2ri-281/16 — atragerea la raspundere subsidiara
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- atragerea la raspundere subsidiara
- Temei legal
- ncasarea paltilor in masa debitoare
2ri-281/16 — atragerea la raspundere subsidiara (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr. 2ri-281/16
prima inst. – Liudmila Popova
Curtea de Apel Chișinău
D E C I Z I E
21 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, Svetlana Filincova
judecători Maria Ghervas
Sveatoslav Moldovan
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
examinând recursul declarat de către avocatul, Carmanschi Vitalie în
interesele Elenei Gavriliuc,
în procesul de insolvabilitate a societății pe acțiuni ”Tausten Service”
societatea cu răspundere limitată,
împotriva hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016 prin care s-a
admis parțial cererea lichidatorului Popa Lilian cu privire la tragerea la răspundere
subsidiară, și încasarea plăților în masa debitoare,
c o n s t a t ă:
La 26 ianuarie 2016 lichidatorul societății cu răspundere limitată ”Tausten
Service” societate cu răspundere limitată, Popa Lilian s-a adresat în instanță cu
cererea de chemare în judecată prin care a solicitat tragerea la răspundere
patrimonială subsidiară a membrului organului de conducere al debitorului
societatea comercială ”Tausem Service” societate cu răspundere limitată în
procedura simplificată a falimentului, în persoana administratorului statutar și
unicului asociat Gavriliuc Elena Stepan, cu domiciliul în Republica Moldova, mun.
Chișinău, str. Petru Zadnipru, 21, ap. 39, și încasarea de la Gavriliuc Elena în
beneficiul creditorilor societății cu răspundere limitată ”Tausten Service” a
întregului pasiv (datoriei) debitorului insolvabil în sumă totală de 1 287 536,47 lei
cu transferarea acestei sume pe contul bancar de acumulare gestionat de
lichidatorul Popa Lilian, pentru a fi distribuită către creditorii validați conform
tabelului definitiv al creanțelor.
În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, prin încheierea
Curții de Apel Chișinău din 05 mai 2015 a fost admisă spre examinare cererea
introductivă depusă de societatea cu răspundere limitată ”Beșleaga Lux” în proces
de lichidare, cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de societatea
comercială ”Tausten Service” societatea cu răspundere limitată, fiind numit în
1
calitate de administrator provizoriu în perioada de observație a debitorului, Popa
Lilian.
În scopul executării actului judecătoresc de dispoziție, prin notificarea nr.
02/TS din 03 iulie 2015, expediată prin scrisoare recomandată cu aviz de recepție
la sediul debitorului, administratorul provizoriu a informat organele de conducere
ale debitorului despre faptul admiterii spre examinare a cererii introductive depusă
de societatea cu răspundere limitată ”Beșleaga Lux” în proces de lichidare privind
intentarea procesului de insolvabilitate față de societatea comercială ”Tausten
Service” societatea cu răspundere limitată și aplicarea prin încheierea Curții de
Apel Chișinău din 05 mai 2015 a măsurilor de asigurare asupra bunurilor
întreprinderii, inclusiv, că deciziile privind gestionarea patrimoniului întreprinderii
să fie luate de debitor doar cu acordul prealabil al administratorului provizoriu.
Totodată, în conformitate cu art. 27 alin. (3) din Legea insolvabilității, prin
ordinul nr. 01-TS/15 din 03 iulie 2015, a obligat organele de conducere ale
debitorului să prezinte în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la cererea, actele
juridice ce confirmă dreptul întreprinderii debitoare asupra patrimoniului ei,
avizele auditorilor și ale organelor administrării fiscale, documentele de evidență
contabilă, inclusiv ștampilele întreprinderii, precum și alte acte relevante activității
economice, prevăzute de legislație.
Astfel, a invocat că, notificarea administratorului provizoriu nr. 02/TS din 03
iulie 2015, ordinul nr. 01-TS/15 din 03 iulie 2015 au fost expediate și prin
intermediul poștei electronice la adresa de e-mail a administratorului statutar al
debitorului Gavriliuc Elena, recepționate la 31 iulie 2015.
