2rh-155/16 — recunoașterea parțial nulă a ordinului de angajare, recunoașterea dreptului la salariul de funcție cu categoria a 14-a de salarizare și categoria a 15-a de salarizare, recunoașterea dreptului la suplimentul din sursele extrabugetare, recalcularea salariului și încasarea diferenței de salariu, repararea prejudiciului moral

Prima instanță: L. Pruteanu dosarul nr. 2rh-155/16

(Judecătoria Buiucani mun. Chișinău)

Instanța de apel: N. Craiu, A. Nogai, A. Doga

(Curtea de Apel Chișinău)

Instanța de recurs: Iu. Sîrcu, Iu. Oprea, P. Moraru

(Curtea Supremă de Justiție)

Î N C H E I E R E

07 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Ion Druță, Mariana Pitic

examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă

de către Pruteanu Igor,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pruteanu Igor împotriva

Universității Tehnice a Moldovei cu privire la recunoașterea parțial nulă a ordinului de

angajare, recunoașterea dreptului la salariul de funcție cu categoria a 14-a de salarizare

și categoria a 15-a de salarizare, recunoașterea dreptului la suplimentul din sursele

extrabugetare, recalcularea salariului și încasarea diferenței de salariu, repararea

prejudiciului moral,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015 prin care

recursul declarat de către Igor Pruteanu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

17 martie 2015 a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă

La 14 februarie 2014, Pruteanu Igor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Universității Tehnice a Moldovei privind recunoașterea parțial nulă a

ordinului de angajare, recunoașterea dreptului la salariul de funcție cu categoria a 14-a

de salarizare și categoria a 15-a de salarizare, recunoașterea dreptului la suplimentul

din sursele extrabugetare, recalcularea salariului și încasarea diferenței de salariu,

repararea prejudiciului moral.

Ulterior, reclamantul și-a concretizat pretențiile, solicitînd recalcularea salariului

primit și încasarea diferenței de salariu pentru perioada 1996-08 septembrie 2008 în

sumă de 290 032,71 lei, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 290

032,71 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 iulie 2014, acțiunea a

fost respinsă.

1

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2015, a fost respins apelul

declarat de către Pruteanu Igor și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 01 iulie 2014.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015, recursul declarat

de către Pruteanu Igor a fost considerat inadmisibil.

La 31 mai 2015, Pruteanu Igor a depus cerere de revizuire împotriva încheierii

Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015, solicitînd admiterea cererii de revizuire,

casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015, deciziei Curții de

Apel Chișinău din 17 martie 2015 și hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

01 iulie 2014 cu remiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond pentru

reexaminarea acțiunii.

Ca temei de revizuire cu referire la 449 lit. b) CPC, Pruteanu Igor a invocat că i-

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost

și nu i-au putut fi cunoscute anterior, și anume, abia la 13 aprilie 2016 din Ordonanța

emisă la 19 februarie 2015 de către Procurorul în Procuratura Buiucani, Victor

Furtună, a aflat că salariul funcției de jurist al Universității Tehnice a Moldovei după

demisia sa din 08 septembrie 2008 a constituit 3200 lei, stabilit ca salariu suplimentar

din sursele extrabugetare ale Universității Tehnice a Moldovei.

Consideră revizuientul că obținerea accesului la informația necesară despre

salariul funcției de jurist al Universității Tehnice a Moldovei stabilit după demisia sa,

constituie o circumstanță nouă, care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuientului

la momentul examinării admisibilității recursului de către Curtea Supremă de Justiție

asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2015.

Susține revizuientul că pe parcursul examinării anterioare a dosarului a făcut

mai multe încercări în scopul de a obține informația dată, însă toate solicitările sale au

fost respinse de către instanțele judecătorești, fapt care demonstrează că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele esențiale ale pricinii.

Mai invocă revizuientul repunerea în termen a acțiunii, pe motiv că a aflat

despre dreptul încălcat abia în septembrie 2009 cînd s-a adresat cu o cerere de chemare

în judecată.

