2ra-2022/16 — încasarea pensiei alimentare

1 Dosarul nr. 2ra-2022/16 prima instanță – (Judecătoria Glodeni) S.Ciobanu instanța de apel – (Curtea de Apel Bălți) T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc ÎNCHEIERE 21 septembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, Svetlana Filincova judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Guțu Andrei, în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Guțu Anastasia împotriva lui Guțu Andrei, Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a mamei, pînă la împlinirea vârstei de trei ani a copilului, stabilirea domiciliului copilului minor cu mama și încasarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională înaintată de către Guțu Andrei împotriva Anastasiei Guțu, Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei privind desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și stabilirea domiciliului copilului cu tata, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 aprilie 2016 prin care s-au respins apelurile depuse de către Guțu Andrei și Guțu Anastasia și s-a menținut hotărîrea judecătoriei Glodeni din 08 februarie 2016, c o n s t a t ă : La 16 noiembrie 2015 Guțu Anastasia s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Guțu Andrei solicitînd încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor Guțu Sebi-Marian,

născut la 02 septembrie 2014, în mărime de 1500 lei lunar și încasarea cheltuielilor de judecată. La 11 decembrie 2015 Guțu Anastasia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Guțu Andrei solicitînd încasarea pensiei de întreținere a mamei copilului în sumă de 500 lei, pînă la împlinirea vârstei de trei ani a copilului. In motivare reclamanta menționat că, se află în relații de căsătorie cu Guțu Andrei, căsătoria fiind înregistrată la 24 decembrie 2013. În timpul conviețuirii 1 2 împreună s-a născut copilul comun Guțu Sebi-Marian, născut la 02 septembrie 2014. Menționează că din în luna mai anul curent, Guțu Andrei a plecat din familie și locuiește la părinții săi în satul Fetești, r-nul Edineț.

Nu mai locuiesc în comun nu întrețin nici un fel de relații familiare, nu comunică și nu acordă vre-un suport material la întreținerea copilului, nu se interesează de soarta copilului. Susține că Guțu Andrei nu are un loc de muncă cu un salariu lunar permanent, iar veniturile sale nu sînt cunoscute. Copilul a rămas la întreținerea reclamantei, căreia îi este greu de una singură să întrețină copilul minor. Nu activează și se află în concediu de maternitate. Dat fiind faptul că vârsta copilului este foarte fragedă și necesită îngrijire permanentă, solicită încasarea pensia de întreținere a copilului minor Guțu Sebi- Marian, în sumă de 1500 lei lunar, pînă la atingerea copilului a vârstei majoratului.

De asemenea, consideră necesară și încasarea pensiei de întreținere a reclamantei în cuantum de 500 lei lunar pînă la atingerea de către copil a vârstei de trei ani. Prin cererea de concretizare a pretențiilor (f.d.36-37) Guțu Anastasia a solicitat și stabilirea domiciliului copilului minor Guțu Sebi-Marian, născut la 02 septembrie 2014 cu mama- Guțu Anastasia. În cadrul judecării cauzei în fond Guțu Andrei a înaintat acțiune reconvențională împotriva Anastasiei Guțu solicitînd desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și stabilirea domiciliului copilului minor cu tata. In motivarea acțiunii reconvenționale, a indicat că se află în căsătorie cu Guțu Anastasia.

Din căsătorie au un copil minor, Guțu Sebi-Marian, născut la 02 septembrie 2014. In luna martie 2015, a plecat la muncă cu reclamanta în Chișinău, iar copilul a rămas în grija bunicii. Toți banii pe care îi munceau, îi trimiteau acasă mamei Anastasiei Guțu. Cînd au revenit acasă, în luna mai, a fost izgonit din casă de către soție, iar toate încercările sale de a păstra familia au eșuat. La moment locuiește separat de soție și copil. Consideră că căsătoria nu mai poate păstrată, din care motiv solicită instanței desfacerea ei.

Totodată solicită ca după divorț, domiciliul copilului să fie stabilit cu tata, deoarece el este invalid de gradul II, primește o pensie de invaliditate în sumă de 500 lei, dispune de timp liber necesar creșterii și educării copilului într-o ambianță sănătoasă,ce implică asigurarea cu produse alimentare, îmbrăcăminte, încălțăminte, astfel solicită și încasarea de Guțu Anastasia a pensiei de întreținere a copilului în mărime de ¼ din salariu și/sau alte venituri. Prin încheierea judecătoriei Glodeni din 21 decembrie 2015 s-a primit spre examinare acțiunea reconvențională formulată de către Guțu Andrei. Prin încheierea judecătoriei Glodeni din 13 ianuarie 2016 s-a conexat într- un singur proces pricina civilă depusă de Guțu Anastasia împotriva lui Guțu Andrei privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor cu cererea de 2 3 chemare în judecată depusă de Guțu Anastasia împotriva lui Guțu Andrei privind încasarea pensiei de întreținere a soțului.