Contrar dispozițiilor instanței de insolvabilitate și prevederilor legale
enunțate, organele de conducere ale debitorului nu s-au conformat cerințelor
înaintate de administratorul provizoriu și nu au prezentat la cerere informațiile și
documentele solicitate.
Ulterior, prin hotărîrea instanței de insolvabilitate din 15 septembrie 2015 a
fost constatată insolvabilitatea societății cu răspiundere limitată ”Tausten Service”,
fiind desemnat administratorul autorizat Popa Lilian.
Imediat după desemnare, în scopul preluării gestiunii patrimoniului
debitorul, lichidatorul a procedat la notificarea organelor de conducere ale
debitorului, prin care le-a adus la cunoștință despre faptul ințierii procedurii
simplificate a falimentului față de societatea comercială ”Tausten Service”
societate cu răspundere limitată și a pus în vederea acestora să predea în termen de
cel mult 5 zile lucrătoarele actele juridice ce confirmă dreptul societății dizolvate
asupra patrimoniului ei, avizele auditorilor și ale organelor administrării fiscale,
documentele de evidență contabilă ale societății, precum și alte documente aferente
activității economice ale societății prevăzute de legislație, inclusiv ștampilele
întreprinderii.
De asemenea, a menționat că, hotărîrea instanței de insolvabilitate a Curții
de Apel Chișinnău din 15 septembrie 2015 a fost adusă la cunoștință și transmisă
contrasemnătură administratorului statutar al debitorului – Gavriliuc Elena la 17
septembrie 2015.
2
În urma notificării creditorilor, în termenul limită de înaintare a creanțelor,
la 29 octombrie 2015 au fost înaintate următoarele creanțe: Inspectoratul Fiscal de
Stat pe mun. Chișinău, Direcția Administrare Fiscală Buiucani, Casa Națională de
Asigurări Sociale, societatea cu răpundere limitată ”Beșleaga Lux” în proces de
lichidare, societatea cu răspundere limitată ”Faverol” în proces de insolvabilitate,
banca comercială ”Moldova-Agroinbank” societate pe acțiuni, filiala Chișinău-
Buiucani.
În consecință, în tabelul definitiv al creanțelor a fost înregistrată o creanță de
1 287 536,47 lei.
În ceea ce priveșe mărimea și componența masei debitoare, a menționat că a
adresat mai multe solicitări către autoritățile de stat, care i-au comunicat că
debitorul nu deține nici un bun sau drept patrimonial.
Ce ține de identificarea organelor de conducere a relevat că, prin înscrisurile
prezentate de Întreprinderea de Stat ”Camera Înregistrării de Stat”, depuse la
materialele dosarului, se atestă faptul că, conform ultimilor consemnări operate în
Registrul de stat al persoanelor juridice, din 12 iulie 2013 în calitate de
administrator statutar și unic asociat al socității cu răspundere limitată ”Tausten
Service” figurează Gavriliuc Elena.
La 22 ianuarie 2016, prin hotărîrea adunării creditorilor societatea cu
răspundere limitată ”Tausten Service” consemnată în procesul-verbal al adunării a
fost autorizat lichidatorul debitorului să inițieze acțiuni în instanță în vederea
atragerii la răspundere subsiduară patrimonială a administratorului statutar al
debitorului și unic asociat în persoana Elenei Gavriliuc.
Suplimentar a menționat că, Gavriliuc Elena în calitate de administrator
statutar al debitorului societatea cu răspundere limitată ”Tausen Service” a comis
fapte ilicite, prin care a cauzat insolvabilitatea debitorului caracterizate prin:
nedepunerea în termenul prevăzut de a lege a cererii introductive privind inițierea
procesului de insolvabilitate față de întreprinderea aflată în incapacitate de plată,
nu a predat administratorului provizoriu/lichidatorului documentele aferente
activității economice ale debitorului, inclusiv ștampila, a dispus continuarea unei
activități care îl duce în mod inevitabil la incapacitatea de plată.
Suma prejudiciului cauzat este echivalentă cu suma creanțelor înaintate în
sumă de 1 287 536,47 lei, întrucît debitorul nu dispune de nici un bun sau drept
patrimonial (f.d. 3-9).
