2ri-254/16 — aprobarea raportului final și a bilanțului de lichidare

Curtea de Apel Chișinău dosarul nr. 2ri-254/16

Judecător: N. Craiu

D E C I Z I E

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă,

Judecători Ala Cobăneanu, Galina Stratulat,

Oleg Sternioală, Iuliana Oprea

judecînd recursul declarat de Banca Comercială „Victoriabank” Scietate pe

Acțiuni,

în pricina civilă privind raportul final și bilanțul de lichidare în proces de

insolvabilitate intentat în privința debitorului Sociatatea Comercială „Plextor”

Societate cu Răspundere Limitată,

împotriva hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2016, prin care a

fost aprobat raportul final și bilanțul de lichidare, a fost lichidat și radiat din

Registrul de Stat al debitorului și considerate stinse creanțele existente la moment,

CONSTATĂ:

Prin încheierea Curții de Apel Economice din 04.10.2010 a fost respinsă cererea

introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de

SC„Plextor”SRL c/f 1003600019309, cu sediul în mun. Chișinău, str, Petricani nr.

21, of. 207, în legătură cu lipsa masei debitoare. S-a intentat procedura de lichidare

față de SC„Plextor”SRL.

În calitate de lichidator a fost desemnat Popa Valeriu, care urma să prezinte

pînă la data examinării cauzei raportul final și bilanțul de lichidare.

În urma examinării raportului final și bilanțul de lichidare prezentat de

lichidator s-a constat că lipsește masa debitoare pentru a acoperi creanțele

creditorilor cît și pentru a acoperi cheltuielile procesului de insolvabilitate.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2016, s-a aprobat raportul

final și bilanțul de lichidare al SC„Plextor”SRL. S-a lichidat și s-a radiat din

Registrul de Stat al debitorului SC„Plextor”SRL IDNO 1003600019309, mun.

Chișinău, str. Petricani nr. 21, of. 207 și s-au considerat stinse creanțele existente la

moment.

Pentru a hotărî astfel, instanța de insolvabilitate a invocat prevederile 135, 149

al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, menționînd că la moment nu există

careva bunuri în masa debitoare ce ar permite acoperirea cel puțin a cheltuielilor de

judecată.

1

Considerînd ilegală hotărîrea instanței de insolvabilitate, la 29 iunie 2016,

BC„Victoriabank” SRL a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului,

repunerea în termenul de atac cu recurs în legătură cu faptul că despre hotărîrea

Curții de Apel Chișinău din 25 ianaurie 2016 aflat abia la 24.06.2016 și casarea

hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2016.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat ilegalitatea hotărîrii

contestate, menționînd că la caz în lumina celor expuse au fost grav încălcate

prevederile art. 135, al. (6) al Legii insolvabilității care prevede că prin încetarea

procesului, debitorul se descarcă de obligațiile pe care le avea înainte de intrare în

procedura falimentului, cu excepția cazului cînd este tras la răspundere subsidiară în

modul prevăzut de lege. Prin urmare, instanța de apel a dispus de a considera stinse

creanțele existente la moment, cu toate că este în derulare procesul de atragere la

răspundere subsidiară a factorilor de răspundere culpabili ale debitorului.

Conform recipisei anexate la materialele cauzei se conchide cu certitudine că

hotărîrea motivată a instanței de apel din 25 ianuarie 2016 a fost recepționată de

către reprezentantul recurentului BC„Victoriabank” SRL la data de 17.06.2016.

Astfel, Colegiul ajunge la concluzia că recurentul a depus cererea de recurs în

termenul prevăzut de lege. Prin urmare cererea de repunere în termen a cererii de

recurs urmează a fi admisă, or, potrivit art. 116 alin. (3) CPC, „La cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în

termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.)”.

În această ordine de idei, colegiul constată că solicitarea cu privire la repunerea

în termenul de declarare a recursului este întemeiată și urmează de a fi admisă, or,

recurentul la caz a prezentat probe ce justifică omiterea termenului de procedură.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la

proces.

Judecînd recursul declarat împotriva hotărîrii date în instanța de fond și

verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul

conchide că recursul declarat urmează să fie admis cu repunerea acestuia în termenul

de atac, pornind de la următoarele.

Conform art. 445 alin (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în

drept să-l admită și să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina

spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit reține că la

adoptarea hotărîrii contestate, nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii în fond, situație ce impune

rejudecarea cauzei, or, din acest motiv, instanța de recurs este în imposibilitate de a

se expune privitor la corectitudinea aplicării normelor de drept material, atunci cînd

fondul a fost cercetat superficial.

2

Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în instanță

conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și completările stabilite

de legislația insolvabilității.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149

din 29.06.2012, procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu

prevederile Codului de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

Potrivit art. 8 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, hotărîrile și

încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile

calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de prezenta

lege.

