3ra-1260/16 — anularea actului administrativ

Prima instanță: Judecătoria sectorului Botanica municipiul Chișinău, Judecător – Gh.Balan

Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Iulia Cimpoi, Nicolae Craiu, Natalia Simciuc

Dosar nr.3ra-1260/16

ÎNCHEIERE

21 septembrie 2016 municipiul Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, – Svetlana Filincova,

Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Biroul Vamal Chișinău,

în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ depusă de societatea cu răspundere limitată

„Paviramus” împotriva Biroului Vamal Chișinău, privind anularea actelor

administrative și restituirea surplusului taxelor încasate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, prin

care a fost respins apelul Biroului Vamal Chișinău,

con sta tă :

La 08 august 2013 societatea cu răspundere limitată „Paviramus” (în

continuare SRL „Paviramus”) a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Biroului Vamal Chișinău,

solicitînd anularea actelor de inspecție emise la declarațiile vamale în

detaliu nr.DV15513 din 29 iunie 2013, DV16175 din 07 iulie 2013 și

DV16852 din 15 iulie 2013, cu anularea declarațiilor vamale în cauză și

restituirea sumei de 41 363,71 lei, încasată suplimentar.

În motivarea cererii a indicat că în conformitate cu declarațiile vamale

nr.3029 I 15513 din 29 iunie 2013, nr.3029 I 16175 din 07 iulie 2013,

nr.3029 I 16176 din 07 iulie 2013 și nr.3029 I 16852 din 15 iulie 2013 SRL

„Paviramus” a importat în Republica Moldova pepene verde în stare

proaspătă. La import a respectat întocmai procedura stabilită la

determinarea și declararea valorii în vamă a mărfurilor introduse,

prezentînd toate documentele necesare pentru confirmarea veridicității

datelor privind valoarea mărfii în vamă și a datelor suplimentare referitoare

la marfă, acestea nefiind contestate de Biroul Vamal Chișinău. Ulterior, fără

a-și rezerva cerința obligatorie de confirmare, necătînd la faptul că a

importat de mai multe ori mărfuri de acest gen, de către Biroul Vamal

Chișinău au fost emise actele de inspecție, în temeiul cărora s-a perceput

nefondat taxe vamale în sumă de 41 363,71 lei.

1

SRL „Paviramus” consideră ilegale acțiunile Biroului Vamal Chișinău,

întrucât în mod unilateral și subiectiv a fost recalculată valoarea în vamă a

mărfii.

Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Botanica municipiul Chișinău din

16 martie 2015 a fost admisă integral cererea de chemare în judecată

depusă de SRL „Paviramus”. Au fost anulate acele de inspecție emise de

Biroul Vamal Chișinău cu nr.3029 I 15513 din 29 iunie 2013, nr.3029 I

16175 din 07 iulie 2013, nr.3029 I 16176 din 07 iulie 2013 și nr.3029 I

16852 din 15 iulie 2013 privind ridicarea valorii în vamă a mărfurilor

importate conform declarațiilor vamale cu aceleași numere și din aceleași

date. A fost încasat de la Biroul Vamal Chișinău în beneficiul SRL

„Paviramus” surplusul taxelor vamale încasate pentru marfa importată

conform declarațiilor vamale nr.3029 I 15513 din 29 iunie 2013, nr.3029 I

16175 din 07 iulie 2013, nr.3029 I 16176 din 07 iulie 2013 și nr.3029 I

16852 din 15 iulie 2013 în mărime de 41 363,71 (patruzeci și una mii trei

sute șaizeci și trei) lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016 a fost respins

apelul declarat de Biroul Vamal Chișinău și menținută hotărîrea

Judecătoriei sectorului Botanica municipiul Chișinău din 16 martie 2015.

La 29 aprilie 2016 Biroul Vamal Chișinău a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, solicitînd casarea

deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea

unei noi hotărîri, prin care să fie respinsă acțiunea SRL „Paviramus” ca

neîntemeiată și tardivă.

În motivarea cererii recurentul a indicat că instanțele de judecată

ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat legea și nu au constatat și

elucidat pe deplin probele.

Susține recurentul că instanțele de judecată ierarhic inferioare au

constatat eronat că SRL „Paviramus” a prezentat toate actele necesare

prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002, din motiv că nu

a elucidat circumstanțele importante și anume, divergențele constatate în

actele prezentate.

Contrar circumstanțelor reținute în speță, reieșind din faptul că setul de

acte prezentat inițial nu era complet, iar actele solicitate suplimentar de

organul vamal nu au fost prezentate, s-a constatat imposibilitatea aplicării

metodei nr.1 de aplicare a valorii în vamă a mărfii, iar organul vamal a

oferit posibilitatea declarantului de a determina valoarea în vamă a mărfii

conform metodelor 2,3,4 și 5. Respectînd principiul consecutivității și

reieșind din imposibilitatea aplicării celorlalte metode de determinare a

valorii mărfii în vamă, a fost aplicată metoda de rezervă – a 6-a.

2

Mai indică recurentul că SRL „Paviramus” a înaintat tardiv pretenția ce

ține de actul de inspecție DV 3029 I 15513 din 29 iunie 2013, ori termenul

prevăzut pentru contestarea actelor vamale este de 10 zile.

Analizînd temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu

materialele pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul declarat de Biroul Vamal Chișinău ca fiind inadmisibil,

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părțile

și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2),

(3) și (4) Cod Procedură Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului

XXXVIII Cod Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul

reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură

Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței,

temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor

circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau

procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurent, însoțite de vasta argumentare a

circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, percepute din propriul punct

de vedere al recurentului, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori

acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de Procedură

Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii probelor și

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de judecată.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de

esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția

dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare

a recursului.

Mai mult ca atît, Colegiul notează că, în esență, argumentarea expusă în

cererea de recurs este similară argumentării expuse în suplimentul la

cererea de apel din 06 ianuarie 2016, asupra căreia instanța de apel s-a

expus cu suficientă claritate, circumstanță care evidențiază caracterul

iluzoriu al criticilor aduse de recurent.

3

Cu privire la aspectul ce ține de tardivitatea pretențiilor SRL

„Paviramus”, se cere a fi precizat că argumentul în cauză nu poate fi reținut,

în condițiile în care Biroul Vamal Chișinău a participat la examinarea

pricinii în fond și în apel, însă a evitat să formuleze careva pretenții în acest

sens la etapele respective de examinare a cauzei, motiv pentru care decade

posibilitatea invocării în recurs.

Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condițiile secțiunii

a 2-a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu

provoacă o rejudecare a fondului pricinii. Rolul exclusiv al recursului este

de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza

temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432

alin.(2), (3) și (4).

Abordarea recurentului în speță evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestuia

nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care

ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri,

caracter care nu poate fi evidențiat de cererile de recurs în cauză.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care

ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin.

(1) Cod Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarate de Biroul Vamal Chișinău.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

Svetlana Filincova,

Judecători –

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

4