Prin hotărîrea din 19 aprilie 2016 Curtea de Apel Chișinău a admis parțial
cererea lichidatorului Popa Lilian cu privire la atragerea la răspundere subsidiară,
s-a încasat din contul lui Gavriliuc Elena în masa debitoare a societății comerciale
”Tausten Service” suma de 500 000 lei (f.d. 55).
Nefiind deacord cu hotărîrea instanței de apel, la 25 iulie 2016, avocatul
Caramanschi Vitalie în interesele lui Gavriliuc Elena a depus cerere de recurs prin
care a solicitat casarea hotărîrii Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016 în
partea în care s-a admis cererea lichidatorului Lilian Popa, casarea încheierea
Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2015, casarea hotărîrii Curții de Apel
Chișinău din 24 mai 2015 cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă
integral cererea lichidatorului Lilian Popa privind atragerea la răspundere
3
subsidiară a lui Gavriliuc Elena în privința sumei de 500 000 lei și în privința
sumei de 64 187 lei. De asemenea a solicitat trimiterea cauzei la rejudecare în
instanța de fond în partea ce se referă la aprobarea bilanțului de lichidare și
decărcarea debitorului de obligațiile pe care le avea.
În motivarea cererii de recurs a menționat că, cererea de repunere în termen
a recursului se întemeiază pe faptul că Gavriliuc Elena nu a fost prezentă la
ședințele de examinare și de pronunțare a hotărîrii din 19 aprilie 2015, încheierii
din 19 aprilie 2015 și hotărîrii din 24 mai 2015.
La meterialele cauzei nu se atestă că recurentei i-a fost înmînată copia de pe
hotărîrea din 19 aprilie 2015, încheierea din 19 aprilie 2015 și hotărîrea din 24 mai
2015, recipisa de la f.d. 60 nu atestă înmînarea unei încheieri.
Totodată, au menționat că pretinsele înmînări de acte și înștiințare în baza
unor mesaje trimise pe poșta electronică de către lichidatorul Popa Lilian,
recurenta nu le recunoaște în prisma faptului că aceasta nu gestionează poșta
electronică indicată de lichidatorul Lilian Popa și nu îi aparține acesteia. Or, în
acest sens nu există nici o aprobare a lui Gavriliuc Elena prin care să aprobe
înmînarea actelor procedurare la respectiva poștă electronică.
În asemenea circumstanțe, consideră întemeiată cerința privind repunerea în
termenul prevăzut de art. 8 din Legea insolvabilității.
Totodată, a invocat că, prin neparticiparea lui Gavriliuc Elena la ședința de
judecată, s-a încălcat dreptul acesteia la un proces echitabil.
Cu referire la atragerea la răspundere subsiduară a menționat că, instanța de
insolvabilitate nu a administrat nici o probă care să confirme că lichidatorul a
întreprins vre-o acțiune pentru ai fi predate actele contabile și ștampila.
Mai mult ca atît, trimiterile la adresa electronică invocată, nu poate fi luată
în considerație ca probă, or aceste poște electronice nu aparțin recurentei și nu sunt
administrate de către aceasta.
De asemenea, a menționat că, nu s-a constatat nici una din următoarele
acțiuni: folosirea bunurilor sau creditelor debitorului în interes personal,
desfășurarea unei activități comerciale în interes personal sub acoperirea
debitorului, majorarea fictivă a pasivelor debitorului și/sau deturnarea (ascunderea)
unei părți din activul debitorului, procurarea de fonduri pentru debitor la prețuri
exagerate, ținerea unei contabilități fictive sau contrare prevederilor legii, precum
și contribuirea la dispariția documentelor contabile, a documentelor de constituire
și a ștampilei, dispunerea continuării unei activități a debitorului care îl duce în
mod vădit la incapacitate de plată, dispunerea, în luna precedentă încetării plăților,
de a se plăti cu preferință unui creditor în dauna celorlalți creditori, nedepunerea
cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor art. 14,
comiterea altor acțiuni care au adus daune proprietății debitorului.
Suplimentar, a menționat că, lichidatorul nu a prezentat nici o probă care să
demonstreze că recurenta a folosit bunurile societății în interes personal.