După cu rezultă din materialele cauzei, recurentul își exprimă dezacordul cu

soluția instanței de insolvabilitate, prin care a fost aprobat bilanțul de lichidare al

SC„Plextor”SRL, fiind dispusă încetarea procesului falimentului simplificat,

considerarea ca stinse a creanțelor creditorilor față de debitor și radierea debitorului

din Registrul comercial ținut de Camera Întegistrării de Stat.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră soluția instanței de insolvabilitate ca fiind ilegală, din

următoarele considerente.

Conform art. 135 alin. (5) al Legii insolvabilității, în cazul lipsei masei

debitoare, instanța de insolvabilitate, odată cu aprobarea bilanțului de lichidare,

adoptă o hotărîre de încetare a procesului, prin care dispune și radierea debitorului

din Registrul de Stat al Persoanelor Juridice în care este înscris.

Pornind de la prevederile legale menționate, instanța de recurs reține că

aprobarea bilanțului de lichidare și adoptarea unei hotărîre de încetare a procesului,

prin care dispune și radierea debitorului din Registrul de Stat al Persoanelor Juridice

în care este înscris, este condiționată de lipsa masei debitoare.

În acest sens, lichidatorul prioritar trebuie să întreprindă toate măsurile pentru

depistarea masei debitoare.

Prin urmare, Colegiul susține afirmația recurentului cum că lichidatorul, la

întocmirea raportului final, nu a ținut cont de faptul că debitorul nu poate fi lichidat

din moment ce este participant în cadrul unui alt proces de judecată ce se la moment

se află pe rolla Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, potrivit căruiaare loc

transmiterea în posesie a bunurilor grevate cu garanții în favoarea Băncii, iar

SC„Plextor”SRL are calitatea de intervenient accesoriu în proces. Or, instanța de

apel la caz, a dispus de a considera stinse creanțele existente la moment, cu toate că

este în derulare procesul de atragere la răspundere subsidiară a factorilor de

răspundere culpabilă ale debitorului.

În același timp, Colegiul menționează că pe parcursul derulării procesului de

insolvabilitate, lichidatorul nu a întreprins măsurile consemnate la art. 104-105 din

Legea insolvabilității în vederea anulării actelor juridice dacă ele au afectat bunurile

debitorului.

Totodată, instanța de recurs conchide că, atît lichidatorul SC„Plextor”SRL cît

și instanța de insolvabilitate, au examinat chestiunea privind aprobarea bilanțului de

3

lichidare și radierea întreprinderii, fără a examina chestiunea privind atragerea la

răspundere subsidiară a factorilor de decizie a debitorului care au dus la insolvența

debitorului, fară a se expune pe marginea acestei chestiuni.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs constată că prima instanță nu a

supus unei analize minuțioase și nu a verificat toate circumstanțele cauzei, care, însă,

necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea

tuturor aspectelor importante pentru aprobarea bilanțului de lichidare, încetarea

procesului falimentului simplificat, considerarea ca stinse a creanțelor creditorilor

față de debitor și radierea debitorului din Registrul comercial ținut de Camera

Întegistrării de Stat.

În aceste condiții este evident că instanța de insolvabilitate, examinînd pricina,

nu s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor juridice, nu a stabilit cu certitudine

circumstanțele importante întru soluționarea justă a cererii lichidatorului, situație

care duce la imposibilitatea instanței de recurs să exercite controlul judiciar asupra

soluției date și să verifice temeinicia și legalitatea hotărîrii atacate cu privire la

oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Pe cale de consecință și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de

judecată, trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază

hotărîrile.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărîrea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale

care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu

concluziile uneia dintre părți.

Astfel, fiind prezente motivele de casare a deciziei, prevăzute de art. 432 CPC,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție v-a admite recursul declarat, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța

de insolvabilitate.

La rejudecarea pricinii, instanța urmează să țină cont de omisiunile indicate în

prezenta decizie, să verifice toate circumstanțele ce prezintă importanță pentru

soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv,

conform exigențelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar și, în dependență de

situația stabilită, să adopte o hotarîre legală și întemeiată.

Ținînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se admite recursul declarat de Banca Comercială „Victoriabank” Scietate pe

Acțiuni.

Se casează hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2016, în pricina

civilă privind examinarea raportului final și bilanțului de lichidare în proces de

insolvabilitate intentat în privința debitorului Sociatatea Comercială „Plextor”

4

Societate cu Răspundere Limitată, și remite cauza la rejudecare în instanța de

insolvabilitate - Curtea de Apel Chișinău într-un alt complet.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Iuliana Oprea

5