2ra-1738/16 — dezmințirea informației și repararea prejudiciului moral

2ra-1738/16 — dezmințirea informației și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Prima instanță, Jud. Orhei: E. Buzu dosarul nr. 2ra-1738/16

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac

Î N C H E I E R E

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Cociug Oleg,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cociug Oleg împotriva lui

Tolici Victor cu privire la dezmințirea informației și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de către Tolici Victor, casată hotărîrea Judecătoriei Orhei din 23

octombrie 2015 și emisă o nouă hotărîre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă

La 25 mai 2012, Cociug Oleg a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Tolici Victor cu privire la dezmințirea informației și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 20 aprilie 2012, accesînd site-ul

portalului de știri www.publika.md a citit articolul intitulat „Omorul de la Orhei, o

reglare de conturi între polițiști și mafioți” în care pîrîtul Tolici Victor s-a expus

neîntemeiat despre circumstanțele în care s-a produs infracțiunea soldată cu omorul lui

Alexei Veretco și a legat cele întîmplate de modul de gestionare și activitatea

Comisariatului Raional de Poliție Orhei.

Susține că în articolul dat era indicat: „Fostul comisar de Poliție al raionului

Orhei, Victor Tolici declară că presupusul asasinat de sîmbătă este o reglare de conturi

între oamenii legii și reprezentanții lumii interlope. Acest lucru s-a întîmplat pe motiv

că cele două tabere nu ar fi reușit să împartă sferele de influență din raion. Întîlnirea

din parcarea clubului a fost pusă la cale de Inspectorul superior al Poliției rutiere din

localitate, Vasile Cojocaru, precum că mulți dintre responsabilii Comisariatului

Raional de Poliție, inclusiv actualul comisar Oleg Cociug, sunt implicați în afaceri

dubioase, iar instituțiile abilitate nu reacționează” […] “Așa numita “strelcă” pe care a

făcut-o polițistul Cojocaru în lumea criminală eu nu înțeleg ce înseamnă, ce fel de

polițist e ăsta, dacă el face așa. Este comisar de poliție. Dacă domnul a încălcat trebuie

să ia măsurile cuvenite stabilite de lege. Sunt corupți, strîng mită, poliția rutieră are

1

plan, știu oficial. În fiecare zi se strînge cîte 100 euro pentru domnul comisar Cociug,

are “crîșă” bună. Pe el nu-l ia nimeni”.

Declară că în aceeași zi a constatat că articolul sus-menționat e completat de

imaginile video ale spuselor pîrîtului, redate în reportaj cu titlul: „Comisariatul de

poliție Orhei despre acuzațiile privind implicarea în afacerile dubioase”.

Consideră reclamantul că declarațiile pîrîtului sunt denigratoare. Suplimentar

indică că prejudiciul cauzat reputației profesionale prin intermediul articolelor

tendențioase nu are o manifestare unitară, deoarece mai multe surse electronice au

difuzat textele ce îi aparțin prin intermediul propriilor portaluri informaționale. Astfel

site-ul www.basa.md la fel a publicat materialele în care reclamantul este acuzat eronat

și neîntemeiat de neprofesionalism.

Mai susține reclamantul că în interviul acordat cotidianului național Timpul de

dimineață, Tolici Victor a reiterat în lipsa oricăror probe faptul că dînsul ar fi implicat

în acte de corupție în complicitate cu Cojocaru Vasile.

Indică reclamantul Cociug Oleg că la 04 mai 2012 a adresat pîrîtului o cerere prin

care a solicitat dezmințirea informațiilor denigratoare, exprimarea scuzelor oficiale față

de persoana reclamantului și repararea prejudiciului cauzat, însă nu a primit nici un

răspuns.

Cere Cociug Oleg obligarea lui Tolici Victor la dezmințirea informațiilor ce îi

lezează reputația profesională, la exprimarea scuzelor publice pe marginea

informațiilor ce îi lezează reclamantului reputația profesională și repararea

prejudiciului adus reputației sale profesionale din contul lui Tolici Victor în beneficiul

lui Cociug Oleg în mărime de 1 000 000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 27 noiembrie 2012 au fost atrași în proces

în calitate de intervenienți accesorii de partea pîrîtului postul de televiziune Publika

TV Chișinău și Cotidianul național „Timpul de dimineață” mun. Chișinău.

