3ra-1362/16 — încasarea sumei

Judecătoria Centru, mun. Chișinău Dosarul nr.3ra-1240/16 Judecător: O. Tănase Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu Î N C H E I E R E 28 septembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, Valeriu Doagă, Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluționînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Bojoga Ion împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016 prin care cererile de apel declarate de către Bojoga Ion și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne au fost respinse, hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 25 ianuarie 2016 a fost menținută, C O N S T A T Ă : La data de 14.12.2015 Bojoga Ion a depus o cerere de chemare în judecată în instanța de contencios administrativ către Inspectoratului General al Poliției al MAI, solicitînd încasarea sumei de 17694,81 lei cu titlu de de indemnizație de concediere, ca sursă de venit neimpozabilă, a sumei de 4233 lei cu titlu de penalitate, a sumei de 7234 lei cu titlu de dobândă de întârziere și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a indicat că, în baza contractului individual de muncă nr.2238 din 05 martie 2013, încheiat pe o perioadă nedeterminată, a activat în cadrul organelor afacerilor interne în funcție de inspector de patrulare rutieră.

Afirmă că, la 10 aprilie 2015 a încetat raportul de muncă cu pârâtul, ca urmare a împlinirii vechimii în muncă, ce-i permite pensionarea și din acest motiv în conformitate cu art.65 din Legea cu privire la poliție și statul polițistului, pârâtul are obligația să-i achite la concediere o indemnizație unică în corespundere cu vechimea de serviciu în poliție, iar în temeiul Ordinului nr.215 ef 1 din 10 aprilie 2015, i-a fost calculată indemnizația unică în mărime de 14 salarii lunare, ce constituie 98304,50 lei, fiind îndreptată spre plată. Susține că, la data de 10 iulie 2015 pârâtul a efectuat plata de 80609,69 lei, reținând suma de 17694,81 lei, ca fiind sursă de venit impozabilă potrivit art.20 lit.g) Cod fiscal.

Menționează că, întrucât pârâtul nu a plătit în totalitate suma indemnizației de 98304,50 lei, în conformitate cu art.330 Codul muncii, reclamantul pretinde la repararea prejudiciului cauzat, în mărime de 4233 lei. Relevă că, potrivit art.585 și art.619 Cod civil reclamantul solicită și încasarea dobânzii de întârziere de 7234 lei, temeiul legal al pretențiilor reclamantului sunt dispoțiile art.572, 585, 602, 619 Codul civil, art.20,169 Cod fiscal, art.330 Codul muncii și Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului. Reprezentantul pîrîtului Inspectoratului General al Poliției al MAI, Andriuța Valentin a depus referință la cererea de chemare în judecată, solicitînd respingerea acțiunii, ca fiind neîntemeiată (f.d.28-33).

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.Chișinău din 25.01.2016 s-a admis parțial acțiunea. S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI, în beneficiul lui Bojoga Ion suma de 17694,81 lei, cu titlu de indemnizație de concediere, ca sursă de venit neimpozabilă, și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3000 lei, în total suma de 20694 (douăzeci mii șase sute nouăzeci și patru) lei 81 bani. În rest, pretenția privind încasarea sumei de 4233 lei cu titlu de penalitate, a dobînzii de întîrziere în mărime de 7234 lei și a taxei de stat în sumă de 1004, s-au respins, ca nefondate. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune se încadrează parțial în prevederile legii.

La data de 26.01.2016 reprezentantul apelantului Inspectoratului General al Poliției al MAI, Andriuța Valentin și Bojoga Ion au declarat cerere de apel. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016, apelurile depuse de către Bojoga Ion prin intermediul avocatului Matușenco Ion și Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Insterne prin intermediul reprezentantului Andriuța Valentin au fost respinse, hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 ianuarie 2016 a fost menținută. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelanți nu și-au găsit pe deplin reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului iar argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Invocînd ilegalitatea deciziei instanței de apel, la 19 iunie 2016, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Insterne prin intermediul reprezentantului Andriuța Valentin a depus cerere de recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 2 21 aprilie 2016 și a hotărîrii Judecătorie Centru, mun. Chișinău din 25 ianuarie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată. În motivarea recursului, acesta a indicat că, decizia instanței de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material și cu încălcarea normelor de drept procedural. Totodată, mai invocă recurentul că instanța de apel nu a constatat și elucidat toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a litigiului.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 21 aprilie 2016 a fost contestată cu recurs de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Insterne prin intermediul reprezentantului Andriuța Valentin la 19 iulie 2016. Avînd în vedere că la materialele cauzei nu sunt anexate acte confirmative ce ar certifica data recepționării deciziei instanței de apel, prin prisma art. 425 CPC completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus în termen. În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. La data de 05 august 2016, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a expediat în adresa lui Ion Bojoga copia recursului depus de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Insterne, cu informarea concomitentă a acestuia despre necesitatea depunerii referinței. Pînă la data examinării chestiunii admisibilității recursului depus de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Insterne prin intermediul reprezentantului Andriuța Valentin, intimatul Ion Bojoga nu a depus referința în vederea expunerii opiniei vi-a-vis argumentele înaintate.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Insterne prin intermediul reprezentantului Andriuța Valentin, Colegiul atestă că acesta nu indică nici un argument vis-a-vis de legalitatea deciziei instanței de apel. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în cererea de recurs declarată de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Insterne prin intermediul reprezentantului Andriuța Valentin, nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, 3 respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În această ordine de idei și prin prisma celor menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Insterne prin intermediul reprezentantului Andriuța Valentin ca fiind inadmisibil. În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziția art. 432 alin. (1) C.P.C., părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C..

Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C.. Mai mult de cît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material și procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) C.P.C..

În acest sens, instanța de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) C.P.C., în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că, instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material și respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial și de 4 Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Insterne prin intermediul reprezentantului Andriuța Valentin ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E: Recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Insterne prin intermediul reprezentantului Andriuța Valentin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 5