2rh-170/16 — anularea ordinului

dosarul nr. 2rh-170/16

Prima instanță: judecătoria Rîșcani, mun.Chișinău (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Vieru, V. Clevadî, O. Sternioală)

ÎNCHEIERE

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței: Tatiana Vieru

Judecători Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

examinând cererea de revizuire depusă de către Lupașcu Ion împotriva

deciziei din 30 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion

Lupașcu și Serghei Șevcenco împotriva Departamentului Poliției de Frontieră al

MAI cu privire la anularea ordinului nr.524/ps din 13 mai 2014 cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare- eliberarea din serviciu, în privința lui Ion Lupașcu

și Serghei Șevcenco, restabilirea la locul de muncă și încasarea cheltuielilor de

judecată,

con st ată:

La data de 10 iunie 2015, Ion Lupașcu și Serghei Șevcenco au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Departamentului Poliției de Frontieră al MAI

solicitînd anularea ordinului nr.524/ps din 13 mai 2014 cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare - eliberarea din serviciu în privința lor, restabilirea la locul de

muncă și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul Serghei Șevcenco a invocat că a îndeplinit

serviciul special la Serviciul Grăniceri, Departamentul Poliției de Frontieră al MAI

din anul 2003, iar în funcția de inspector al unității control al frontierei a sectorului

poliției de frontieră „Costești” al Direcției regionale Nord, din anul 2006.

În baza procesului-verbal nr.34 al ședinței Consiliului Superior de disciplină, s-

a votat unanim pentru eliberarea sa din serviciu, iar ca urmare a demersului

Președintelui Consiliului Superior de disciplină, șeful Departamentului Poliției de

Frontieră a emis ordinul nr. 524/ps din 13 mai 2014 privind eliberarea sa din funcția

de inspector al unității control al frontierei a sectorului poliției de frontieră

„Costești” al Direcției regionale Nord.

Menționează că, temei pentru emiterea ordinului de eliberare din funcție, a

servit procesul - verbal nr.57 al examinării medicale de constatare a faptului de

consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, întocmit în privința sa, la data

de 19 martie 2014.

1

Consideră că, ordinul nr.524/ps din 13 mai 2014, este neîntemeiat, deoarece

probele pe care se bazează acesta au fost dobândite cu încălcarea prevederilor

legislației, alte probe nu au fost apreciate în mod obiectiv, iar unele în general nu au

fost luate în considerare.

În opinia sa, prin ordinul în cauză s-a dispus aplicarea în mod extensiv și eronat

a prevederilor mai multor articole al legii materiale și procedurale, în special a art.

86 alin. (1) lit. i) Codul muncii.

Reclamantul Ion Lupașcu, în motivarea acțiunii sale, a invocat, că a activat în

cadrul serviciului special în Serviciul Grăniceri, Departamentul Poliției de Frontieră

al MAI din anul 2004, iar în funcția de inspector al unității control al frontierei a

sectorului poliției frontieră „Costești” al Direcției regionale Nord, din anul 2013.

În baza procesului-verbal nr. 35 al ședinței Consiliului Superior de disciplină s-

a votat unanim pentru eliberarea sa din serviciu, iar ca urmare a demersului

Președintelui Consiliului Superior de disciplină, șeful Departamentului Poliției de

Frontieră a emis ordinul nr. 524/ps din 13 mai 2014 privind eliberarea sa din funcția

de inspector al unității control al frontierei a sectorului poliției de frontieră

“Costești” Direcției regionale Nord.

Afirmă că, temei pentru emiterea ordinului de eliberare din funcție, a servit

procesul-verbal nr.56 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare

a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, întocmit în privința sa, la data de 19

martie 2014.

În opinia sa, ordinul nr.524/ps din 13 mai 2014, este neîntemeiat.

Prin încheierea din 15 septembrie 2014 a judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău,

cauzele civile la acțiunea depusă de Serghei Șevcenco și Ion Lupașcu au fost

conexate într-o singură procedură.

Prin hotărîrea din 14 mai 2015 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ion Lupașcu și Serghei Șevcenco și

s-a anulat ordinul nr.524/ps din 13 mai 2014 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare-eliberarea din serviciu, în privința lui Ion Lupașcu și Serghei Șevcenco,

restabilirea lui Ion Lupașcu și Serghei Șevcenco la locul de muncă, în funcția de

inspectori ai unității control al frontierei a sectorului poliției de frontieră “Costești”

al Direcției regionale Nord, cu încasarea din contul Departamentului Poliției de

Frontieră al MAI în beneficiul lui Ion Lupașcu și Serghei Șevcenco a câte 5000 lei,

cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică.

