2rh-155/16 — recunoașterea parțial nulă a ordinului de angajare, recunoașterea dreptului la salariul de funcție cu categoria a 14-a de salarizare și categoria a 15-a de salarizare, recunoașterea dreptului la suplimentul din sursele extrabugetare, recalcularea salariului și încasarea diferenței de salariu, repararea prejudiciului moral

Prima instanță: L. Pruteanu dosarul nr. 2rh-155/16 (Judecătoria Buiucani mun. Chișinău) Instanța de apel: N. Craiu, A. Nogai, A. Doga (Curtea de Apel Chișinău) Instanța de recurs: Iu. Sîrcu, Iu. Oprea, P. Moraru (Curtea Supremă de Justiție) Î N C H E I E R E 07 septembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Druță, Mariana Pitic examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă de către Pruteanu Igor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pruteanu Igor împotriva Universității Tehnice a Moldovei cu privire la recunoașterea parțial nulă a ordinului de angajare, recunoașterea dreptului la salariul de funcție cu categoria a 14-a de salarizare și categoria a 15-a de salarizare, recunoașterea dreptului la suplimentul din sursele extrabugetare, recalcularea salariului și încasarea diferenței de salariu, repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015 prin care recursul declarat de către Igor Pruteanu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2015 a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă La 14 februarie 2014, Pruteanu Igor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Universității Tehnice a Moldovei privind recunoașterea parțial nulă a ordinului de angajare, recunoașterea dreptului la salariul de funcție cu categoria a 14-a de salarizare și categoria a 15-a de salarizare, recunoașterea dreptului la suplimentul din sursele extrabugetare,

recalcularea salariului și încasarea diferenței de salariu, repararea prejudiciului moral. Ulterior, reclamantul și-a concretizat pretențiile, solicitînd recalcularea salariului primit și încasarea diferenței de salariu pentru perioada 1996-08 septembrie 2008 în sumă de 290 032,71 lei, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 290 032,71 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 iulie 2014, acțiunea a fost respinsă. 1 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2015, a fost respins apelul declarat de către Pruteanu Igor și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 iulie 2014. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015, recursul declarat de către Pruteanu Igor a fost considerat inadmisibil.

La 31 mai 2015, Pruteanu Igor a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015, deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2015 și hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 01 iulie 2014 cu remiterea pricinii la rejudecare în instanța de fond pentru reexaminarea acțiunii.

Ca temei de revizuire cu referire la 449 lit. b) CPC, Pruteanu Igor a invocat că i- au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu i-au putut fi cunoscute anterior, și anume, abia la 13 aprilie 2016 din Ordonanța emisă la 19 februarie 2015 de către Procurorul în Procuratura Buiucani, Victor Furtună, a aflat că salariul funcției de jurist al Universității Tehnice a Moldovei după demisia sa din 08 septembrie 2008 a constituit 3200 lei, stabilit ca salariu suplimentar din sursele extrabugetare ale Universității Tehnice a Moldovei.

Consideră revizuientul că obținerea accesului la informația necesară despre salariul funcției de jurist al Universității Tehnice a Moldovei stabilit după demisia sa, constituie o circumstanță nouă, care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuientului la momentul examinării admisibilității recursului de către Curtea Supremă de Justiție asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2015. Susține revizuientul că pe parcursul examinării anterioare a dosarului a făcut mai multe încercări în scopul de a obține informația dată, însă toate solicitările sale au fost respinse de către instanțele judecătorești, fapt care demonstrează că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele esențiale ale pricinii.

Mai invocă revizuientul repunerea în termen a acțiunii, pe motiv că a aflat despre dreptul încălcat abia în septembrie 2009 cînd s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată. La 06 iulie 2016, în adresa Universității Tehnice a Moldovei a fost expediată copia cererii de revizuire cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței la aceasta. La 27 iulie 2016, Universitatea Tehnică din Moldova a depus referință, solicitînd respingerea cererii de revizuire depusă de către Pruteanu Igor ca fiind inadmisibilă, deoarece informația privind cuantumul salariului unei terțe persoane care a activat într-o perioadă de timp diferită, cînd UTM adoptase o altă politică de salarizare, nu poate servi temei pentru revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015, neîncadrîndu-se în prevederile art. 449 lit. b) CPC.

La 18 august 2016, Universitatea Tehnică din Moldova a mai depus o referință invocînd aceleași argumente ca și în referința depusă anterior. Studiind materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de revizuire depusă de către Pruteanu Igor, Colegiul civil, comercial și de contencios 2 administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, în cazul cînd se invocă temeiul de revizuire – devenirea cunoscută a unor circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente.

Esențial este ca revizuientul să nu fi știut anterior pronunțării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe (sau fapte) și nici să nu fi avut posibilitatea de a le cunoaște, dar să fi existat pînă la momentul pronunțării hotărîrii și care să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă. De asemenea, este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

La cazul prezentei spețe, instanța de revizuire consideră că motivul invocat în susținerea cererii de revizuire și anume că abia la 13 aprilie 2016 din Ordonanța Procurorului în Procuratura Buiucani, Victor Furtună din 19 februarie 2015 a aflat că salariul funcției de jurist al UTM, din anul 2009 după demisia sa, a constituit 3200 lei stabilit ca salariu suplimentar din sursele extrabugetare, nu constituie temei concludent de admitere a cererii de revizuire și reexaminare a cauzei în fond.

Or, informația despre cuantumul salariului pentru funcția de jurist al UTM din anul 2009 după demisia sa, invocată de către Igor Pruteanu ca circumstanță nou-descoperită, nu poate fi considerată circumstanță esențială a pricinii potrivit art. 449 lit. b) CPC, deoarece informația dată se referă la cuantumul unei terțe persoane care a activat într-o altă perioadă de timp decît cea în care a activat revizuientul, mai mult ca atît Universitatea Tehnică a Moldovei în 2009 avea deja o altă politică de salarizare. Astfel, chiar și dacă revizuientul-reclamant ar fi deținut la momentul examinării pricinii pe cale ordinară informația despre salariul actual pentru funcția de jurist, acest fapt nu ar fi influențat soluția instanței.

Referitor la argumentul revizuientului în privința repunerii în termen este irelevant, nu se încadrează în prevederile art. 449 CPC, precum și, în esență acest aspect a constituit deja obiectul examinării anterioare. 3 Prin urmare, argumentele enunțate sunt abuzive și arbitrare și nu pot fi considerate ca temeiuri acceptabile pentru revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015, deoarece ele nu se încadrează în categoria circumstanțelor fundamentale și obligatorii care ar justifica răsturnarea soluției pronunțate anterior de instanță.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție evidențiază că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărîrilor definitive. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești, acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de revizuientul Pruteanu Igor, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că temeiurile invocate de către revizuient sunt în contradicție cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, 4 comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Pruteanu Igor ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Pruteanu Igor împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 august 2015 în pricina civilă la cererile de chemare în judecată a lui Igor Pruteanu împotriva Universității Tehnice a Moldovei cu privire la recunoașterea parțial nulă a ordinului de angajare, recunoașterea dreptului la salariul de funcție cu categoria a 14-a de salarizare și categoria a 15-a de salarizare, recunoașterea dreptului la suplimentul din sursele extrabugetare, recalcularea salariului și încasarea diferenței de salariu, repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Druță Mariana Pitic 5