La 06 iulie 2016, în adresa Universității Tehnice a Moldovei a fost expediată

copia cererii de revizuire cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la

aceasta.

La 27 iulie 2016, Universitatea Tehnică din Moldova a depus referință,

solicitînd respingerea cererii de revizuire depusă de către Pruteanu Igor ca fiind

inadmisibilă, deoarece informația privind cuantumul salariului unei terțe persoane care

a activat într-o perioadă de timp diferită, cînd UTM adoptase o altă politică de

salarizare, nu poate servi temei pentru revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție

din 26 august 2015, neîncadrîndu-se în prevederile art. 449 lit. b) CPC.

La 18 august 2016, Universitatea Tehnică din Moldova a mai depus o referință

invocînd aceleași argumente ca și în referința depusă anterior.

Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de

revizuire depusă de către Pruteanu Igor, Colegiul civil, comercial și de contencios

2

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată

și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că, în cazul cînd se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a

unor circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuientului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente

obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe

concludente. Esențial este ca revizuientul să nu fi știut anterior pronunțării hotărîrii a

cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut

posibilitatea de a le cunoaște, dar să fi existat pînă la momentul pronunțării hotărîrii și

care să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă. De

asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie

fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești

rămase irevocabile.

La cazul prezentei spețe, instanța de revizuire consideră că motivul invocat în

susținerea cererii de revizuire și anume că abia la 13 aprilie 2016 din Ordonanța

Procurorului în Procuratura Buiucani, Victor Furtună din 19 februarie 2015 a aflat că

salariul funcției de jurist al UTM, din anul 2009 după demisia sa, a constituit 3200 lei

stabilit ca salariu suplimentar din sursele extrabugetare, nu constituie temei concludent

de admitere a cererii de revizuire și reexaminare a cauzei în fond. Or, informația

despre cuantumul salariului pentru funcția de jurist al UTM din anul 2009 după

demisia sa, invocată de către Igor Pruteanu ca circumstanță nou-descoperită, nu poate

fi considerată circumstanță esențială a pricinii potrivit art. 449 lit. b) CPC, deoarece

informația dată se referă la cuantumul unei terțe persoane care a activat într-o altă

perioadă de timp decît cea în care a activat revizuientul, mai mult ca atît Universitatea

Tehnică a Moldovei în 2009 avea deja o altă politică de salarizare.

Astfel, chiar și dacă revizuientul-reclamant ar fi deținut la momentul examinării

pricinii pe cale ordinară informația despre salariul actual pentru funcția de jurist, acest

fapt nu ar fi influențat soluția instanței.

Referitor la argumentul revizuientului în privința repunerii în termen este

irelevant, nu se încadrează în prevederile art. 449 CPC, precum și, în esență acest

aspect a constituit deja obiectul examinării anterioare.

3

Prin urmare, argumentele enunțate sunt abuzive și arbitrare și nu pot fi

considerate ca temeiuri acceptabile pentru revizuirea încheierii Curții Supreme de

Justiție din 26 august 2015, deoarece ele nu se încadrează în categoria circumstanțelor

fundamentale și obligatorii care ar justifica răsturnarea soluției pronunțate anterior de

instanță.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC

servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate

într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat

principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței

degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă

al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi

doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și

obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a

subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi

interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului

supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul

dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor

juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.

Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de

principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărîrilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii,

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu

privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest

principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de revizuientul

Pruteanu Igor, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice

garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că temeiurile invocate

de către revizuient sunt în contradicție cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil,

4

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Pruteanu Igor ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Pruteanu

Igor împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015 în pricina civilă

la cererile de chemare în judecată a lui Igor Pruteanu împotriva Universității Tehnice a

Moldovei cu privire la recunoașterea parțial nulă a ordinului de angajare,

recunoașterea dreptului la salariul de funcție cu categoria a 14-a de salarizare și

categoria a 15-a de salarizare, recunoașterea dreptului la suplimentul din sursele

extrabugetare, recalcularea salariului și încasarea diferenței de salariu, repararea

prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Ion Druță

Mariana Pitic

5