La 28 februarie 2014 Cociug Oleg a depus o cerere prin care a solicitat atragerea

Lilianei Vascan în calitate de pîrîtă.

Pe parcursul examinării pricinii reclamantul Cociug Oleg și-a concretizat

cerințele, solicitînd obligarea lui Tolici Victor și Lilianei Vascan la dezmințirea

informației ce îi lezează reputația profesională, la exprimarea față de dînsul a scuzelor

publice, repararea prejudiciului moral cu încasarea din contul lui Tolici Victor și

Lilianei Vascan în beneficiul său a cîte 100 000 lei și încasarea în mod solidar de la

Tolici Victor și Liliana Vascan a cheltuielilor de judecată în mărime de 3000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 02 octombrie 2014 pretenția înaintată

împotriva Lilianei Vascan cu privire la dezmințirea informației și repararea

prejudiciului moral cauzat prin lezarea demnității, onoarei și reputației profesionale a

fost scoasă de pe rol. S-a explicat lui Cociug Oleg că trebuie să parcurgă calea

prealabilă extrajudiciară obligatorie soluționării pretenției date.

Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 23 octombrie 2015 a fost admisă acțiunea

parțial cu încasarea din contul lui Tolici Victor în beneficiul lui Cociug Oleg suma de

10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest suma de 90 000 lei s-a respins. Au fost

încasate de la Tolici Victor în beneficiul lui Cociug Oleg cheltuielile de judecată în

sumă de 3000 lei pentru achitarea taxei de stat, în rest suma de 2700 lei s-a respins. A

fost obligat Tolici Victor să publice din contul său prin intermediul portalului de știri

2

www.publika.md și Agenției de știri BASA-press în termen de 15 zile de la data

intrării hotărîrii în vigoare o dezmințire a informației cu următorul conținut pe pagina

portalului de știri www.publika.md: „Eu, Tolici Victor, declar că nu am nici o probă

care ar demonstra cele relatate de mine în privința lui Cociug Oleg în publicația pe

pagina portalului de știri www.publika.md însoțite de reportajul video din data de 30

aprilie 2012 ora 10.45 și 17.32, în articolele intitulate: „Omorul de la Orhei, reglare de

conturi între polițiști și mafioți” și „Comisarul de poliție din Orhei despre acuzațiile

privind implicarea sa în afaceri dubioase”, precum că, Cociug Oleg este implicat în

crima din 27 aprilie 2012 soldată cu decesul lui Alexei Veretco și că comisarul Oleg

Cociug este implicat în afaceri dubioase, că în fiecare zi se strînge cîte 100 euro pentru

domnul Comisar Oleg Cociug, care are „crîșă” bună, sunt mincinoase, prin prezenta le

dezmint și luînd în considerație atît cele expuse mai sus, cît și în scopul neadmiterii

unei dezinformări sau prezentări a unor informații ce totalmente contravin realității,

exprim scuze oficiale față de persoana domnului Oleg Cociug ”, și pe pagina Agenției

de știri BASA-press: „Eu, Tolici Victor, declar că nu am nici o probă care ar

demonstra cele relatate de mine în privința lui Cociug Oleg în publicația de pe portalul

de știri BASA-press din 02 mai 2012 ora 08. 04, în articolul intitulat „Ministerul de

Interne recunoaște că unele administrații ale comisariatelor de raionale sunt corupte”

precum că „Comisarul Cociug are o taxă zilnică de 100 euro care este adunată de

agenții de circulație de la șoferi” sunt mincinoase, prin prezenta le dezmint și luînd în

considerație atît cele expuse mai sus, cît și în scopul neadmiterii unei dezinformări sau

prezentări a unor informații ce totalmente contravin realității, exprim scuze oficiale

față de persoana domnului Oleg Cociug” .

