2ra-2001/16 — declarare nulitatii testamentului si a cererii de anulare a testamentului

Dosarul nr.2ra-2001/16

Instanța de fond: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău – S. Iorgov

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Vascan, E. Fistican, V. Negru

Î N C H E I E R E

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

În componentă:

Președintele completului, Svetlana Filincova,

judecători Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către

avocatul Lilia Pascal în interesele Elenei Iacovleva,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Ciaban Maria

împotriva Elenei Iacovleva privind declararea nulității testamentului din 01.09.2011 și

declararea nulă a cererii Eugeniei Borohovici din 22.06.2011 cu privire la anularea

testamentului din 28.01.2011,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016,

C O N S T A T Ă:

La 09 noiembrie 2011 Ciaban Maria s-a adresat în instanța de judecată cu cerere

de chemare în judecată împotriva Elenei Iacovleva, solicitînd recunoașterea nulității

testamentului din 01.09.2011, întocmit de către Borohovici Eugenia în folosul Elenei

Iacovleva. (f.d. 5)

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că a avut grijă și a întreținut-o pe

Borohovici Eugenia, anul nașterii 1941, în jur de doi ani. Ea făcea curat în apartamentul

Eugeniei Borohovici, mergea la cumpărături, procura medicamente, achita vizitele

medicilor și surorilor medicale, precum și achita toate serviciile comunale. Bohorovici

Eugenia se afla la întreținerea sa și nu cheltuia pentru sine nici un ban.

A menționat, că la inițiativa Eugeniei Borohovici, la 28.01.2011, a perfectat pe

numele său un testament la notarul Maria Colomeeț. Ulterior, în luna iunie 2011 ea a

observat careva devieri în comportamentul Eugeniei Borohovici. O dată a găsit-o

căzută de pe pat. Ea nu o reconoștea, vorbea cu morții, recunoscîndu-i ca fiind vii,

nimic nu înțelegea, nu se orienta în spațiu.

La 13.09.2011, Borohovici Eugenia a decedat în urma unei come cerebrale. După

decesul acesteia, ea a aflat că Eugenia Borohovici, a testat apartamentul Elenei

Iacovleva.

1

Consideră că, Borohovici Eugenia, anulînd testamentul pe numele său și

întocmind un nou testament pe numele Elenei Iacovleva nu își dădea seama de acțiunile

sale și nu le putea dirija în virtutea stării sale de sănătate.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta Ciaban Maria a depus o cerere de

completare a cerințelor din acțiune, solicitînd recunoașterea nulă a cererii Eugeniei

Borohovici din 22.06.2011 cu privire la anularea testamentului din 28.01.2011 (f.d. 30)

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 decembrie 2011 s-a

dispus de a aplica sechestru pe apartamentul 20 din bd. Moscovei nr. 20/3 în mun.

Chișinău, care a aparținut cu drept de proprietate Eugeniei Borohovici. (f.d. 39, vol. I)

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 11 iunie 2015 s-a admis

acțiunea Mariei Ciaban. S-a declarat nul testamentul din 01.09.2011 întocmit de

Eugenia Borohovici pe numele Elenei Iacovleva și cererea Eugeniei Borohovici din

22.06.2011 cu privire la anularea testamentului din 28.01.2011. Sechestru asupra

apartamentului nr. 20 din bd. Moscova nr. 20/3 aplicat prin încheierea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 19.12.2011 se va anula la ziua intrării hotărîrii în vigoare.

(f.d. 172, 175-178, vol. II)

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 02 iulie 2015 avocatul Lilia Pascal,

în interesele Elenei Iacovleva a contestat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia cu

emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea reclamantei să fie respinsă. (f.d. 180, 185-

188, vol. I)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016 s-a respins apelul declarat

de către Iacovleva Elena și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău

din 11 iunie 2015. (f.d. 231-237)

Instanța de apel a stabilit că, prin testamentul nr. 158 din 28.01.2011 Eugenia

Borohovici a testat toată averea ce-i aparține, Mariei Ciaban, iar prin cererea din

22.06.2011 Borohovici Eugenia a anulat testamentul eliberat pe numele Ciaban Maria.

De asemenea, a stabilit că, prin testamentul nr. 6820 din 01.09.2011 Borohovici

Eugenia a testat toată averea sa Elenei Iacovleva, ia la data de 13.09.2011, Borohovici

Eugenia a decedat, fapt confirmat prin certificatul de deces nr. 3437.

