2rh-177/16 — declararea nulității actului juridic

dosarul nr. 2rh-177/16

Î N C H E I E R E

14 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan

examinând cererea de revizuire depusă de Vrabii Vergil, Vrabii Raisa și

reprezentantul acestora, Sardari Marin,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vrabii Vergil și Vrabii

Raisa împotriva lui Gheorghiță Vasile cu privire la declararea nulității actului juridic,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 23 aprilie 2015

c o n s t a t ă

La data de 22 noiembrie 2011 Vrabii Vergil și Vrabii Raisa au depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Gheorghiță Vasile cu privire la declararea nulității

actului juridic.

În motivarea acțiunii au menționat că, la data de 01 ianuarie 2009 au fost siliți de

persoane necunoscute să întocmească o recipisă în temeiul căreia au primit de la

Gheorghiță Vasile cu titlu împrumutat suma de 23800 euro, cu termenul de scadență – 1

februarie 2009.

Susțin faptul că, recipisa contestată nu întrunește condițiile de formă a actului

juridic, iar suma reală împrumutată de la Gheorghiță Vasile constituie 18000 de euro și

nu cea indicată în recipisa contestată.

Solicită scutirea parțială de la plata taxei de stat, declararea nulității recipisei de

împrumut din 01 ianuarie 2009 întocmită de Vrabii Vergil, Vrabii Raisa și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 12 mai 2014 s-a respins acțiunea și s-a

încasat în mod solidar din contul lui Vrabii Vergil și Vrabii Raisa în beneficiul lui

Gheorghiță Vasile suma de 1500 lei în calitate de cheltuieli de asistență juridică.

În motivarea soluției prima instanță a constatat că, recipisa contestată a fost

întocmită cu respectarea condițiilor de valabilitate a acesteia, mai mult ca atît faptul

împrumutului și legalitatea recipisei din 01 ianuarie 2009 între Gheorghiță Vasile și

Vrabii Vergil, Vrabii Raisa a fost stabilită printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă

într-o pricină civilă soluționată anterior.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 09 decembrie 2014 s-a respins apelul declarat

de Vrabii Vergil și Vrabii Raisa și s-a menținut hotărîrea primei instanțe.

La data de 20 februarie 2015 Vrabii Vergil și Vrabii Raisa au declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 09 decembrie 2014, solicitînd admiterea

1

recursului, casarea hotărîrii primei instanțe și deciziei instanței de apel cu emiterea unei

noi hotărîri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 aprilie 2015 recursul declarat de

Vrabii Vergil și Vrabii Raisa s-a considerat inadmisibil.

La data de 14 iulie 2016 Vrabii Vergil și Vrabii Raisa au depus cerere de revizuire

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 23 aprilie 2015, solicitând admiterea

cererii de revizuire, casarea încheierii și a deciziei instanței de apel cu trimiterea pricinii

pentru spre examinare în instanța de apel în alt complet de judecători.

În motivarea cererii de revizuire au invocat motivele de fapt ale pricinii și

referindu-se la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă au menționat că, le-au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii și anume că, în

raportul de expertiză lingvistică nr.81 din 14 aprilie 2016 s-a constatat că, din textul

prezentat spre expertizare nu rezultă în mod incontestabil că împrumutul în discuție a

fost acordat sau că rugămintea domnului Vrabii a fost satisfăcută. Secvența textuală

analizată nu poate fi considerată un indiciu ferm și categoric al unui fapt consumat,

adică al faptului de acordare a împrumutului.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire este

inadmisibilă din următoarele motive.

Colegiul menționează că, art. 449 din Codul de procedură civilă prevede expres și

exhaustiv temeiurile pentru declararea cererii de revizuire.

În conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

Cu referire la reprezentantul revizuenților Vrabii Vergil și Vrabii Raisa, Sardari

Marin Colegiul rețină că, acesta nu este în drept să apară în calitate de reprezentant al

revizuenților reieșind din prevederile art. 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care

expres prevede că, în procesul civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal,

prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana

fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.

Colegiul relevă că, circumstanțele nou-descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice

(obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și

obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei

civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au

fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul

pronunțării hotărîrii și au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit

irevocabilă.

Astfel, Colegiul conchide că pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este

necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială, să existe anterior

pronunțării hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior.

Din conținutul cererii de revizuire, Colegiul constată că, revizuentul nu a declarat

careva temei legal pentru admiterea cererii de revizuire, iar argumentele invocate în

suportul revizuirii încheierii instanței de recurs nu pot fi reținute deoarece pretinsele

circumstanțe invocate de revizuent nu sunt susceptibile să influențeze soluția instanței

2

de recurs pronunțată la etapa examinării admisibilității recursului declarat de Vrabii

Vergil și Vrabii Raisa.

Totodată, revizuenții nu au fost împiedicați de a solicita instanțelor inferioare

efectuarea expertizei la care fac referire și nici nu au prezentat probe care ar demonstra

imposibilitatea solicitării efectuării unei astfel de expertize, în pofida faptului că la

momentul examinării acțiunii în instanțele inferioare exista atît recipisa cît și experții în

filologie.

Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO la examinarea cauzelor, în care

Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice,

care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să

nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie

considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest

principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter

esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România,

nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52,).

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

revizuire depusă de Vrabii Vergil și Vrabii Raisa ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vrabii Vergil și

Vrabii Raisa, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vrabii Vergil

și Vrabii Raisa împotriva lui Gheorghiță Vasile cu privire la declararea nulității actului

juridic, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 23 aprilie 2015.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Sveatoslav Moldovan

3