2ra-2043/16 — anularea ordinului de concedierea din functie restabilirea in functie si incasarea salariului pentru absenta fortata de la serviciu
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului de concedierea din functie restabilirea in functie si incasarea salariului pentru absenta fortata de la serviciu
- Temei legal
- temeiul declararii recursului
2ra-2043/16 — anularea ordinului de concedierea din functie restabilirea in functie si incasarea salariului pentru absenta fortata de la serviciu (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: P. Triboi dosarul nr. 2ra- 2043/16
instanța de apel: D. Manole, Șt. Niță, A. Bostan
Î N C H E I E R E
21 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Haralampie Lazari,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Haralampie Lazari
împotriva Întreprinderii pentru sivicultură „Nisporeni-Silva” cu privire la anularea
ordinului de concedierea din funcție, restabilirea în funcție și încasarea salariului
pentru absența forțată de la serviciu,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de către Haralampie Lazari și a fost menținută hotărîrea
Judecătoriei Nisporeni din 18 decembrie 2015,
c o n s t a t ă:
La data de 17 iulie 2015, Haralampie Lazari a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Întreprinderii pentru silvicultură „Nisporeni-Silva” cu privire la
anularea ordinului privind concedierea din funcție, restabilirea în funcție și încasarea
salariului pentru absența forțată de la serviciu.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, din anul 2002 a activat în cadrul
Întreprinderii pentru silvicultură „Nisporeni Silva”, ocolul silvic Ciorești, Nisporeni
în calitate de pădurar, cu un salariu mediu lunar în sumă de 2 417 lei.
Menționează că, la data de 21 mai 2015, prin ordinul nr.21-C, administrația
Întreprinderii pentru silvicultură „Nisporeni-Silva” în temeiul art. 86 alin.(1) lit. k)
Codul muncii, a dispus concedierea sa din funcția de pădurar pe motivul neglijenții în
serviciu, încălcarea obligațiilor directe de serviciu, comiterea tăierilor ilicite în
proporții mari a fondului forestier.
Susține că, la data de 08 iunie 2015, a expediat în adresa Întreprinderii pentru
silvicultură „Nisporeni-Silva” cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea
ordinului nr.21-C din 21 mai 2015, dar nu a primit răspuns.
Consideră că, ordinul a fost emis ilegal, cu încălcarea prevederilor art.87 al
Codului muncii, fără consultarea comitetului sindical.
Solicită reclamantul anularea ordinului Întreprinderii pentru silvicultură
„Nisporeni-Silva” nr.21 din 21 mai 2015 cu privire concediere, restabilirea sa în
1
funcția de pădurar al ocolului silvic Ciorești și încasarea salariului pentru absența
forțată de la serviciu începînd cu data de 21 mai 2015 și pînă la data pronunțării
hotărîrii judecătorești.
Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 18 decembrie 2015 a fost respinsă
acțiunea ca neîntemeiată.
Prima instanță, și-a argumentat concluzia prin faptul că, pretențiile
reclamantului sunt neîntemeiate, iar Întreprinderea pentru silvicultură „Nisporeni-
Silva” a acționat în conformitate cu prevederile legale în raport cu reclamantul,
deoarece acesta și-a depășit atribuțiile de serviciu, care potrivit fișei postului nr. 23
pct.5, purta răspundere de paza fondului forestier, tăieri ilicite și întocmirea facturilor
fiscale de eliberare a masei lemnoase.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016 a fost respins apelul
declarat de către Haralampie Lazari și a fost menținută hotărîrea primei instanțe.
La data de 08 iulie 2016, Haralampie Lazari a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și
hotărîrea primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea
acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu hotărîrile instanțelor
inferioare, deoarece circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii nu au fost
elucidate pe deplin, au fost încălcate sau aplicate eronat normele de drept material, iar
erorile comise au dus la soluționarea greșită a cauzei, încălcîndu-i drepturile și
libertățile fundamentale.
Susține că, instanța de apel nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii
primei instanțe în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea
legii, nu a verificat raporturile juridice stabilite, dar a afirmat sau a infirmat unele
fapte neprobate, fără a da apreciere tuturor probelor pertinente din dosar, ceea ce a
dus la emiterea unei decizii neîntemeiate.
Menționează că, instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerație că la
aplicarea sancțiunii disciplinare, angajatorul nu a ținut cont de gravitatea abaterii
disciplinare, precum și faptul că pe parcursul a 14 ani în domeniul silviculturii nu a
avut careva sancțiuni disciplinare.
Afirmă că, comitetul sindical a fost consultat formal, la ședința comitetului
sindical nu a fost invitat, fiindu-i încălcat dreptul de a-și expune poziția ca membru
al sindicatelor.
La data de 08 august 2016, în adresa intimatului Întreprinderea pentru
silvicultură „Nisporeni-Silva” a fost expediată copia recursului declarat de către
Haralampie Lazari, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
La data de 14 septembrie 2016 și, respectiv, 15 septembrie 2016,
Întreprinderea pentru silvicultură „Nisporeni-Silva” a depus referință, solicitînd
respingerea recursului și menținerea hotărîrii primei instanțe și deciziei instanței de
apel ca fiind legale și întemeiate.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
2
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în
care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu
și în toate cazurile.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Haralampie Lazari nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Argumentul invocat de către recurent precum că, instanța de apel a apreciat
arbitrar probele, anexate la materialele dosarului, fapt ce a dus la încălcarea dreptului
său la un proces echitabil nu poate fi reținut, deoarece la caz, instanța de apel a
apreciat probele în corespundere cu exigențele art. 130 din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentul invocat în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanțele ierarhic inferioare, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
3
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de
către Haralampie Lazari, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul lui Haralampie Lazari ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)
CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul lui Haralampie Lazari se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
4