Subsecvent a invocat că, în hotărîrea instanței de judcată este menționat că,
potrivit Registrului de stat al persoanelor juridice la 12 iulie 2013 au fost
înregistrate modificări în documentele de constituire a societății cu răspundere
limitată ”Tausten Service” în urma cărora Gavriliuc Elena a devenit unicul asociat
4
al întreprinderii și respectiv administrator al acesteia. Actele și circumstanțele
pricinii denotă faptul că starea de incapacitate a continuat în perioada gestionării
întreprinderii.
Astfel, reieșind din aceste aprecieri, instanța de judecată a stabilit cu
certitudine că incapacitatea de plată a societății cu răspundere limitată ”Tausten
Service” a apărut înainte de respectivele modificări din 12 iulie 2013 din Registrul
de stat a persoanelor juridice și înainte de obținerea de către aceasta a calității de
fondator și administrator.
Conform informației din prezenta cauză, se atestă că, întreprinderea a fost
înregistrată inițial cu administratorul și fondator unic Leahu Roman, la 01
decembrie 2005 a fost înregistrată cu asociații Gamrețki Igor 50%, Guzun Ion
50%, administrator Gamrețki Igor.
Prin urmare, instanța de judecată nu a dat apreciere cui îi aparține
răspunderea pentru insolvabilitate.
În același timp, a menționat că, instanța de insolvabilitate nu a verificat dacă
Gavriliuc Elena a primit de la fostele organe de conducere documentația de
evidență contabilă inclusiv ștampila întreprinderii.
În final a relevat că, instanța de insolvabilitate nu a ținut cont de prevederile
art. 247 din Legea insolvabilității care prevede că, acțiunile organelor de conducere
trebuie să fie comise de către aceștia cu cel mult 2 ani înainte de intentarea
procesului de insolvabilitate. Or, urma să fie stabilit, cînd a apărut starea de
insolvabilitate, luînd în considerație că Gavriliuc Elena a devenit administrator și
fondator la 12 iulie 2013 f.d. 64-69.
Analizînd termenul de depunere a recursului, instanța de recurs a constatat
că, Curtea de Apel Chișinău a emis hotărîrea la 19 aprilie 2016. Recursul a fost
depus la 25 iulie 2016.
Conform recursului depus de avocatul Carmanschi Vitalie în interesele
Elenei Gavriliuc, se solicită repunerea în termen de depunere a recursului,
motivînd că Gavriliuc Elena nu a fost prezentă la examinarea cauzei, iar cu hotărîre
emisă a luat cunoștință la 11 iulie 2016 cînd executorul judecătoresc Balan
Cornelia a expediat încheierea din 06 iulie 2016 emisă în vederea executării actelor
respective.
Cu conținutul nemijlocit a actelor Curții de Apel a luat cunoștință la 22 iulie
2016, în cancelaria Curți de Apel Chișinău prin intermediul avocatului Carmanschi
Vitalie.
Prin urmare, instanța de recurs urmează să se pronunțe inițial asupra
temeiurilor de repunere în termen.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea privind
repunerea în termen de depunere a recursului este neîntemeiată și recursul urmează
a fi respins fiind depus cu omiterea termenului din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității, nr. 149 din 29
iunie 2012 hotărîrile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu
recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile
prevăzute expres de prezenta lege.
5
După cum e menționat supra, hotărîrea recurată a fost emisă la 19 aprilie
2016, termenul limită de contestare fiind 03 mai 2016.
În acest sens, art. 116 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă prevede că,
persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act
de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Persoanele care, din motive
întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în
termen de către instanță.
Potrivit materialelor cauzei la ședința de judecată din 19 aprilie 2016,
recurenta a fost reprezentată de avocatul Burlacu Silviu (f.d. 52-54), împuternicit
de către recurentă prin mandatul seria MA nr. 0873603 din 03 martie 2016 (f.d.
46), care fiind prezent în ședința de judecată a solicitat respingerea cererii depuse
ca neîntemeiată.