Prin decizia din 30 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de Departamentul Poliției de Frontieră și s-a casat integral hotărârea din 14

mai 2015 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău și s-a pronunțat o nouă hotărîre, prin

care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Ion Lupașcu și Serghei

Șevcenco împotriva Departamentului Poliției de Frontieră al MAI cu privire la

anularea ordinului nr.524/ps din 13 mai 2014 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare - eliberarea din serviciu, în privința lui Ion Lupașcu și Serghei

Șevcenco, restabilirea la locul de muncă și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 20 ianuarie 2016 a Curții Supreme de Justiție s-a

recunoscut inadmisibil recursul declarat de către avocatul Pavel Zamfir, în interesele

lui Ion Lupașcu și Serghei Șevcenco, împotriva deciziei din 30 septembrie 2015 a

Curții de Apel Chișinău.

2

La data de 26 iulie 2016, Lupașcu Ion a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 30 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea

acesteia cu remiterea pricinii spre rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că, Curtea de Apel Chișinău a

încălcat prevederile art. 130 alin. (4) CPC, conform cărora ca rezultat al aprecierii

probelor, instanța de judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre motivele

concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și

argumentarea preferinței unor probe față de altele.

Precizează revizuentul că, instanța de apel, examinînd cauza, a ajuns la

concluzia de a admite apelul declarat de Departamentul Politiei de Frontieră, fără

verificarea probelor aduse de părți.

În opinia sa, ordinul nr. 524/ps din 13 mai 2014, este neîntemeiat, deoarece

probele pe care se bazează acesta au fost dobândite cu încălcarea prevederilor

legislației, alte probe nu au fost apreciate în mod obiectiv, iar unele în general nu au

fost luate în considerare. Prin ordinul în cauză s-a dispus aplicarea în mod extensiv

și eronat a prevederilor mai multor articole al legii materiale și procedurale, în

special a art. 86 alin. (1) lit. i) Codul muncii.

Studiind materialele pricinii, Colegiul consideră cererea de revizuire depusă

de Lupașcu Ion neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din

următoarele considerente.

În conformitate cu art.448, alin.(4) CPC, cererile de revizuire împotriva

deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat

printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de

Justiție.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Colegiul reține că revizuentul Lupașcu Ion, la înaintarea cererii de revizuire, a

invocat prevederile art. 449 lit. a) CPC, conform cărora, revizuirea se declară în

cazul în care s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei

infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă.

De asemenea, revizuentul a mai indicat că, ordinul nr. 524/ps din 13 mai

2014, care a stat la baza emiterii soluției adoptate la caz, este neîntemeiat, deoarece

se bazează pe probe care au fost dobândite cu încălcarea prevederilor legislației,

precum și alte probe ce nu au fost apreciate în mod obiectiv de către instanța de

judecată.

La caz, Colegiul menționează că, dezacordul revizuentului cu soluția instanței

de judecată, prin relatarea situației în viziunea acestuia, nu este motiv de revizuire

prevăzut de art. 449 CPC.

Ori, din dispozițiile legale sus-citate, urmează că revizuirea este o cale de atac

de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

3

hotărîri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în

art. 449 CPC.

La fel, se remarcă că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc

redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale.

Însă, circumstanțele invocate de Lupașcu Ion ca temei de revizuire, nu pot influenta

soluția adoptată.

Mai mult ca atît, revizuentul făcînd referire la prevederile art. 449 lit. a) CPC,

nu a anexat și nici nu și-a argumentat poziția prin ce sentință penală irevocabilă s-a

constatat comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care s-a judecat.

În consecință, Colegiul notează că admiterea cererii de revizuire în

împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității

raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat

(Popov (2) vs Moldovei, E. Duca vs Moldovei ș.a).

Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept

să solicite revizuirea unei hotărîri care este definitivă și executorie, chiar în scopul

reluării procesului de judecată și o nouă soluționare a cauzei. Competența Curții

Supreme de Justiție este de a corecta lacunele în drept și omisiunile justiției, și nici

într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în

anulare, și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi

temei pentru reexaminare. Ca excepție de la acest principiu se face în cazul în care

reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale și obligatorii.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Lupașcu Ion.

În conformitate cu art. 453 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Lupașcu

Ion împotriva deciziei din 30 septembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului Tatiana Vieru

Judecătorii Valentina Clevadî

Oleg Sternioală

4