3ra-1317/16 — accesul la informație
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- accesul la informaţie
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1317/16 — accesul la informație (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Judecătoria Buiucani Dosarul nr.3ra-1317/16
Mun. Chișinău
Judecător: M. Muruianu
Curtea de Apel Chișinău
Judecători: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna
ÎNCHEIERE
28 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului Valeriu Doagă
Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea
soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Bezrodnîii Vladimir, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Bezrodnîi Vladimir împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe
lângă Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova privind accesul la informație,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016,
C O N S T A T Ă :
La 26.05.2014, reclamantul Bezrodnîi Vladimir s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lângă
Ministerul Finanțelor, privind accesul la informație.
În motivarea cererii a indicat că, la data de 17.03.2014 a depus o petiție la
IFPS de pe lângă Ministerul Finanțelor privind informarea cu materialele formulate
referitor la petițiile examinate, cu solicitarea de a fixa data și ora pentru a face
cunoștință cu actele date, parvenite de la Curtea de Conturi.
Menționează reclamantul că la 22.04.2014 a primit răspuns de la IFPS, din
care rezultă că solicitarea înaintată nu a fost satisfăcută, iar termenul de examinare a
petiției a fost încălcat.
Concretizează Bezrodnîi Vladimir că IFPS nu a reacționat la cererea
prealabilă din 25.04.2014, încălcând prevederile Legii cu privire la petiționare.
Astfel, solicită reclamantul admiterea acțiunii prin obligarea conducerii IFPS
să-i aducă la cunoștință materialele dosarelor formate în legătura cu petițiile
examinate, parvenite în IFPS de la Curtea de Conturi prin scrisoarea de însoțire
nr.01/2-119 din 16.01.14 și nr.B-63/14 din 13.02.14 cu participarea lui T.Colesnic.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 februarie 2015,
acțiunea înaintată de Bezrodnîi Vladimir s-a respins.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a
tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune nu se
încadrează în prevederile legii.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 13.02.2015 Bezrodnîi
1
Vladimir a depus apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de
fond cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă.
În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a
constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru
soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu
circumstanțele pricinii, cît și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept
procedural.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016 s-a respins apelul
declarat de către Bezrodnîi Vladimir ca fiind neîntemeiat și s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 februarie 2015.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de
apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele
dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.
Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a ajuns la o concluzie
corectă privind respingerea acțiunii reclamantului, or contrar celor invocate de
Bezrodnîi Vladimir, răspunsul la petiție a fost expediat în adresa dumnealui cu
răspunsul la întrebările formulate, precum și acordarea posibilității de a face
cunoștință cu actele interesate.
Nefiind de acord cu decizia Curții de Apel Chișinău din 09 martie 2016, la
26.07.2016 Bezrodnîi Vladimir a înaintat cerere de recurs, prin care solicită
admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel din 09.03.2016,
cu emiterea unei noi hotărâri de admiterea a acțiunii.
La 19.08.2016, IFPS a prezentat referință prin care solicită respingerea cererii
de recurs înaintată de către Bezrodnîi Vladimir cu menținerea decizie Curții de Apel
Chișinău din 09.03.2016 și a hotărârii primei instanțe din 09.02.2015 ca fiind
adoptate în strictă conformitate cu prevederile legii.
Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 09.03.2016
a fost recepționată de către recurent la 14.06.2016. Astfel, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin
prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 26.07.2016 în termen.
În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea
dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.
În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse
în cererea de apel și anume, neaplicarea normelor de drept material și procedural
pertinente cauzei.
Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele
considerente.
2
Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că
recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au
apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.
Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și
de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic
inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care
este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum
formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui
temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în
recursul declarat de către Bezrodnîii Vladimir asemenea aspecte nu se regăsesc.
Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Bezrodnîii Vladimir ca inadmisibil.
3
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,
completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție,
D I S P U N E:
Recursul declarat de către Bezrodnîii Vladimir se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului Valeriu Doagă
Judecători Sveatoslav Moldovan
Iuliana Oprea
4