Mai mult ca atît, potrivit avizului de recepție (f.d. 12), recurenta a fost
informată de către instanța de judecată despre cererea cu privire la atragerea la
răspundere subsidiară, fiind recepționată de către aceasta la 15 februarie 2016.
În acest sens, art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevede expres
că, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt
obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de
ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.
De asemenea, art. 102 alin. (5) din Codul de procedură civilă, statuează că,
prezentarea părții în instanță, în persoană sau prin reprezentant, acoperă orice viciu
de înmînare a citației.
Respectiv, recurenta, cunoștea despre pronunțarea hotărîrii și urma să
respecte termenii de declarare a recursului prevăzuți de lege.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Melnic contra
Moldovei a constatat că, recursul trebuia depus de către o parte în proces în
conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă al Republicii Moldova
(„CPC”). Sarcina Curții este să determine dacă această procedură a fost aplicată
într-un mod compatibil cu articolul 6 al Convenției, inclusiv cu principiul
securității raporturilor juridice. În același timp, Curtea trebuie să țină cont că
responsabilitatea de a interpreta prevederile legislației interne revine, în primul
rând, instanțelor judecătorești naționale (a se vedea Waite and Kennedy v.
Germany [GC], nr. 26083/94, 18 februarie 1999, § 54).
Toto în acest context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Statuat că,
că, ”….în conformitate cu articolul 316 al CPC, în vigoare la acea dată, deciziile
judecătorești pronunțate de către instanța de apel deveneau irevocabile după
expirarea termenului de depunere a recursului. Conform articolului 305 al aceluiași
Cod, „termenul de recurs este de 15 zile”. Articolele 314, 284 și 114 ale CPC
prevăd că, în cazul în care părțile au omis termenul prevăzut pentru declararea
recursului, instanța de recurs urmează să-l respingă ca fiind depus cu depășirea
termenului sau să aducă motive pentru repunerea în termen. 40. În această cauză,
Curtea notează că, deoarece reprezentantul Ministerului a fost prezent la
procedurile de la Tribunalul Chișinău din 5 februarie 2002, termenul de declarare a
recursului a expirat la 20 februarie 2002. Prin urmare, decizia din 5 februarie 2002
a devenit irevocabilă prin necontestare în termenul stabilit de lege. De asemenea,
6
Curtea notează că, deși recursul a fost depus abia la 8 aprilie 2002, adică cu 47 de
zile după expirarea termenului prevăzut de lege pentru depunerea recursului,
reprezentatul Ministerului nu a prezentat nici un motiv al omiterii termenului,
precum nici Curtea de Apel nu a examinat chestiunea repunerii în termen și nici nu
și-a motivat decizia sa ….”.
Dacă să aplicăm mutatis mutandis, constatările Curții în prezenta cauză,
atunci menționăm că, la ședința din 19 aprilie 2016, reprezentantul recurentei,
avocatul, Burlacu Silviu împuternicit în modul stabilit de lege, a fost prezent la
examinarea cauzei și pronunțarea hotărîrii, respectiv, prin prisma obligației de
informare, Curtea constată că recurenta urma să cunoască despre hotărîrea emisă și
să se conformeze prevederilor Legii insolvabilității pentru a depune recursul în
termenul prevăzut de lege.
Suplimentar, instanța de recurs consideră că, recurenta nu a prezentat nici o
probă plauzibilă care să justifice repunerea în termen, or în caz contrar se lezează
dreptul celeilalte părți la un recurs efectiv.
Subsecvent, Curtea menționează, că recursul depus asupra încheierii Curții
de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016 și asupra hotărîrii Curții de Apel Chișinău din
24 mai 2016 urmează să fie examinate în proceduri separate de alte complete de
judecată.
În conformitate cu art.445 alin.1 lit. a) Completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge cererea avocatul Carmanschi Vitalie în interesele Elenei
Gavriliuc privind repunerea în termen de depunere a recursului, fiind neîntemeiată
Se respinge recursul declarat de către avocatul Carmanschi Vitalie în
interesele Elenei Gavriliuc, fiind depus cu omiterea termenului.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței, Svetlana Filincova
judecători Maria Ghervas
Sveatoslav Moldovan
Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
7