Ciaban Maria s-a adresat în instanța de judecată solicitînd declararea nulității

testamentului din 01.09.2011 și declararea nulă a cererii Eugeniei Borohovici din

22.06.2011 cu privire la anularea testamentului din 28.01.2011, precum și dispunerea

efectuării unei expertize psihiatrică legală postumă.

Urmare efectuării expertizei psihiatrice legale postume, experții în concluzia

expusă în raportul nr. 147 f/f-2012 din 13.09.2012 au constatat că, în perioada

întocmirii testamentului la 01.09.2011, Bogorovici Eugenia se afla în stare de demență

senilă, caracterizată prin diminuarea memoriei, dezorientare în spațiu și timp,

incapacitatea de a cunoaște persoanele apropiate, ce o lipsea de capacitatea de a

înțelege acțiunile sale și de a dirija cu ele. La data de 01.09.2011 Borohovici Eugenia

nu putea acționa cu discernămînt. Faptul că Borohovici Eugenia era bolnavă se constată

și prin înscrisurile din cartela medicală a acesteia.

Fiind dispusă o nouă expertiză, comisia de expertizare a prezentat procesul-verbal

nr. 4 f/f-2015 din 15.01.2015, privind imposibilitatea întocmirii unui raport de

expertiză psihiatrico-legală. Astfel, concluzia expertizei referitoare la starea ei psihică

în perioada anilor 2010-2011, precum și discernămîntul în perioada întocmirii

testamentului din 28.01.2011 și semnării cererii din 22.06.2011 nu poate fi emisă,

2

deoarece lipsesc datele obiective confirmate despre prezența sau lipsa modificărilor de

personalitate și dereglărilor psihice (datele din fișa medicală ambulatorie), iar

declarațiile martorilor sunt contradictorii.

Instanța de apel cît și instanța de fond au ajuns la concluzia că la momentul

întocmirii testamentului pe numele Elenei Iacovleva, precum și a cererii din 22.06.2011

cu privire la anularea testamentului din 28.01.2011, Bogorovici Eugenia nu-și dădea

seama de acțiunile sale și nu a acționat cu discernămînt.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, la 01 iulie 2016 avocatul Lilia Pascal,

în interesele Elenei Iacovleva a declarat recurs, solicitând casarea deciziei instanței de

apel și a hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de

chemare în judecată să fie respinsă. (f.d.2-8, vol. II)

În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că instanța de apel, cît

și instanța de fond eronat și unilateral au examinat litigiul apărut între Ciaban Maria și

Elena Iacovleva, ajungînd la o concluzie neîntemeiată și ilegală.

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

25 mai 2016.

Astfel, cererea de recurs, depusă la 01 iulie 2016, confirmă exercitarea căii de atac

în termen. (f.d. 2-3, vol. II)

Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de

recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ ajunge la

concluzia că recursul declarat de către avocatul Lilia Pascal, în interesele Elenei

Iacovleva nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC,

care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei

instanțe.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În speță, Colegiul menționează că recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o

apreciere corespunzătoare.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă

reprezentantul recurentei și respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate,

or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei

în fapt.

Dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de

recurs, determinând cazurile concrete în prezența cărora se consideră că normele de

drept material și procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul

exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificând-se numai legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia în fapt.

3

Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC și

anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) CPC.

În legătură cu cele constatate, examinând argumentele cererii de recurs prin

prisma normelor legale ce reglementează relațiile dintre părți, ținînd cont de actele

anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de avocatul Lilia Pascal, în interesele

Elenei Iacovleva împotriva deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond nu

se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Lilia Pascal, în

interesele Elenei Iacovleva împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2016,

în pricina civilă la acțiunea Mariei Ciaban împotriva Elenei Iacovleva privind

declararea nulității testamentului din 01.09.2011 și declararea nulă a cererii Eugeniei

Borohovici din 22.06.2011 cu privire la anularea testamentului din 28.01.2011.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4