Prin hotărârea judecătoriei Glodeni din 08 februarie 2016 s-a admis parțial acțiunea înaintată de către Guțu Anastasia. S-a încasat de la Guțu Andrei în beneficiul Anastasiei Guțu pensie pentru întreținerea fiului minor Guțu Sebi-Marian, născut la 02 septembrie 2014 în mărime de 600 lei, începând cu 16 noiembrie 2015 până la atingerea majoratului de către copil. S-a încasat de la Guțu Andrei în beneficiul Anastasiei Guțu cheltuieli de judecată în mărime de 900 lei. S-a încasat de la Guțu Andrei în statului taxa de stat în sumă de 216 lei. S-a determinat domiciliul copilului minor Guțu Sebi-Marian, născut la 02 septembrie 2014, cu reclamanta Guțu Anastasia. În rest acțiunea Anastasiei Guțu s-a respins ca neîntemeiată.

Acțiunea reconvențională înaintată de către Guțu Andrei, s-a respins ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond la 08 februarie 2016 Guțu Andrei a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii inițiale înaintate de către Guțu Anastasia și admiterea acțiunii reconvenționale. La fel, Guțu Anastasia nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 15 februarie 2016 a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată înaintată de Guțu Anastasia.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 aprilie 2016 au fost respinse apelurile declarat de către Guțu Anastasia și Guțu Andrei și s-a menținut hotărîrea Glodeni din 08 februarie 2016. La 07 iulie 2016 Guțu Andrei a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 aprilie 2016, prin care a solicitat, casarea acesteia și a hotărîrii judecătoriei Glodeni din 08 februarie 2016 și emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii inițiale înaintate de către Guțu Anastasia și admiterea acțiunii reconvenționale. În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este arbitrară. Consideră că respingerea pretenției privind desfacerea căsătoriei pe motivul lipsei originalului certificatului de căsătorie este neîntemeiat, deoarece acesta se află la Guțu Anastasia, iar instanța urma să o oblige să-l prezinte.

Susține că nu este de acord cu încasarea pensiei de întreținere în mărime de 600 lei deoarece la examinarea instanța nu a ținut cont de prevederile art. 75, 58 alin.1) și art .74 din Codul Familiei. Menționează că atît normele de drept naționale cît și internaționale stabilesc răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale revine ambilor părinți. La examinarea apelului instanța nu a ținut cont de prevederile art. 18, 27 alin.2) din Convenția Internațională cu privire la drepturile copilului. 3 4 Relatează că încasarea sumei de 600 lei este împovărătoare pentru el, deoarce este învalid de gr.

II și nu este angajat în cîmpul muncii, iar la moment mai achită pensie alimentară în mărime de ¼ din toate veniturile deoarece mai are un copil minor, Guțu Victor născut la 12 octombrie 2011. Menționează că pensia de invaliditate este unica sursă de venit, iar din motivul încasării totale a acesteia pentru achitarea pensiei alimentare pentru copilul Guțu Sebi-Marian, va fi în imposibilitate să achite și pensia de întreținere pentru Guțu Victor. De asemenea indică că încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 900 lei este neîntemeiată deoarece acestea nu au fost probate, prin prisma practicii CtEDO. Susține recurentul că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor și nu a dat o apreciere corectă tuturor probelor, nu a constatat și elucidat toate circumstanțele care au importanță pentru justa soluționare a pricinii.

Prin urmare, recurentul și-a întemeiat pretențiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) și b) din Codul de procedură civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Prin referința depusă la 26 august 2016 Guțu Anastasia a indicat că temeiurile cererii de recurs nu se încadrează prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. A pledat pentru inadmisibilitatea recursului. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că Curtea de Apel Bălți a adoptat decizia la 26 aprilie 2016. Prin scrisoarea din 23 iunie 2016 a expediat copia deciziei părților din proces.

La materialele cauzei este anexat avizul de recepție (f.d.105) care atestă faptul că recurentul a recepționat decizia la 28 iunie 2016. Recursul la rîndul său a fost depus la 07 iulie 2016, respectiv a fost depus în termenii prevăzuți de lege. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. 4 5 Astfel, analizând argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanțele de judecată aplicând corect normele de drept material și de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanțele ierarhic inferioare de judecată s-au pronunțat în modul corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept material, colegiul menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material și din care circumstanțe aceasta rezultă. Colegiul reține că aceste argumentul al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. 5 6 Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Guțu Andrei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Guțu Andrei se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Svetlana Filincova judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 6