 septembrie 2016, instanța a constatat că

examinarea cererii de revizuire nu ține de competența sa, a ridicat de la examinare

cauza și a expediat-o la Curtea Supremă de Justiție.

La 19 septembrie 2016 cererea de revizuire depusă de Sindrevici Victor a fost

înregistrată la Curtea Supremă de Justiție.

Revizuentul susține că, instanța de recurs a emis o soluție greșită deoarece

circumstanțele de fapt nu au fost examinate și elucidate pe deplin la judecarea cauzei

în fond.

În motivarea cererii a indicat că la momentul judecării cauzei în fond partea

adversă a prezentat probe false, iar acest fapt îl confirmă prin probele anexate la

cererea de revizuire.

La momentul judecării cauzei în fond a atenționat instanța că probele sunt

false, însă s-au luat careva măsuri motivînd lipsa certificatului de la Institutul de

Pomicultură.

Precizează că în cadrul Institutului de Pomicultură a activat în calitate de

inginer, iar din anul 2008 a fost numit în funcție de șef al secției hidroameliorare,

instalații și energetică.

Susține că certificatul prezentat anterior este fals, la materialele sunt prezentate

actele care atestă transferarea salariului pe numele său, fiind inclus în statele de

personal al institutului.

Consideră revizuentul că, a prezentat suficiente probe în admiterea cererii de

revizuire. Redeschiderea procesului este necesară deoarece aceasta îi poate acorda

posibilitatea examinării corecte a cauzei.

În drept revizuentul își întemeiază cererea de revizuire în baza prevederilor

art.449 alin.1 lit.c) din Codul de procedură civilă, însă de fapt indică la circumstanțe

și fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,

care reprezintă temeiuri de revizuire prevăzute de art.449 alin.1 lit. b) Codul de

procedură civil, astfel instanța se va expune asupra cererii de revizuire prin prisma

prevederile art.449 alin. lit. b) din Codul de procedură civilă.

Potrivit prevederilor art.448 alin.(4) Codul de procedură civilă instanța

competentă să examineze cererea de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în

privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra

inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție.

Prin urmare, dat fiind faptul că hotărîrea judecătoriei Centru mun. Chișinău

3

din 17 septembrie 2014 a fost supusă căilor de atac, examinarea cererii de revizuire

ține de competența Curții Supreme de Justiție.

Referitor la termenul de depunere a cererii de revizuire, instanța constată că

potrivit art. 450 alin.1 lit.b) din Codul de procedură civilă cererea de revizuire se

depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele sau faptele esențiale ale pricinii care nu i-au fost și nu puteau să-i fie

cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a

hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 alin.1 lit.b).

Curtea Supremă de Justiție a adoptat încheierea de inadmisibilitate a recursului

lui Sindrevici Victor la 16 septembrie 2015.

Revizuentul a depus cererea de revizuire, la 29 decembrie 2015, respectiv a

fost depusă în termenul prevăzut de lege.

Potrivit prevederilor art.451 alin.1) Codul de procedură civilă cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

In conformitate cu art. 453 alin.1) lit. a) Codul de procedură civilă după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Examinînd motivele invocate de revizuent Colegiul ajunge la concluzia că

cererea de revizuire depusă urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

Potrivit prevederilor art.449 alin1 lit.b) Codul de procedură civilă revizuirea se

declară în cazurile în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Este de menționat că, pentru a invoca prevederile art. 449 Codul de procedură

civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire

trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice sau

fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt

determinate pentru judecarea justă a cauzei.

Revizuentul în argumentarea cererii nu indică careva circumstanțe sau probe

care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală.

Colegiul constată cu certitudine că toate faptele invocate de revizuent ca

circumstanțe pe care nu le-a cunoscut, dar care sunt determinante pentru revizuirea

soluției, erau și/sau puteau fi cunoscute la momentul examinării și adoptării deciziei

revizuirea cărei se solicită, având în vedere că acestea sunt de fapt un șir de norme

legale interpretate de către revizuent în contextul circumstanțelor de fapt din litigiu.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile

stabilite în art. 449 Codul de procedură civilă.

Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să

corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată și nici nu a invocat în

cererea de revizuire nici un temei de drept prin prisma art. 449 Codul de procedură

civilă ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

4

discuție (cazul Brumărescu contra României).

Desființarea hotărîrii irevocabile ca urmare a admiterii revizuirii prin

îndepărtarea condiției evocării fondului conduce la probleme majore din perspectiva

securității raporturilor juridice conform jurisprudenței clare, constante și extrem de

voluminoase a CtEDO.

În speță, afirmațiile revizuentului țin de dezacordul acestuia cu soluția instanței

de recurs prin prisma interpretării cadrului legal ce reglementează raporturile

litigioase. Mai mult ca atât, invocarea repetată a cadrului legal, analizat și interpretat

de revizuent prin interpunerea cu circumstanțele speței, reprezintă în sine o cerere de

recurs dar nicidecum o cerere de revizuire întemeiată.

Pentru temeiurile revizuirii este esențial ca revizuentul să probeze că nu a știut

anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Se impune respectarea principiul res judecata. Soluția definitivă a unei instanțe

judecătorești nu poate fi repusă în discuție ulterior, procesul soluționat definitiv nu

mai poate fi redeschis pentru a se proceda la o nouă examinare a cauzei (CtEDO,

Brumărescu c. României, 1999, para. 61, Roșca c. Moldovei, 2005, para. 24).

Acest principiu instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea

unei hotărîri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi

soluții în cauză.

Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat, și simpla eventualitate

de existență a două opinii asupra subiectului nu constituie un temei pentru

reexaminare. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd

este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii (a se vedea

Roșca, citat supra, para. 25).

Revizuirea se justifică de regulă, prin aceea că, involuntar instanța a săvârșit o

eroare în legătură cu starea de fapt stabilită în hotărîrea atacată fie în raport cu

materialul existent la data pronunțării, fie în raport cu noile împrejurări, apărute

ulterior după pronunțarea hotărîrii.

Astfel, alegațiile invocate de către revizuent precum că la examinarea cauzei în

fond de către partea adversă au fost prezentate probe false, colegiul le consideră

neîntemeiate.

Or, după pronunțarea hotărîrii nu au fost descoperite înscrisuri doveditoare,

reținute de partea adversă ori nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus

de voința părților și nu atestă fapte și circumstanțe noi care nu putea fi cunoscute la

etapa examinării fondului litigiului.

În speță nu sunt îndeplinite expres prevederile art. 449 lit. b) Codul de

procedură civilă, pentru admiterea revizuirii.

Prin urmare, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de admisibilitate, incluzând și

motivele pe care se întemeiază, cererea de revizuire dedusă judecății este

inadmisibilă în raport cu condițiile textului.

Sub acest aspect, se va menționa și faptul că, admiterea cererii de revizuire în

5

împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității

raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ș.a), prin

urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

CtEDO în cauza Verein gegen Tierfabriken Schweiz (VGT) c. Elveției din 30

iunie 2009 menționează că redeschiderea unei proceduri la nivel național nu este un

scop în sine, aceasta nu este decât un mijloc susceptibil de a fi aplicat în vederea

executării corecte și integrale a hotărârilor Curții.

Cu toate acestea, ea ar trebui să permită, de asemenea, autorităților statului

pârât să se conformeze concluziilor și spiritului hotărârii Curții ce urmează a fi

executată, cu respectarea garanțiilor procedurale ale Convenției. În lumina

importanței pe care o reprezintă executarea hotărârilor sale în sistemul Convenției și

a justului echilibru ce urmează a fi respectat între interesul general și interesele

individului în cauză.

Analizînd argumentele invocate de către revizuent în raport cu prevederile art.

449 Codul de procedură civilă, instanța reține că, argumentele invocat de revizuent

nu poate servi drept temei de revizuire și nu se încadrează în prevederile normei

legale.

Din considerentele menționate mai sus, cererea de revizuire depusă de

Sindrevici Victor urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art.270, 453 Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Sindrevici

Victor împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 16 septembrie 2015.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecători

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

6