2ra-1550/16 — constatarea faptului cu valoare juridică

Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1550/16

Judecător: A. Spoială

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc

ÎNCHEIERE

14 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Valeriu Doagă,

Judecători Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Botnari Anatolie împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind constatarea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 11.07.2014 Botnari Anatolie a înaintat cerere de chemare în judecată privind

constatarea faptului vechimii de muncă pentru stabilirea pensiei.

În motivarea cererii de chemare petiționarul a indicat faptul că, în anul 2009 a

devenit beneficiar de dreptul la pensie pentru limita de vârstă. Actul de bază care

confirmă vechimea în muncă reprezintă carnetul de muncă, care însă a fost pierdut la

ultimul loc de muncă.

Menționează reclamantul că s-a adresat către CTAS sect. Ciocana mun. Chișinău

pentru a stabili pensia ce i se cuvine pentru limită de vârstă indicând că a lucrat la mai

multe organizații, însă nu a putut prezenta careva înscrisuri și de aceea CTAS Ciocana a

refuzat includerea acestor perioade la calcularea pensiei.

Afirmă petiționatul că s-a adresat cu interpelări la diferite instituții pentru

confirmarea activității sale, dar deoarece organizațiile s-au desființat, reorganizat iar

serviciile de arhivă nu dețin documentația de personal, a epuizat toate căile

extrajudiciare de probare a relațiilor de muncă.

Reieșind din faptul că petiționarul nu deține carnetul de muncă în original s-a

adresat către Agenția Proprietății Publice de pe lângă Ministerul Economiei care i-au

expediat copia carnetului de muncă.

Concretizează petiționarul că a activat în calitate de șofer la organizația

„Кишиневский Горремстройтрест” în perioada 27.03.1970- 27.11.1972, și în calitate

de ajutor macaragiu la organizația „Южэнергостроймеханизация”.

Astfel, solicită Botnari Anatolie constatarea activității lui în calitate șofer la

organizația „Кишиневский Горремстройтрест” în perioada 27.03.1970 - 27.11.1972,

și în calitate de ajutor macaragiu la organizația „Южэнерго-строймеханизация” în

perioada 29.11.1972 - 12.07.1977.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 31.03.2015, acțiunea a

fost admisă integral, dispunându-se constatarea faptului că Botnari Anatolie a activat în

calitate de șofer la organizația „Кишиневский Горремстройтрест” în perioada

27.03.1970 - 27.11.1972, și în calitate de ajutor de macaragiu la organizația

1

„Южэнергостроймеханизация” în perioada 29.11.1972 - 12.07.1977.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond prin prisma art. 118 alin. (1), art. 121 CPC

s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele

invocate în acțiune se încadrează în prevederile legii.

La 08.04.2015 Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel, solicitând

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă

integral cererea de chemare în judecată.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărârii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărâre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, cât și au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016 s-a respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Ciocana, mun. Chișinău din 31.03.2015

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de apelant

nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului,

argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanța de apel a

indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și justă probelor administrate, a

constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural și în

consecință a adoptat o hotărîre legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Casa Națională de Asigurări Sociale

a declarat recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea integrală a deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

cererea de chemare în judecată înaintată de Botnari Anatolie să fie respinsă ca

neîntemeiată.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data de 17.03.2016 a

fost expediată recurentului la 04.04.2016. Astfel, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC,

consideră recursul depus la data de 16.05.2016 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în

cererea de apel și anume, neaplicarea normelor de drept material și procedural

pertinente cauzei.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat

înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic

inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

2

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este

garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă

recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul

exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces

sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție,

D I S P U N E:

Recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valeriu Doagă

Judecători Sveatoslav Moldovan

Iuliana Oprea

3