Instanța de fond luînd în considerație circumstanțele de fapt și de drept ale pricinii

a constatat că pîrîtul prin afirmațiile sale a lezat demnitatea și reputația profesională a

reclamantului, învinuindu-l de comiterea acțiunilor ilegale, fără a aduce careva probe

pertinente și fără un substrat factologic. Instanța a considerat că informațiile contestate

urmează a fi recunoscute drept defăimătoare și neveridice.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, a fost admis apelul

declarat de către Tolici Victor, casată hotărîrea Judecătoriei Orhei din 23 octombrie

2015 și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel avînd în vedere faptul că prin prisma prevederilor Legii cu privire

la activitatea poliției și statutul polițistului funcția deținută de către intimatul-reclamant

Cociug Oleg este o funcție publică cu statut special și în esență este supusă interesului

public, a considerat că orice informație dată publicului trebuie tolerată și interpretată

drept judecată de valoare.

La 13 iunie 2016, Cociug Oleg a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie

2016 cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Orhei din 23 octombrie 2015.

În susținerea recursului Cociug Oleg a invocat ilegalitatea și netemeinicia

hotărîrilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare.

De asemenea a indicat că, instanța de fond corect a statuat că orice persoană are

dreptul la respectul onoarei, demnității și reputației profesionale. La fel orice persoană

este în drept să ceară dezmințirea informației ce îi lezează onoarea, demnitatea sau

reputația profesională dacă cel care a răspîndit-o nu dovedește că ea corespunde

3

realității, or probe care ar demonstra că Cociug Oleg are statut de bănuit/învinuit sau

inculpat pe cauza penală intentată în urma omorului lui Veretco Alexei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului nu conțin informația cu privire la data expedierii în adresa

lui Cociug Oleg a copiei deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie

2016, în scrisoarea de însoțire fiind indicată eronat data expedierii 29 februarie 2016

(f.d. 275 Vol. II), lipsind și date cu privire la recepționarea acesteia de către recurent.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Cociug Oleg se consideră a fi

depus în termenul prevăzut de lege.

La 27 iunie 2016, în adresa intimatului Tolici Victor a fost expediată copia

recursului declarat de către Cociug Oleg cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

La 03 august 2016, Tolici Victor a depus referință, solicitînd respingerea

recursului declarat de Cociug Oleg cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din

05 aprilie 2016 pe care o consideră întemeiată și legală, menționînd că cererea de

recurs este declarativă și lipsită de temei legal, recurentul neinvocînd careva încălcări

ale instanței de apel.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul declarat de către Cociug Oleg este inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.

(2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de către Cociug Oleg nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut drept temei al admisibilității recursului argumentul

recurentului Cociug Oleg precum orice persoană este în drept să ceară dezmințirea

informației ce îi lezează onoarea, demnitatea sau reputația profesională dacă cel care a

răspîndit-o nu dovedește că ea corespunde realității, or potrivit art. 9 alin. (4) al Legii

cu privire la libertatea de exprimare nr. 64 din 23 aprilie 2004 persoanele care exercită

funcții publice pot fi supuse criticii, iar acțiunile lor – verificării din partea mass-

mediei, în ceea ce privește modul în care și-au exercitat sau își exercită atribuțiile, în

măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura transparența și exercitarea

responsabilă a atribuțiilor lor.

Mai mult ca atît, declarațiile făcute public ale lui Tolici Victor în privința lui

Cociug Oleg au fost reflectate și în declarațiile Ministrului de interne, Roibu Alexei,

făcute publice în articolul din 02 mai 2012 cu titlul: „Ministrul de interne recunoaște

că unele administrații ale comisariatelor raionale sunt corupte”.

Se reiterează la caz jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care se

accentuează că libertatea de exprimare include nu numai informațiile și ideile primite

favorabil sau cu indiferență de opinia publică ori considerate inofensive, dar și pe

acelea care ofensează, șochează sau deranjează. Aceastea sunt cerințele pluralismului,

toleranței și spiritului deschis, fără de care nu există o societate democratică.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a

fi respinse.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural,

verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a

acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să

dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c.

Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele

recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii,

5

asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul

corespunzător

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Cociug Oleg ca

inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Cociug Oleg se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6